352 matches
-
de zid). Regimul est-german a anunțat deschiderea a 10 noi puncte de trecere în următoarele săptămâni, inclusiv în anumite puncte simbolice (Potsdamer Platz, Glienicker Brücke, Bernauer Straße). Mulțimi de ambele părți ale frontierei au așteptat la aceste puncte cu orele, ovaționând buldozerele care redeschideau vechile străzi blocate. Fotografii făcute în aceste momente sunt în mod greșit etichetate "demontarea Zidului", deși era vorba numai de construirea unor noi puncte de trecere, inclusiv pe a celui mai faimos punct de trecere, Poarta Brandenburg
Zidul Berlinului () [Corola-website/Science/303078_a_304407]
-
apreciere demagogică, de fațadă. Noua orânduire comunistă începuse să reducă la tăcere tineretul studios, fără să pună ceva în locul celor exterminați. Din maidanele periferiilor au apărut cu pumnul ridicat cele mai decăzute ființe, recrutate, în mare grabă, figuri abjecte care ovaționau, într-o totală isterie pe marii criminali ai vremii. Barbaria, ura și dușmănia s-au dezvoltat pe un teren infestat, datorită putregaiului adus de mocirla adunată de șenilele tancurilor de ocupație. În vara care s-a încheiat recent, Editura Curtea
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
Perkins a cântat hitul sau „Blue Suede Shoes”. După aceasta, The Statler Brothers au cântat „Flowers on the Wall” și cântecul de referință „This Ole House”. Cherry a urcat din nou pe scenă și le-a cerut deținuților să-l ovaționeze pe Cash până când va urca pe scena; ei s-au conformat. Cash a deschis ambele spectacole cu o interpretare a melodiei „Folsom Prison Blues” și a interpretat multe cântece despre închisoare, cum ar fi „The Wall”, „Green, Green Grass of
At Folsom Prison () [Corola-website/Science/320512_a_321841]
-
la finalul lunii aprilie 2015, se mai opereze. Pe terenul suburbiei Gai s-a organizat în 14 iulie 1912, cu ocazia reîntoarcerii de la Aspen (Austria) a lui Aurel Vlaicu, un mare miting aviatic în care pionierul aripilor românești a fost ovaționat de conaționali ca un erou al tuturor românilor. Ca urmare a unor tratative duse în vederea înființării unui nou aeroport, la 30 mai 1935, municipalitatea cedează aviației civile terenul din suburbia Ceala, unde vor începe lucrările de construcție a infrastructurii. Construcția
Aeroportul Internațional Arad () [Corola-website/Science/305777_a_307106]
-
pălăriile și/sau batistele. Cu toții erau exaltați. Unii spuseseră că au primit în dar de la Dumnezeu un erou muzical pe care-l vor respecta mereu, alții râdeau sau se bucurau printre lacrimi de fericire aplaudând apăsat. Apoi tot publicul îl ovaționa pe compozitor. Toți l-au aclamat și l-au lăudat. La final au pornit cinci salve de zgomote cauzate de faptul că mulțimea tropăia de cinci ori. Toată sala răsună de aplauze și urale. Toți ridicau mâinile și aplaudau. Contralto
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
opera familiei de Guise. În 1 martie 1562 ducele de Guise și oamenii lui au atacat și închis într-un hambar un grup de hughenoți omorând 74 și rănind 104. Ducele a denumit masacrul un accident regretabil și a fost ovaționat pe străzile Parisului în timp ce hughenoții cereau răzbunare. A fost fitilul care a declanșat războiul civil în Franța. În următorii treizeci de ani Franța se va afla într-o stare de război civil sau armistițiu armat. În termen de o lună
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
partidei naționale în adunările ad-hoc, balanța a înclinat către unionisți. Adunarea Ad-hoc a Țării Românești a votat în unanimitate pentru Unirea Principatelor. A doua zi, seara, peste 5-6000 de oameni din toate clasele societății se adunasera la flacăra torțelor și ovaționau . Participînd la această istorică manifestație, pictorul Theodor Aman avea s-o imortalizeze în celebrul său tablou: Hora Unirii la Craiova. În preajma Unirii, Craiova număra circa 25 000 de locuitori, situându-se din acest punct de vedere imediat după capitala Țării
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
copii sau cu copii, nu poți să adopți un discurs incriminant, nu poți să arăți cu degetul. Îmi vine în minte un superb episod subversiv dintr-o altă poveste celebra, Hainele cele noi ale împăratului, de Andersen. Toată mulțimea îl ovaționează pe împăratul în fundul gol și îi laudă hainele, până când un copil are curajul să strige „împăratul e gol”. E un episod extraordinar. Lumea tace, nimeni nu îndrăznește să se ralieze cu copilul, singurul care ia poziție este tatăl copilului, care
„Literatura pentru copii este un act profund subversiv” () [Corola-website/Science/295700_a_297029]
-
propus să împărțim puterea [...]. I-am invitat pe toți să participe la guvern.” În cele câteva ore care au urmat, o mână de decrete au pus bazele noului regim. Când Lenin și-a făcut prima apariție publică, el a fost ovaționat, iar prima sa declarație a fost : „Vom trece acum la construirea ordinii socialiste”. Mai întâi de toate, Lenin a anunțat eliminarea diplomației secrete și propunerea ca toate părțile beligerante să înceapă discuții „în vederea unei păci juste și democratice, imediate, fără
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
regizor, solist și director de scenă. Activistul de partid i-a oprit însă orice avânt. Cu mare greutate a pus în scenă "Năpasta". A jucat rolul lui Ion. Sala a fost plină până la refuz. La finalul spectacolului, actorii au fost ovaționați minute în șir, Cristian amintindu-și astfel de anii de glorie. S-a gândit apoi să pună bazele unui cor. Dar activistul de partid i-a pus din nou "bețe în roate". L-a sfătuit să înființeze un cor muncitoresc
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
regală, profesor la prestigioasa instituție franceză de învățământ și cercetare "Collège de France", ca titular al catedrei de „Literaturi și instituții comparate ale Europei meridionale” (primul curs de literatură comparată din lume). Cu ocazia primului curs susținut, el a fost ovaționat de opt ori de studenții și invitații prezenți. Începe o colaborare rodnică cu Jules Michelet, profesor și el la "Collège de France" în acea perioadă. Cei doi țin lecții despre Ordinul iezuit și publică împreună broșura "Les Jésuites" („Iezuiții”, 1843
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
susținătorii Elisabetei din Parlament nu sunt de acord și o conving pe Maria de nevinovăția surorii sale. Elisabeta este dusă în Turnul Woodstock în Oxfordshire, unde va sta închisă aproape un an în paza lui Sir Henry Bedingfield. Mulțimea o ovaționează de-a lungul drumului. În 17 aprilie când se părea că Maria trebuie să nască, Elisabeta este adusă la curte pentru a participa la etapele finale ale sarcinii, cu consensul lui Filip. Acesta preocupat că Maria ar fi putut muri
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
acest nou instrument la Caransebeș, Orșova și Reșița, pe la nunți, „rugi” (serbări de hram) și petreceri. În Primul Război Mondial, pe frontul italian, reușește să oprească lupta cântând la taragot „La Paloma” și câteva cântece românești. A fost aplaudat și ovaționat de ambele părți. Vine la București, împreună cu familia, în 1923. Aici cântă mulți ani, la început în restaurantul-hotel „Regina” (vis-a-vis de Tribunal), apoi în Piața Amzei. S-a bucurat de numeroase apariții radiofonice și discografice. O perioadă a locuit și
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
deveneau ei înșiși eroi scăldați în sânge; când vedeau luciul sulițelor și al lăncilor, erau convinși că dușmanul fusese anihilat și îi umpleau mândria și emoția. — Hachiman! Hachiman! Victorie! După ce caii băură pe săturare, copii aruncară și spre ei flori, ovaționându-i. Un samurai care stătea lângă calul său îl zări pe Hiyoshi și strigă: — Fiul lui Yaemon! Ce face maică-ta? — Cine, eu? Hiyoshi se apropie de el, privindu-i de-a dreptul chipul murdar. Dând din cap, omul îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
acești paisprezece, cincisprezece oameni, călări nonșalant pe străzi. Regele demon era extraordinar de pașnic și le zâbea blând oamenilor. Cetățenii se revărsau pe marginea drumurilor și se prosternau la trecerea lui Nobunaga. Nu avea să se întâmple nimic. Începură să ovaționeze, în timp ce ușurarea se întindea peste oraș ca un val. Deodată, din mulțimile gălăgioase răsună un foc de pușcă. Glonțul îl zgârie pe Nobunaga, dar acesta se comportă ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, nefăcând decât să întoarcă privirea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
pentru a privi plecarea armatei. Căutându-i din ochi pe binefăcătorii care le vizitaseră prăvăliile în trecut, le urau noroc cât puteau de tare și-i încurajau să facă fapte mari. Dar nici soldații în marș și nici mulțimile ce ovaționau nu știau că acel tablou nu era începutul unei campanii din apus, ci primul pas spre Kyoto. Cu excepția lui Mitsuhide și a unei duzini de oameni din statul lui major, nu știa nimeni. Curând avea să fie Ora Maimuței. Vuind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mai încăpură în piele de bucurie. Umplură străzile pe unde trecea Hideyoshi, în drum de la corabie spre castel. Femei, copii și bătrâni se prosternau în țărână ca să-l salute. Unii plângeau, alții nu puteau nici măcar să-și ridice fețele. Câțiva ovaționau și dădeau din mâini, în vreme ce unii, pierzându-se cu firea, dansau de fericire. Intenționat, Hideyoshi trecu călare, pentru a putea răspunde la entuziasta primire pe care i-o făcea poporul său. Pentru Hideyoshi, însă, mai rămânea un motiv foarte serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
douăzeci și cincea a lunii, porni pe drumul Omi înapoi spre Castelul Osaka. Osaka era acum un oraș mare, schimbat radical față de micul port Naniwam iar când armata lui Hideyoshi sosi, oamenii începură să se îmbuzlească pe străzi și prin vecinătatea castelului, ovaționându-l până la căderea nopții. Lucrările de construcții externe ale Castelului Osaka se terminaseră deja. Când se înnoptă, în fața oamenilor începu să se desfășoare o scenă de pealtă lume. Lămpi luminoase străluceau din nenumăratele ferestre ale fortului cu cinci niveluri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
bun portar al campionatului românesc. A apărat poarta echipei ploieștene în celebra victorie contra formației FC Liverpool din 12 octombrie 1966 (3-1). S-a retras de pe gazon în cadrul unei festivități organizată de oficialii Petrolului, atunci când un stadion întreg l-a ovaționat și i-a mulțumit pentru tot ceea ce a făcut în beneficiul fotbalului ploieștean și românesc. În semn de mulțumire pentru întreaga sa carieră, numele său se poate auzi acum, împreună cu cele ale altor foste glorii, în imnul actual al echipei
Mihai Ionescu () [Corola-website/Science/322013_a_323342]
-
continuat să existe din punct de vedere oficial, Pétain a rămas doar un om de paie, de vreme ce naziștii au abandonat orice urmă de „independență” a guvernului de la Vichy. Mareșalul Pétain a rămas totuși o figură cu o oarecare popularitate, fiind ovaționat de mulțime în 1944, atunci când a participat la slujba de Paști de la Catedrala Notre Dame din Paris. Pe 7 septembrie 1944, el și alți câțiva membri ai guvernului său au fost mutați cu forța în Sigmaringen (Germania), iar la scurtă
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]
-
c-am fi avut vreun câine, dar nu asta contează. Mai rău! Aș fi putut s-o asmut pe Helen asupra lui. La ce se așteptase? Ca drumurile de la aeroportul din Dublin să fie ticsite de băștinași care să-l ovaționeze, fluturând steaguri englezești? Vrusese fanfare și covoare roșii? Să se declare sărbătoare națională? Iar eu să-l întâmpin la ușă îmbrăcată într-un neglijeu sexy, să-i zâmbesc și să-i declar cu voce răgușită: „Bine-ai venit, iubitule“? Sincer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
hainei de firmă. Poc. În vreme ce Theo, care reușise să înfigă cu succes un inel deosebit de mare și de gros, a izbucnit din nou în aplauze, Hugo și-a alungat grijile și a început să bată din palme și să-și ovaționeze fiul cu frenezie. —Ce imagine emoționantă, a observat cineva foarte caustic din pragul ușii. —Amanda. Cum dracu’... —Am intrat? Femeia a băgat mâna în buzunarul hainei din piele neagră strălucitoare și a agitat metalul zornăitor. — Încă mai am cheile. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ale plantelor. Dintr-un alt colț al taberei se auziră strigăte de bucurie. Tribul Îl urmărea pe Rupert lovind cu o macetă pe care i-o dăduse Pată Neagră În niște bucăți de lemn de bambus. La fiecare lovitură, tribul ovaționa. Pată Neagră spuse În limba Karen: —Vedeți ce puternic e. E Încă un semn că el e Fratele Alb Mai Mic. Ce alte semne ai mai văzut? Întrebă un bărbat de vârstă mijlocie. Pată Neagră răspunse: —Cartea și cărțile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
în favoarea aspirațiilor megalomane ale Organizației pentru Eliberarea Palestinei. Contemplând cele două imagini, nu am putut decât să rețin cu profund regret cât de adânc s-a deteriorat situația noastră în cadrul UNESCO în comparație cu zilele când două mii de bărbați și femei au ovaționat entuziasmați discursul rostit de Yitzhak Rabin. De ce n-am vrut să fiu ambasador în Ungaria? Note de drum Când, în 1990, Colegiul de Conducere al Ministerului de Externe israelian mi-a oferit postul de ambasador la Budapesta, eu am refuzat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
maniera ei clară și lipsită de ambiguitate, și când Simon i-a pus pe deget lui Charlotte inelul și apoi a luat-o în brațe și a înclinat-o ca să o sărute, și toată lumea a bătut din palme și a ovaționat, Lucy s-a îndreptat spre mine și m-a luat de braț. Am intrat în sala de banchet; cu tacâm de zece dolari, ceea ce, pentru momentul respectiv, era un preț uriaș. A apărut un ușier care mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]