274 matches
-
această lume de oameni mari în care s-a trezit parcă peste noapte. Că știe să facă față cu brio, să se descurce onorabil și să facă dovada precocei sale maturități, dovadă stau cuvintele sale. Joc subtil de metafore, comparații, oximoroane, și alte figuri de stil care fac parte din bagajul liric, toate folosite într-o „Orchestrație pentru îngeri” - dau măsura exactă a evoluției tinerei poete, dar dezvăluie structura sufletească a unei ființe foarte sensibile, aplecată spre contemplarea cu acuitate a
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
a noastră“, nu neapărat pentru că este darul dumnezeiesc făcut oamenilor întrucât nu pot să se mântuiască singuri. Pentru această categorie, Biserica devine patrimoniu istoric - este mai degrabă românească decât ortodoxă. A cincea categorie este cea a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă. Cei care aparțin acestei categorii au o locație declarată și asumată, respectiv Biserica tradițională de la care se revendică, se consideră religioși și nu au neapărat o atitudine patriotardă față de Biserică. Doar că o
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
din una din variantele lui, haosul social, s-ar fi născut cel dintâi bărbat: Planul.” Gheorghe Andrei Neagu este un maestru al limbajelor argotice, dar și al jargonului, al trimiterilor aluzive, al conotativelor, figurile de stil predilecte fiind sinecdoca și oximoronul, prima - prin tehnica de suveică, abstract-concret, singular-plural, a doua - prin alipirea la nivel de sintagmă a termenilor antinomici sau imposibil de asociat în registru normal. Bunul simț e dinamitat sau contaminat, cunoștințele noastre serios scuturate și verificate, năpârlirile limbajului obligatorii
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
Esențial pentru Florentin Smarandache este încrederea să nețărmuită în propria expresie, fie că jurnal, lettrism, grafism, eboșe, document, non-roman sau poezie. Energia să creatoare, aproape renascentista, se consumă pe cele mai labile zone, minate sau bătătorite stilistic, important este ca oximoronul, diatriba, tandrețea, sfidarea, nonsensul, paradoxul provocator și plurilingvismul să funcționeze. Pentru Florentin Smarandache nu Florentin Smarandache și seducția polimorfismului există că tabuuri, ci doar libertatea celor mai izbitoare asociații de cuvinte căzute din abolitul turn Babel. Poetul nu ocolește nici
FLORENTIN SMARANDACHE SAU POLIVALENȚA UNUI SCRIITOR ȘI OM DE ȘTIINȚĂ, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380899_a_382228]
-
privirea ți se încețoșează a plecare de tot și din toate. Și poate că nu poeziile în sine scrise în aceste momente mi-am dorit să fie împărtășite și altor semeni, ci frumusețea vieții din acele momente negre, acest colosal oximoron între moarte și surâsul inocent al vieții când o primește. Să vedem... Peste toate filozofiile lumii, peste toate capodoperele lumii în care Thanatos și-a arătat miile de fețe, miile de arme și nesfârșitele sale metode, implacabilele sale procedee în
DEBUT- RODICA DASCĂLU- DANSUL VIEȚII(VERSURI) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373554_a_374883]
-
mă arde / sau poate e iubirea ce-o îmbraci / în necuvinte-nchise în petarde // o toamnă se așterne peste noi / spre tine eu, spre mine tu să vii / îmbrățișate suflete prin ploi / petarde reci în necuvinte vii”. Bazându-se pe tehnica oximoronului, poeta pune în antiteză elementele constitutive ale versului, pe de o parte, petardele reci, iar pe de cealaltă parte, necuvintele vii și sufletele îmbrățișate (arzând, sau încălzindu-se) prin ploile, destul de reci. Mărturisesc că, demult nu am mai citit asemenea
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
timp vreo trei cafele, din care cauza n-a putut să doarmă două nopți după aceea! Dar noi băieții, dacă ne-am distrat minunat, am dormit tun! De la Rotorua, ne-am continuat drumul spre sud prin Insula de Nord. (Scuzați oximoronul!) Ne-am despărțit de prietenii noștri româno-aucklandiști și cu un „coach-bus” frumos, curat și comfortabil am plecat spre Wellington, capitala țării. Ne-am oprit pe parcurs, pentru a lua masa de prânz, la Taupo, oraș așezat pe malul celui mai
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
copilăresc și înțelept (dar cine nu a învățat din înțelepciunea simplă a copiilor?) De un interes aparte se bucură etimologia și semantica unor cuvinte care dau cu totul alt înțeles mesajului: „Altruismul nu e deloc alt truism”. Paradoxuri, sinonime, antonime, oximoroane, jocuri lingvistice, alți termeni literari antagonici sau în consens, folosiți judicios, subtilități lingvistice, conduc la aceste flori inefabile numite aforisme și cugetări. Ex. „E bine să eviți răul și e rău să eviți binele”. Că Alexandra Mihalache pune preț pe
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
unicitatea. Abordările pe diferite teme sunt dense, tocmai pentru că scriitoarea are foarte multe de spus. Este o operă care abundă în imagini vizuale si auditive ( „șchiopătare”), metafore („ochiul de sticlă”), epitete („am rămas”), comparații, genitivul folosit în cascadă, aliterația („șchiopătare”), oximoronul extras dintr-o paletă de stări. Repetiția unor cuvinte cheie în lirică este realizată pentru a întări idei, stări care sunt de fapt frământările momentului său artistic. („sălbatică stare, sălbatic răsfață”; „galopul și tropotul tău”). Abundența verbelor subliniază continuitatea în
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371680_a_373009]
-
Litanie pentru Alfabetul Tăcerii”, „Măcelul din privirea ta” etc. Theodor Răpan sparge tiparele topice și stilistice, dezarticulează sintaxa și creează un nou limbaj liric. Fantezia metaforică, asocierile semantice inedite conferă forța de transfigurare a realității. Cultivă, cu precădere, epitetul rar, oximoronul, iar metafora „provoacă o contaminare de lucruri obiectiv și logic incompatibile”: „Izgonit în lumină m-am simțit Inorog fără stea, arsă pe rug ești, Abisinie, Poezie a mea ... ” Pătrunderea în miezul „Poeziei Tăcerii” este posibilă numai prin intuirea plurivalenței simbolurilor
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
brightners) - recorduri trăznite; 5. de aventuri (adventure stories); 6. de calendar (seasonal stories) - Crăciun, Paște; 7. explicative (explanatory stories). 3.5.5.6. Editorialul Numit marele reportaj, editorialul poate folosi instrumente interzise altor genuri,cum ar fi metafora, comparația, epitetul, oximoronul (reunirea calităților ontologic opuse, ex. întuneric luminos), antifraza (întrbuințarea unui cuvânt cu sens opus). De regulă, editorialul este scris de elevi cu abilități speciale și talent literar. Modalități de evaluare Evaluarea unui text scris în manieră jurnalistică se face în funcție de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
ca să-l felicite pe Mihai (totul se află, totul se știe în această lume închisă și strict supravegheată) și, cu acea ocazie, îi chemase, într-un imperturbabil limbaj de lemn, la obștescul ritual de muncă patriotică. Voluntară însă într-un oximoron de esență colectivistă cam obligatorie. Nu de alta, dar individul, tentat de savorile libertății, să nu-șui piardă reflexele gregare. După loviturile în pereți, bocănituri în ușă. În prag, un grupă de patru Vecini apar cu un aer în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
damnat, izbucnit din „cripta gării”, se îndreaptă spre cețuri și ploi filigranate, către amurgurile apocaliptice ale munților. Muzicale, de o cursivitate prozodică aproape ireproșabilă, poeziile lui B. sunt înrudite cu versurile cantabile ale lui I. Minulescu. Se apelează adesea la oximoron, spre a sugera o ambiguitate care este însă mai curând paradox juvenil decât profunzime. Un virtuoz al versului s-a arătat B. și în traducerile din Charles Baudelaire, adunate într-un volum, distins și el cu Premiul Societății Scriitorilor Români
BASCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285666_a_286995]
-
practicând gratuitatea, ludicul, prețuind decorul, ornamentația, fastul, strălucirea, reliefând anomalii și contraste, cultivând fabulosul, fantasticul, spectaculosul. În poezie, unde proliferează sub denumiri precum concettism, gongorism, marinism, eufuism, prețiozitate, cultivă expresia șocantă, paradoxul, artificiul, excesul verbal și imagistic, figurile caracteristice fiind oximoronul, hiperbatul, catahreza, șarada, calamburul; în proză și teatru, satisface gustul pentru extraordinar, pentru aventură, pentru peripeții, pentru criptic, pentru mister, și în acest scop complică narația, ramifică acțiunea prin episoade adiționale, mai mult sau mai puțin aderente la trunchiul epic
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
țin de științele exacte, ca și de cele oculte, stârnesc plăcerea lecturii doar pentru un cititor specializat, familiarizat cu structura complicată a frazei lui C. Dificultățile de lectură sunt răsplătite însă de ideile generoase, de figurile retorice rare (chiasm, paradox, oximoron, ironie) și de creațiile verbale neobișnuite. Ca ideologie și retorică satirică, Istoria ieroglifică este un roman ce aparține epocii Luminilor. După 1714, C. se ocupă aproape exclusiv de redactarea unor cărți de istorie. Scrie, în latină, un studiu bazat pe
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
el, preferă viața morții și bucuria pasiunilor triste, atunci gnosticii aparțin într-adevăr continentului hedonist. în această privință, urmele platonismului persistă și încă foarte clar. Astfel încât, în mod paradoxal, unii vor fi catalogați drept platonicieni hedoniști, un gen care frizează oximoronul... Cinstit ar fi să înapoiem Orientului tezele platoniciene citate mai sus: în mod categoric. Platon datorează mult - dacă nu cumva esențialul gândirii sale - lui Pitagora. Dar filosoful căruia nu-i plăceau bobii datorează conținutul doctrinei sale gimnosofiștilor, adică, de fapt
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
categoriile și constrângerile raționalismului uman: cu mult înainte de Fenerbach, Montaigne afirmă că omul și-l reprezintă pe Dumnezeu după propria-i imagine, incapabil să gândească altfel decât pornind de la sine însăși. Insist să numesc poziția lui Montaigne un epicurism creștin. Oximoron foarte util pentru a clarifica acest catolicism moderat: creștin pentru că e catolic și moderat datorită opțiunii epicuriene. Pentru că Montaigne nu acceptă idealul ascetic al religiei. El vrea să-și spună Tatăl Nostru al său, să asiste la slujba religioasă, să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sexualitate bazată pe afecțiune, desigur, dar nimic nu se opune dorințelor pentru femeia venală întâlnită cu plăcere în calea sa. Discipol al lui Lucrețiu, el rămâne și atunci când elogiază ceea ce am numit cuplul ataraxic: la antipozii căsătoriei din dragoste îun oximoron la fel de nefast pentru căsătorie ca și pentru amor), el preamărește meritele căsătoriei fondate pe rațiune. Care-i filosoful care ar putea să-i reproșeze această opinie? A asocia coabitarea cu pasiunea le pune în pericol și pe una și pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
incompatibil cu a fi adept al plăcerii, că filosofia exclude voluptatea ca obiect sau că jubilarea face imposibilă orice formă de gândire, și cu atât mai mult de înțelepciune. Filosof hedonist: iată, de mai mult de douăzeci de veacuri, un oximoron pentru ansamblul profesiei, care presupune că disciplina obligă la ascetism, constrânge la austeritate și că nimeni nu s-ar putea reclama în mod legitim de la universul ei aseptizat dacă râde, bea, mănâncă, iubește, dansează, cântă - adică, pur și simplu, dacă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lumină nouă gândirile de obicei studiate din interior, ca obiecte separate de autorii lor. Viața filosofică ar mai avea oare sens în alte condiții? Epoca noastră, cu filosofi și inși oarecare laolaltă, consideră prea adesea expresia aceasta ca fiind un oximoron... -13- Sufletul e trupul, și invers... Aceeași remarcă și pentru opoziția dintre Epicur și Aristip în privința plăcerilor sufletului și a celor ale trupului. Tradiția afirmă că în Grădină se consideră că durerile sufletului sunt superioare celor ale trupului, în vreme ce la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
trafic auto cât cuprinde. Chiar mai rău, acestor zone rezidențiale le lipsește un sens al dezvoltării organice sau orice fel de istorie. Unele - nu toate - sunt comunități numai cu numele. Un număr crescând de americani trăiesc În comunități dormitor, un oximoron evident. Deșerturi culturale, lipsite de caracter, suburbiile americane pot fi locuri de trai foarte izolate. Într-un anumit sens ele reprezintă punctul terminus al visului american. Fiecare persoană este Înconjurată de posesiunile sale și izolată de mediul Înconjurător - milioane de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bănuiește că adăpostește ori finanțează teroriști sau fabrică arme de distrugere În masă, care ar putea ajunge În mâinile acestora. Așadar, noua politică externă poate fi descrisă În mod eufemistic ca „autoapărare anticipată”. Criticii spun că această politică este un oximoron și că amenință subminarea Întregului sistem de Înțelegeri al perioadei de după cel de-al doilea război mondial, care sunt Înscrise În articolul 2 și articolul 51, al Cartei ONU și care interzic oricărei țări să atace o alta, dacă nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în acest caz de o poezie totală, prin raportare la existență, în cel mai dezmărginit sens al ei. Toate lumile și toate contrastele posibile par a-și fi dat întâlnire în poezia lui K. (de aici ploaia de antiteze, invazia oximoronului), aflată mereu „între mugur și putrezire”, între „curcubeu și rană”, „aripă și cădere”, dominată de „cele două simboluri, de ruptură și bucurie”. Disperarea și speranța, damnațiunea și mântuirea, carnea (vocabulă obsesivă) și spiritul, violența și tandrețea, întunericul și lumina, viața
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
de simultaneitate și succesiune, care pot fi infirmate în orice moment, odată cu extinderea experienței noastre. S-a făcut observația că expresia legi empirice, pe care o întâlnim în CRP și în Critica puterii de judecare, poate să apară ca un oximoron dacă ținem seama de faptul că legilor li se asociază atributul necesității. Această impresie se destramă însă dacă admitem că expresia legi empirice stă la Kant pentru corelații care au atât o componentă a priori, cât și una empirică. Caracterizând
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și acele fenomene teribile ce pot avea loc. În cazul lor, se realizează paradoxul indiferenței pri mej dioase, disolutive. De regulă nu gândim în acest fel ceva indiferent, nul vedem activ sau amenințător. Expresia însăși pare lipsită de sens, un oximoron gratuit. Doar că, așa cum spune în lo cul respectiv Heidegger, ceea ce apare sub o asemenea indife rență poate să pună în primejdie lumea omului și chiar să o distrugă. Vedem așadar că nu e vorba de o indiferență pură și
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]