409 matches
-
literare”, „România jună”, „Noua revistă română”, „Șezătoarea săteanului”, „Sămănătorul”, „Viața literară”. A fost director și proprietar, împreună cu Zamfir C. Arbore, al revistei „Amicul copiilor” (1891-1895). I-au apărut în 1893 patru volume de Schițe și nuvele, iar în 1899 romanul Ovreiul, o bună parte din proza sa rămânând însă în paginile periodicelor sau în manuscris. Fiind considerat, alături de Sofia Nădejde, prozatorul cel mai de seamă al „Contemporanului”, C. pare să fie într-adevăr apt să ilustreze ideile revistei privitoare la tematica
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
și despre copii, majoritatea scrise după 1890, C. pierde din farmecul care îi definea câteva schițe de început, precum În ajunul Crăciunului și Ziua de bobotează. SCRIERI: Schițe și nuvele, I-IV, București, 1893; ed. pref. Sergiu Cujbă, București, 1976; Ovreiul, București, 1899; Flori de gheață (în colaborare), București, 1910; Al treisprezecilea urs (Din viața vânătorilor din Carpați), București, [1911]; Roadele vijeliei (Cum a căpătat Sarichioiul vie), București, 1913; Din viața pescarilor dobrogeni, București, [1923]; Opere alese, Chișinău, 1960; Spirca, Chișinău
CRASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286478_a_287807]
-
tu încă ceva, secule! HISTR[IO] Sunt prea bătrân, sânt prea tâmpit pentru ca să mâi învăț ceva. Odată... am învățat și eu mult, prea mult încă. DOMN[UL] Nu se-ntreabă ce-ai avut, ci ce ai. Pentru ce-ai avut ovreiul nu dă para chioară. OFIȚER[UL] Ca o carte! Fameuse, fameuse! DOMN[UL] Cum pustia dete asta din mine, știi, pe negândite, hai? Vezi cum le potrivii eu? "Pentru ce-ai avut ovreiul nu dă... " OFIȚER[UL] para chioară". Fameuse
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ci ce ai. Pentru ce-ai avut ovreiul nu dă para chioară. OFIȚER[UL] Ca o carte! Fameuse, fameuse! DOMN[UL] Cum pustia dete asta din mine, știi, pe negândite, hai? Vezi cum le potrivii eu? "Pentru ce-ai avut ovreiul nu dă... " OFIȚER[UL] para chioară". Fameuse! Trebuie s-o spui și Laurei mele. (rîzînd iese amîndoi) SCENA XI HIRTRIO (singur) Râdeți, râdeți până vă vor ieși ochii. Strîmbați-vă cât v-o plăcea, căci vă șade bine, prea bine, încă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
monarhia adevărată nu se aruncă în apă două milioane pentru un chei ca al Brăilei; nu are nimenea curajul de-a propune răscumpărarea liniei Cernavoda - Chiustenge; nu se fac biurouri de împămîntenire în Adunare, unde tuns, ras [î]l trece pe ovrei între cetățenii statului român pentru parale; nu se jefoaie visteria și publicul cu lefuri ad-hoc de câte 40 000 fr. create pentru patrioți improvizați din advocați fără pricini și sabiuțe ignorante în directori de bancă și drum de fier; nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
î]i pasă de ce vrea țara, de ce sufere țara, de ce zice țara; destul să menajeze interesele străine și să împlinească dorințele străinilor. Numai astfel se poate explica purtarea d-lui Brătianu în cestiunea Stroussberg și în cestiunea răscumpărării, în cestiunea ovreilor și în a Basarabiei, în cestiunea Cernavoda - constanța și Arab Tabia! Preste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români, puțin [î]mi pasă! Partidul liberal reprezintă dar în această țară, de-o parte, ura a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
schimbare de formă, singura ce dă valoare adevărată muncii omenești. Advocați, negustori, amploiați etc. nu mjilocesc decât schimbul de posesiune a lucrurilor, fără a spori masa lor, fără a le da o valoare superioară prin schimbarea formei. Mulțimea nenumărată de ovrei nu are altă ocupație decât aceea ce face toată clasa imediat superpusă țăranului, a transmite de la o mână la alta posesiunea lucrurilor, dar a opri pe această cale cea mai mare parte drept recompensă a acestui serviciu de mijlocitor. Deci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un anume comisar regal pentru a insufla plan și energie în măsurile luate spre năbușirea turburărilor. Pe afiliații secreți ai ligei antisemitice [î]i caracterizează vorba următoare ce s-aude rostindu-se des: Nu strică să-i ciupe nițel pe ovrei". Așadar foarte mulți sunt de părere ca evreii, ce nu le sunt simpatici, să fie ciupiți nițel, ca să-și mai domolească aspirațiunile, să fie mai puțin fudui și fastidioși, să mai puie margini lăcomiei lor de bani, să nu mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
veleitățile de independență față cu "Vizirul" ce s-au manifestat deodată în sânul maturului corp. Nu mai era un mister pentru nimeni că d. Brătianu luase sub înalta sa protecțiune pe ministrul de război acuzat că a fost mituit de ovrei ca cel mai de rând membru al partidului roșu. Faptul era de o gravitate fără seamăn și cel mai elementar bun simț impunea în mod imperios atât protectorului cât și protegiatului să ceară ca lumina să se facă degrabă, pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
lui Horatiu a fost un evreu erudit din Alexandria care-și crescuse pe fiul său în credința și în înțelepciunea părinților. De aceea filozofia vieței exprimată de Horatiu în versurile sale este aceeași ce se găsește în cărțile sacre ale ovreilor cunoscute sub numele de Cărțile înțelepciunei. Toate acestea autorul caută să le demonstreze prin numeroase citate. Afară d-asta el află o trăsătură curat iudaică în epicureismul și humorul lui Horatiu și sub acest raport compară pe poetul roman cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d. A. Botea, de grefierul A. Stoenescu. Actualul ministru plenipotențiar din Londra, d. Ion Ghica, donase fiilor săi aceste părți de moșie tocmai pentru ca ei să aibă dreptul de-a vota în colegiul I. Vânzând însă moșia Boldul (din R. Sărat) ovreiului galițian Solomon Zibalis, o avere dotală a trebuit asigurată în Ghergani, deci acele donațiuni, făcute pentru a conferi drepturi politice, trebuiau desființate, Gherganii descărcați de ele. Odată însă donațiunile nule și de nul efect, dreptul politic rezultând din ele e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
după adevărata lui valoare psicologică articolul din "Pester Lloyd" am trebui să fim semitologi. Dar valoarea lui istorică și politică ne rezervăm plăcerea de-a o discuta punct cu punct, căci, daca nu putem descoperi originea etnopsicologică a impertinenței parveniților ovrei, cunoaștem însă bine istoria română, maghiară și polonă și ne rămășim a nimici punct cu punct toate neadevărurile politico - istorice afirmate de "Pester Lloyd". Deocamdată iată articolul foii oficioase din Pesta: Toastul pe care senatorul Grădișteanu l-a ținut la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pîn-în timpul lui Alexandru cel Bun. Pe de altă parte, orice aș zice în bine sau rău despre d. Nicu Xenopol, asta nu oprește ca părintele său să fi fost îngrijitor al temniței din Iași și străin, ni se pare ovrei de origine, în orice caz român [nu]. Ierte-mă d. Xenopol, dar realitățile acestea, or fi având importanță ori nu, e totuși o realitate cunoscută de toată [lumea] în sfera noastră, care nu se poate schimba. Așadar, tot ce scornește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din Austro-Ungaria erau Înregistrați printre cei plecați din Imperiul bicefal. Cu două decenii și jumătate Înainte de sfîrșitul secolului al XIX-lea, cineva observa că „În Staturile - Unite emigrațiunea aduce un torent de irlandezi, ecosezi, germani, olandezi și francezi etc., și ovrei din toate țările continentului european, cu puțini englezi și francezi, dar nu din clasa avută, și din contra cei mai săraci și mai puțini competenți de a-și cîștiga viața la dînșii”. Deși autorul respectiv Își publica lucrarea În România
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
rămas multe șantiere, și foarte puține monumente. Dar planurile acestor șantiere sunt suficiente să acorde semnificație istorică unei întregi epoci. MIRCEA ELIADE SCRIERI: Luca Stroici, părintele filologiei latino-române, București, 1864; Filosofia portretului lui Țepeș, București, 1864; Micuța, București, 1864; Trei ovrei: jupânul Shylock al lui Shakespeare, domnul Gobseck al lui Balzac și jupânul Moise al lui Alecsandri, București, 1865; Ion Vodă cel Cumplit, București, 1865; ed. 2, București, 1894; ed. îngr. și pref. I.C. Chițimia, Craiova, 1942; Răzvan-Vodă, ed. 2, București
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Dacă ungurii ajunseseră să îngenuncheze Austria și să-i impună voința lor, ne putem închipui ce s-ar întâmpla la noi, care • Opinia lui Teleki despre Vázsonyi era aceea că cel urmă „este egal urât și de aristocrați, fiindcă este ovrei, și de socialiști, care nu-l cred sincer, și chiar de ovrei, care îl consideră renegat“ (N. P. Comnen, op. cit., p. 73). • Al. Vaida Voevod, op. cit., vol. IV, p. 232. • N. P. Comnen, op. cit., p. 74. • Ibidem, p. 76-77. nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ne putem închipui ce s-ar întâmpla la noi, care • Opinia lui Teleki despre Vázsonyi era aceea că cel urmă „este egal urât și de aristocrați, fiindcă este ovrei, și de socialiști, care nu-l cred sincer, și chiar de ovrei, care îl consideră renegat“ (N. P. Comnen, op. cit., p. 73). • Al. Vaida Voevod, op. cit., vol. IV, p. 232. • N. P. Comnen, op. cit., p. 74. • Ibidem, p. 76-77. nu avem nici instituțiile, nici tradițiile seculare, nici aparatul de stat pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
copilăriei lui F. se recompune mozaicat din amintirea târgurilor patriarhale ale Herței, unde „miroase a ploaie, a toamnă și a fân”, iar în case „oameni simpli vorbesc pe ovreiește” (Herța, I), așteptând „în toată seara aceeași diligență/ care debarcă aceiași ovrei ce se întorc” (Herța, IV) și rugându-se „între flăcări de sfeșnic”: „Să-mi cadă dreapta, limba să se usuce-n mine/ de te-oi lua vreodată-n deșert, Ierusalime”(Herța, VI). Peisajul nu este însă bucolic, dimpotrivă: peste apa
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
cu „spoiala ei de moravuri”. Broșura polemică Două măsuri (1898) conține o luare de poziție pătimașă într-o chestiune - situația evreilor în România - care îl obsedează pe autor. În această pleadorie tendențioasă, poate interesa sub aspect literar „icoana limpede a ovreiului vechi”, zugrăvită cu o anume forță evocatoare. R.-R. susține că în literatură, și nu doar în cea română, nu a fost încă înfățișat un chip de evreu adevărat, ci numai „ovreiul” grotesc sau, eventual, hapsân. În Manasse (1900) el
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
poate interesa sub aspect literar „icoana limpede a ovreiului vechi”, zugrăvită cu o anume forță evocatoare. R.-R. susține că în literatură, și nu doar în cea română, nu a fost încă înfățișat un chip de evreu adevărat, ci numai „ovreiul” grotesc sau, eventual, hapsân. În Manasse (1900) el avea să încerce o reabilitare. Piesa, care a declanșat fie reacții de contestare violentă, fie elogii exagerate, este o operă de maturitate. Tema ar fi aceea a dragostei care triumfă asupra oricăror
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
ORIZONTUL, revistă pentru știință și literatură apărută la Cluj, lunar, din 1 ianuarie până în decembrie 1906. Proprietar, editor și redactor responsabil este Vasile E. Moldovan. Articolul inaugural, Pagina întâi, în pofida accentelor antisocialiste („apele puțin cristaline ale ovreilor cari dau poporului un socialism primejdios neamului nost”), nu articulează un program propriu-zis: „N-am avut de gând să ne încorsetăm libertatea de acțiune prin stabilirea unor granițe strâmte, a unui program”, preferând să plutească în vag: „Programul nost e
ORIZONTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288582_a_289911]
-
, Cilibi (1812, Focșani - 31.I.1870, București), creator popular de aforisme și reflecții. Froim Moise Schwarz va fi cunoscut drept Moise Ovreiul sau, după poreclă, Cilibi, ceea ce în limba turcă înseamnă „înțeleptul”. Se trăgea dintr-o familie cu zece copii, soarta lovind crunt pe părinți, dintre toți numai el rămânând în viață. Neștiutor de carte, M. și-a câștigat existența cu negoțul
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
mare”. Cu sarcasm întâmpină lumea gazetarilor: „Minciuna negăsind unde să se găzduiască a cerut de la Dumnezeu o gazdă. Dumnezeu a găsit cu cale că la jurnale și la calendare va fi bine primită.” Alte pilde sunt autoironii bine ticluite: „Moise Ovreiul are un clopoțel pe masă, când sună o dată aduce singur apă, căci n-are slugă”. Se pronunță și despre învățătură: „Cilibi Moise mai mult fericește pe un om învățat decât pe un om bogat, fiindcă banii sunt rotunzi”; „Toți oamenii
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
Împreună cu Aurel C. Popovici, la București, participă la redactarea cotidianului politic și cultural „România jună” (1899-1900). Este secretar al Ligii Culturale, se află în prejma lui N. Iorga și a lui A. C. Popovici, ale căror opinii le susține (Românii și ovreii, 1913). Cu V. Pârvan și Virgil Arion editează, în 1913 și 1914, la București, revista „Românismul”. Înzestrat cu o vie curiozitate, citea enorm, atras de mai toate domeniile culturii. Și-a spus părerea în chestiuni de religie și teologie, geografie
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
în decursul anului 1881 în coprinsul acestui District se născură 2 972 copii adecă 39,1 la o mie de suflete"1376. Din cei 2 972 de nou-născuți: 1 657 erau ortodocși, 1 279 musulmani, "iar restul sunt catolici, protestanți, ovrei"1377. În privința mortalității, medicul făcea precizarea că aceasta "fu de 1 959, adecă 25.7 la mie". În aceste condiții, "comparând numărul morților (...) cu al născuților (...) găsim un escedent de 1 013 a născuților asupra morților"1378. Rezultă din aceste
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]