140 matches
-
primele urme ale populațiilor iraniene să fie prezente din mileniul al doilea î.Hr. Populațiile din Iran erau împărțite în mai multe triburi: mezii, perșii, părții, sacii. Perșii se aflau în provincia de S-V a Iranului actual, provinciile Fars și Pârș. În N se găsea Media, acolo unde în secolul VII-lea î.Hr., mezii și-au format un stat care se întindea între Mesopotamia și India, având capitala la . Principala divinitate a iranienilor înainte de Zoroastru era Ahura Mazda (“stăpânul înțelept”), corespunzând
Iranul antic () [Corola-website/Science/316361_a_317690]
-
dar se mai pot vedea și uliul păsărar ("Accipiter nisus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), uliul porumbar ("Accipiter gentilis") și uneori și acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"). Mamifere care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Șoimilor sunt: veverița roșcată ("Sciurus vulgaris"), pârșul mare ("Glis glis"), ariciul ("Erinaceus roumanicus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezurele ("Meles meles"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), vulpea ("Vulpes vulpes"), ursul brun ("Ursus arctos"), râsul ("Lynx lynx") sau lupul ("Canis lupus
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
gândacul roșu ("Cucujus cinnaberinus") și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
și racul de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelină ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtiță ("Talpa europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac de amurg ("Pipistrellus pipistrelus"), liliacul cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
musculatură imediat sub exobaza craniului, formată uneori de aponevroza faringiana. Constrictorul superior al faringelui are patru porțiuni care poartă fiecare denumirea după formațiunile anatomice pe care se prinde: porțiunea pterigofaringiană, porțiunea bucofaringiană, porțiunea milofaringiană și porțiunea glosofaringiana. 1. Porțiunea pterigofaringiană ("pârș pterygopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul pterigofaringian, pterigofaringianul ("musculus pterygopharyngeus") cu originea pe jumătatea inferioară a mărginii posterioare a lamei mediale a procesului pterigoidian și pe cârligul pterigoidian. 2. Porțiunea bucofaringiană ("pârș buccopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
milofaringiană și porțiunea glosofaringiana. 1. Porțiunea pterigofaringiană ("pârș pterygopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul pterigofaringian, pterigofaringianul ("musculus pterygopharyngeus") cu originea pe jumătatea inferioară a mărginii posterioare a lamei mediale a procesului pterigoidian și pe cârligul pterigoidian. 2. Porțiunea bucofaringiană ("pârș buccopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul bucofaringian, bucofaringianul ("musculus buccopharyngeus") cu originea pe rafeul pterigomandibular ("raphae pterygomandibularis"), situat între procesul pterigoid și procesul alveolar al mandibulei. Rafeul pterigomandibular este o intersecție tendinoasa, care separă porțiunea bucofaringiană de mușchiul buccinator
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
pharyngis superioris") sau mușchiul bucofaringian, bucofaringianul ("musculus buccopharyngeus") cu originea pe rafeul pterigomandibular ("raphae pterygomandibularis"), situat între procesul pterigoid și procesul alveolar al mandibulei. Rafeul pterigomandibular este o intersecție tendinoasa, care separă porțiunea bucofaringiană de mușchiul buccinator. 3. Porțiunea milofaringiană ("pârș mylopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul milofaringian, milofaringianul ("musculus mylopharyngeus") cu originea pe extremitatea posterioara a liniei milohioidiene a mandibulei. 4. Porțiunea glosofaringiana ("pârș glossopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul glosofaringian, glosofaringianul ("musculus glossopharyngeus") are originea pe marginile
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
pterigomandibular este o intersecție tendinoasa, care separă porțiunea bucofaringiană de mușchiul buccinator. 3. Porțiunea milofaringiană ("pârș mylopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul milofaringian, milofaringianul ("musculus mylopharyngeus") cu originea pe extremitatea posterioara a liniei milohioidiene a mandibulei. 4. Porțiunea glosofaringiana ("pârș glossopharyngea musculi constrictoris pharyngis superioris") sau mușchiul glosofaringian, glosofaringianul ("musculus glossopharyngeus") are originea pe marginile rădăcinii limbii și pe mucoasa planșeului bucal. Prin contracția să constrictorul superior al faringelui îngustează faringele, blochează comunicația dintre orofaringe și rinofaringe în timpul deglutiției închizând
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
acord pentru evitarea unui nou război civil. Acordul semnat la Győr pe 20 ianuarie 1064 prevedea că cei trei duci - Géza, Ladislaus și Lampert - accepta domnia varului lor, Solomon, care le ceda în schimb fostul ducat al tatălui său ("Tercia pârș regni"). După o perioadă de nouă ani de pace, a izbucnit un nou conflict între rege și duci. Cei trei duci au reușit să câștige controlul asupra celei mai mari părți a țării, iar regele a fost nevoit să fugă
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
țării, iar regele a fost nevoit să fugă din țară. În 1074, Géza a fost proclamat rege, iar Solomon a continuat să controleze câteva comitate apusene. După ce a devenit rege, Géza a confirmat fraților săi poziția de duci ai "Tercia pârș regni". După moartea lui Géza de pe 25 aprilie 1077, Ladislaua fost proclamat rege și a reușit să îl oblige pe Solomon să îi accepte domnia în 1081. Se poate presupune că pe timpul domniei lui Ladislau, Tercia pârș regni a fost
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
duci ai "Tercia pârș regni". După moartea lui Géza de pe 25 aprilie 1077, Ladislaua fost proclamat rege și a reușit să îl oblige pe Solomon să îi accepte domnia în 1081. Se poate presupune că pe timpul domniei lui Ladislau, Tercia pârș regni a fost guvernată de ducele Lampert, dar nu s-a descoperit încă nicio dovadă în sprijinul acestui fapt. "Tercia pârș regni" a reapărut în 1095-1096, cănd regele Coloman al Ungariei a făcut o înțelegere cu fratele său, Álmos, care
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
îl oblige pe Solomon să îi accepte domnia în 1081. Se poate presupune că pe timpul domniei lui Ladislau, Tercia pârș regni a fost guvernată de ducele Lampert, dar nu s-a descoperit încă nicio dovadă în sprijinul acestui fapt. "Tercia pârș regni" a reapărut în 1095-1096, cănd regele Coloman al Ungariei a făcut o înțelegere cu fratele său, Álmos, care avea pretenții la tron după moartea regelui Ladislau. Álmos a devenit astfel noul duce a o treime din regat. În 1105
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
trupe de Sfanțul Imperiu German și ducatul Poloniei, dar a fost rapid înfrânt. Doi ani mai tarziu, Álmos a plecat în pelerinaj în Țară Sfântă, iar regele Coloman, folosindu-se de absență din țară a ducelui, a trecut teritoriile Tercia pârș regni sub controlul central al coroanei. După ce ducele Álmos s-a reîntors din pelerinaj, a aflat că teritoriile ducatului sau au fost încorporate în domeniile coroanei. Ca urmare, el a plecat în exil la curtea împăratului Henric al V-lea
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
Coloman. După semnarea păcii, lui Álmos i s-a permis să se reîntoarcă la curte, dar el nu și-a mai primit titlul și puterea ducala. La curta vreme, Coloman a înființat episcopia de Nitra în una dintre capitalele "Tercia pârș regni". Ultima reapariție a "Tercia pârș regni" a avut loc în 1162, cănd regele Ladislau al II-lea, care fusese proclamat rege cu sprijinul împăratului bizantin Manuel I Comnen detronându-l pe Ștefan al III-lea, a oferit teritoriile ducale
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
i s-a permis să se reîntoarcă la curte, dar el nu și-a mai primit titlul și puterea ducala. La curta vreme, Coloman a înființat episcopia de Nitra în una dintre capitalele "Tercia pârș regni". Ultima reapariție a "Tercia pârș regni" a avut loc în 1162, cănd regele Ladislau al II-lea, care fusese proclamat rege cu sprijinul împăratului bizantin Manuel I Comnen detronându-l pe Ștefan al III-lea, a oferit teritoriile ducale fratelui său, Ștefan. După moartea lui
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
a fost proclamat rege, iar teritoriile ducatului au fost în mod definitiv în domeniile coroanei De-a lungul secolelelor al XIII-lea și al XIV-lea, membri ai caselor domnitoare au primit spre guvernare drept apanaj anumite teritorii, dar "Tercia pârș regni" nu a mai fost niciodată reînființat. Lista ducilor "Tercia pârș regni":
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
definitiv în domeniile coroanei De-a lungul secolelelor al XIII-lea și al XIV-lea, membri ai caselor domnitoare au primit spre guvernare drept apanaj anumite teritorii, dar "Tercia pârș regni" nu a mai fost niciodată reînființat. Lista ducilor "Tercia pârș regni":
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
iepure de câmp ("Lepus europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"); Păsări: ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare ("Melanerpes carolinus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), codobatura ("Motacilla albă"), pitulice ("Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"), pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
europaeus"), veverița ("Sciurus carolinensis"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"); Păsări: ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare ("Melanerpes carolinus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), codobatura ("Motacilla albă"), pitulice ("Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"), pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
fost publicat de "J.Curwen and Sons Ltd., 909021, 1931". Este considerată a fi cea mai mare piesă pentru pian și a putut fi catalogata că una din cele mai complicate piese pentru pian scrise vreodată. Piesa are 12 mișcări: Pârș prima I "Introito" ÎI. "Preludio corale" III. "Fugă I" IV. "Fantasia" V. ~Fugă ÎI~ <br>"Pârș altera" VI. "Interludium primum " VII. "Cadenza I" VIII. ~Fugă III~ <br>"Pârș terția" IX. "Interludium alterum ' X. "Cadenza ÎI" XI. "Fugă IV" XII. "Coda-Stretta
Opus Clavicembalisticum () [Corola-website/Science/330548_a_331877]
-
mare piesă pentru pian și a putut fi catalogata că una din cele mai complicate piese pentru pian scrise vreodată. Piesa are 12 mișcări: Pârș prima I "Introito" ÎI. "Preludio corale" III. "Fugă I" IV. "Fantasia" V. ~Fugă ÎI~ <br>"Pârș altera" VI. "Interludium primum " VII. "Cadenza I" VIII. ~Fugă III~ <br>"Pârș terția" IX. "Interludium alterum ' X. "Cadenza ÎI" XI. "Fugă IV" XII. "Coda-Stretta" Într-o scrisoare pe care a scris-o la finalizarea lucrării masive, Sorabji a scris unui
Opus Clavicembalisticum () [Corola-website/Science/330548_a_331877]
-
cele mai complicate piese pentru pian scrise vreodată. Piesa are 12 mișcări: Pârș prima I "Introito" ÎI. "Preludio corale" III. "Fugă I" IV. "Fantasia" V. ~Fugă ÎI~ <br>"Pârș altera" VI. "Interludium primum " VII. "Cadenza I" VIII. ~Fugă III~ <br>"Pârș terția" IX. "Interludium alterum ' X. "Cadenza ÎI" XI. "Fugă IV" XII. "Coda-Stretta" Într-o scrisoare pe care a scris-o la finalizarea lucrării masive, Sorabji a scris unui prieten de-al său: Dedicația de pe pagina din titlu spune: Au existat
Opus Clavicembalisticum () [Corola-website/Science/330548_a_331877]
-
sălbatică) sau aflate pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus epaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vidra de râu ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), pârșul comun ("Myoxus glis"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), șobolanul de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman") - o specie de șoarece endemic pentru țara noastră; Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]