132 matches
-
Coloman. După semnarea păcii, lui Álmos i s-a permis să se reîntoarcă la curte, dar el nu și-a mai primit titlul și puterea ducala. La curta vreme, Coloman a înființat episcopia de Nitra în una dintre capitalele "Tercia pârș regni". Ultima reapariție a "Tercia pârș regni" a avut loc în 1162, cănd regele Ladislau al II-lea, care fusese proclamat rege cu sprijinul împăratului bizantin Manuel I Comnen detronându-l pe Ștefan al III-lea, a oferit teritoriile ducale
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
i s-a permis să se reîntoarcă la curte, dar el nu și-a mai primit titlul și puterea ducala. La curta vreme, Coloman a înființat episcopia de Nitra în una dintre capitalele "Tercia pârș regni". Ultima reapariție a "Tercia pârș regni" a avut loc în 1162, cănd regele Ladislau al II-lea, care fusese proclamat rege cu sprijinul împăratului bizantin Manuel I Comnen detronându-l pe Ștefan al III-lea, a oferit teritoriile ducale fratelui său, Ștefan. După moartea lui
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
a fost proclamat rege, iar teritoriile ducatului au fost în mod definitiv în domeniile coroanei De-a lungul secolelelor al XIII-lea și al XIV-lea, membri ai caselor domnitoare au primit spre guvernare drept apanaj anumite teritorii, dar "Tercia pârș regni" nu a mai fost niciodată reînființat. Lista ducilor "Tercia pârș regni":
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
definitiv în domeniile coroanei De-a lungul secolelelor al XIII-lea și al XIV-lea, membri ai caselor domnitoare au primit spre guvernare drept apanaj anumite teritorii, dar "Tercia pârș regni" nu a mai fost niciodată reînființat. Lista ducilor "Tercia pârș regni":
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
în dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamț, în Rezervația „Dragoș Vodă” de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbri, animalul simbolic al Moldovei. În păduri și livezi pot fi văzute veverița ("Sciurus vulgaris"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), pârșul mare ("Glis glis"), șoimulețul de seară "Falco vespertinus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), porumbelul gulerat ("Columba palumbus"), etc. Prin poziția sa, în Depresiunea Neamțului, închisă spre vest de Munții Carpați, iar spre nord și est de culmi
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
pentru practicarea pescuitului și mărginite cu stuf, pentru locuințe, păduri dese, cu vânat variat și cu lemn rezistent pentru ridicarea caselor. Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna din zonele forestiere era reprezentată prin animale sălbatice (bouri, mistreți, căprioare, vulpi, lupi, jderi, pârși, bursuci, veverițe, cerbi lopătari), păsări (coțofene, cinteze, pițigoi, turturele, bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dintre acestea, vulpea și lupul au ajuns la o densitate redusă datorită acțiunilor de combatere brutală, omițîndu-se rolul lor în echilibrul ecosistematic. Rozătoarele mai caracteristice acestei zone sunt: veverița (Sciurus vulgaris), șoarecele scurmător (Clethrionomys glarealus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), pârșul mare (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedulla). O frecvență apreciabilă o au iepurii (Lepus europaeus), care ating aici o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lupul au ajuns la o densitate redusă datorită acțiunilor de combatere brutală, omițîndu-se rolul lor în echilibrul ecosistematic. Rozătoarele mai caracteristice acestei zone sunt: veverița (Sciurus vulgaris), șoarecele scurmător (Clethrionomys glarealus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), pârșul mare (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedulla). O frecvență apreciabilă o au iepurii (Lepus europaeus), care ating aici o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
densitate redusă datorită acțiunilor de combatere brutală, omițîndu-se rolul lor în echilibrul ecosistematic. Rozătoarele mai caracteristice acestei zone sunt: veverița (Sciurus vulgaris), șoarecele scurmător (Clethrionomys glarealus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), pârșul mare (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedulla). O frecvență apreciabilă o au iepurii (Lepus europaeus), care ating aici o densitate de 10-20 exemplare la o sută de ha (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Dintre păsări întâlnim: ciocârlia (Alauda arvensis), ghionoaia (Picus viridis
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în jur. Se furișează pe sub coroana arborilor, fără a trezi foșnetul frunzelor și trosnetul crengilor. Sunt adulmecați de urși și lupi, care pândesc, răbdători. Mârtani sălbatici și râși perfizi dau târcoale cocoșilor de munte cocoțați în arbori. Jderi râvnesc la pârși care țopăie pe crengi. Din scorburi, bufnițe ochesc cu agerimea lor spre hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din păduri se aude zgomotul surd și prelungit de oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care informează intelectul posibil, cele cu care acesta intra propriu-zis în contact: (ÎI.5.5.) Ad quartum dicendum quod phantasmata et illuminantur ab intellectu agente; et iterum ab eis, per virtutem intellectus agentis, species intelligibiles abstrahuntur. Illuminantur quidem, quia, sicut pârș sensitiva ex coniunctione ad intellectivam efficitur virtuosior, ita phantasmata ex virtute intellectus agentis redduntur habilia ut ab eis intentiones intelligibiles abstrahantur. Abstrahit autem intellec tus agens species intelligibiles a phantasmatibus, inquan tum per virtutem intellectus agentis accipere possumus în nostră
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
REYNA, Ruth, „On the Soul: A Philosophical Exploration of the Active Intellect în Averroes, Aristotle, and Aquinas“, în The Thomist: A Speculative Quarterly Review, vol. 36, 1972, pp. 131-149 Sancti Aurelii AUGUSTINI, De Trinitate, în Opera Omnia, tomus quin tus, pârș altera, Edițio Parisiana altera, emendata et aucta, Parisiis, Bibliopolas, 1838 SCHÜTZ, L., Thomas-Lexikon, Sammlung, Übersetzung und Erklärung der în sämtlichen Werken des hl. Thomas von Aquin vorkommenden Kunstausdrücke und wiessenschaftlichen Aussprüche, zweite sehr vergrösserte Auflage, Frommann-Holzboog Verlag, Stuttgarta Bad Cannstatt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de fasciculul His, are o structură mai complexă. Din el emană o expansiune fibroasa pe fata posterioara a trunchiului pulmonar („Tendo coni arteriosi”), alta fibroelastică spre musculatură atriilor („tendonul Todaro”), prelungindu-se în jos cu porțiunea membranoasa a septului inter-ventricular (pârș membranacea septi inter-ventricularis). - Musculatură atriilor (având o grosime de 2-3 mm) este constituită dintr-un strat circular care înconjoară că o centură comună ambele atrii, și altul care circumscrie separat fiecare atriu, dând naștere septului interatrial. La acestea se adaugă
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
și înainte de a ajunge la vârful inimii se angajează în profunzime, participând la edificarea mușchilor papilari din ventriculul drept. - Stratul circular intermediar propriu-zis al miocardului ventricular circumscrie separat fiecare ventricul, dând naștere prin alăturarea miofibrelor, părții musculare a septului inter-ventricular (Pârș muscularis septi inter-ventricularis). Unele miofibre circulare în dreptul septului se răsfrâng în „S”, continuându-și drumul pe versantul opus al ventriculului de partea cealaltă. Și acestea din urmă concura la formarea mușchilor papilari. - La ventriculul stâng se evidențiază un supliment de
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
sagital înclinat spre stânga, desparte jumătatea dreapta de cea stânga a inimii, deosebindu-i-se o parte superioară ce separă atriile (Septum interatriale) și alta inferioară, intercalata între ventriculi (Septum interventriculare). Această din urmă se divide în o porțiune membranoasa (pârș membranacea) dependența de aparatul fibros al miocardului, si o porțiune musculoasa (pârș muscularis) conectată cu mușchii papilari și cu numeroase cordaje tendinoase (vezi „Cavitățile inimii”) [3]. SISTEMUL EXCITO-CONDUCTOR AL INIMII (SYSTEMA CONDUCENS CORDIȘ) Miocardul specific este încorporat în masă aparent
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
deosebindu-i-se o parte superioară ce separă atriile (Septum interatriale) și alta inferioară, intercalata între ventriculi (Septum interventriculare). Această din urmă se divide în o porțiune membranoasa (pârș membranacea) dependența de aparatul fibros al miocardului, si o porțiune musculoasa (pârș muscularis) conectată cu mușchii papilari și cu numeroase cordaje tendinoase (vezi „Cavitățile inimii”) [3]. SISTEMUL EXCITO-CONDUCTOR AL INIMII (SYSTEMA CONDUCENS CORDIȘ) Miocardul specific este încorporat în masă aparent unitară a miocardului de travaliu, având proprietatea de a genera și de
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Opt. 212 Cu alte cuvinte nimeni nu a dat din cap în semn de acceptare a apelului. 213 "Boerius" este juristul francez Nicolas de Bohier (m. 1539), autor al Decisiones aureae, 2 vol. (Veneția, 1568), care discută blasfemia la 749-755 (pârș. 2, questio 301). Del Migliore nu l-a citat direct, ci pare să-l fi citat via un alt jurist. Compară, de exemplu, Tiberio Deciani, Tractatus criminalis, 2 vol. (Veneția 1590), ÎI, 6 (cartea 6, cap. 2, par. 16), care
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de drept și independența justiției în încercarea de a-l demite pe președintele Traian Băsescu. E greu pentru noi să vedem ca reprezentanți de seamă ai Uniunii Europene își exprimă poziția ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pârș. Această poziție nu a putut fi formulată decât pe temeiul unor informații înșelătoare sau incomplete cu privire la adevărata natură a situației din România.. Vă rugăm să ne permiteți că, folosind experiența noastră de cercetare și cunoașterea directă a climatului politic din
Apel anti-Băsescu al intelectualilor români () [Corola-journal/Journalistic/43473_a_44798]
-
Emil Brumaru Din noi, te-ntreb, ce-a mai rămas După acele dragi pahare Băute-n Morile de Vînt? Bătrîne Al, toși, în finale, Ne dăm cu fundul de pamînt Și nu mai vrem să știm nimica. O, scandalosul Pîrș din Zori Cînd vinului îi sîntem sticla Spartă-ntr-o mie de fiori Și din ungher libarca vană A vechiului plictis învie. Bătrîne Al, e-n mine-o rană Pe care n-o mai pot descrie. Căci unde ni-i
Cîntec naiv pentru Săndel by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10942_a_12267]
-
astfel de amiciții: "prieteșuguri", cu un cuvânt al lui Ion Barbu. - Să mai adaug că acesta e un poet de parte dreapta, dintotdeauna și mereu (ceea ce nu-i obligatoriu, politicește, si de dreapta), în sensul că privilegiază, în poezia să, "pârș nostră": adică Soarele, nu Luna; principiul masculin, viril, în dauna feminității; arhetipul Tatălui, nu Mama. E ceea ce-l separă, de altminteri, de câțiva preferați ai săi: Nerval, Novalis, Edgar Poe... Mai anevoie explicabil, căci scandalos prin definiție, este apelul lui
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
privighetoarea, mierla, cucul, sturzul[ acestea abundă în regiune ,în toate anotimpurile]. În rândul lumei animale vom aminti: vipera cu corn[Vipera ammodytes], șarpele lui Esculap[ Tropinopodus tesenotus], șoparla . Animalele predominante în pădurile din Moldova Nouă sunt: vulpea, lupul, șoarecele gulerat, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape din zonă este bogată în diferite specii de pești, cum ar fi: păstrăv curcubeu, lipan, mreana, cega, somnul, șalăul,știuca. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ Județul Caraș Severin prezintă o
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Acinetobacter baumannii. Acelea au fost niște banale răceli față de ce-a urmat: gripa cârtiței sașii, hepatita F, boala viermilor de mătase, maladia schnauzerilor pitici, pandemia de ataraxie, alergia la oxigen, la asfalt și la dulceața de vișine, gripa furnicilor, sindromul pârșului singuratic, beteșuguri având simptome atât de ciudate, Încât păreau deja a avea propria personalitate. De pildă, pesta lalelelor, a cărei primă formă de manifestare era că bolnavul Începea brusc să vorbească, cursiv și coerent, În limba olandeză . Sau infecția cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care le împarte în superficiale, medii și profunde. În 1610 Fabricius Hildanus clasifică arsurile după gradul lor de profunzime în 3 categorii (superficiale, mijlocii și profunde) și explică prin desene, succesul chirurgiei precoce în rerzolvarea cicatricilor postcombustionale ale mâinii. Ambroise Pârș (1634) a descris diferențele dintre arsurile de gradul ÎI și III, riscul dezvoltării bridelor retractile postcombustionale la nivelul articulațiilor precum și valoarea exciziei precoce a tegumentelor arse. Richard Wiseman, în 1676, a scris câteva 1ucrări despre necesitatea imobilizării membrelor arse pentru
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
de casă (Natrix natrix); păsări: caprimulgul (Caprimulgus europaeus), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), capîntortură (Jynx torquilla), pițigoii (Parus sp.), mierla (Turdus merula), pupăza (Upupa epops); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament de funcționare, constituirea unui buget anual de venituri și cheltuieli
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pițigoiul albastru (Parus coeruleus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoiul codat (Aegithalos caudatus). Dintre mamifere întâlnim: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), ariciul (Erinaceus concolor), rozătoare mici: veverița (Sciurus vulgaris), pârșul (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul de stejar (Eliomys quercinus), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), dar și liliacul de scorbură (Nyctalus noctula). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]