794 matches
-
în Moldova). După ce și-a terminat slujba la Calafendești, diacul Toader s-a întors la Bistrița, în Transilvania, unde și-a oferit, se pare, serviciile „sfatului” orașului. Aducându-și aminte de fostul lui dascăl, Pătrașcu Ciogolea - și el multă vreme pârcălab de Hotin - scrie, prin 1635-1637, „la iubiț prietenii noștri și fraț, la cinstiț domnii de Bistrița, Șimon, birăul, și cu toț domnii mărie tale”, solicitând să-i fie trimis din nou „Toader diiac den Felder” că „avea coconi să ni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
traducerilor lui V., cu observația că „pe urma s-au tipărit la mănăstirea Neamțu, însă fără numele lui”, informație preluată de mai mulți bibliografi și exegeți, dar pusă la îndoială de N. A. Ursu (1979), care o atribuie lui Ioan Nemișescu, pârcălab la Hotin între 1817 și 1819. Este vorba despre prima ediție românească, sub titlul Scrisoarea Moldovei, realizată în 1806 (după cea germană, Frankfurt-Leipzig, 1771), dar imprimata abia în 1825 tot la mănăstirea Neamț, prin grijă mitropolitului Veniamin Costache și cu
VARNAV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290435_a_291764]
-
Al. Brătescu-Voinești, București, 1916; Privighetoarea neagră, București, 1916; Moș Neagu (Iubirea aproapelui), București, 1917; Ber-Căciulă, București, 1920; ed. îngr. Victor Crăciun și Vasile Mănuceanu, pref. Victor Crăciun, cu ilustrații de Marcela Cordescu, București, 1970; Maria de altădată, București, 1920; Petre Pârcălabul, București, 1921; Vrăjitoarea, București, 1921; Sub călcâi (Note și schițe din timpul nemților), I, București, 1922; Cântecele lui Iancu, București, 1924; Islaz ieftin, București, 1924; Ber-Căciulă împărat, București, 1928; Corvin, București, 1928; Lumea cealaltă, I, București, 1929; Învietorul de morți
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
căuzași soarta de exilat. E ales, la Cernăuți, președinte al comitetului revoluționar restrâns. În 1849 Nicolae Bălcescu îl propune drept șef al emigrației române în străinătate, însă N. nu acceptă. Întors acasă, face propagandă pentru Unire. În 1851 este numit pârcălab de Covurlui, iar în 1854 funcționează ca șef al Departamentului Lucrărilor Publice. Trimis în anul următor în fruntea unei delegații, la Viena, pentru a susține cauza Principatelor și drepturile de autonomie, își inaugurează o carieră diplomatică eminentă. Agent al țării
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
ziua și luna apariției. Redactor-șef este Liviu Mân, redactor-șef adjunct - Christian Contras, iar secretar responsabil de redacție - Ciprian Moga. De la numărul 46/1991 Liviu Mân devine director, Alin Fumurescu redactor-șef, secretariatul de redacție fiind asigurat de Dan Pârcălab și Ovidiu Popa. Membrii redacției, în mare parte semnatari ai paginilor social-politice întitulate „Nu”, cuprinse în publicația studențeasca „Napoca universitară” (1974-1989), înțeleg să se delimiteze prin articolul-program Destul modelelor sovietice! de activitatea lor anterioară, afirmând tranșant: „Din momentul apariției acestui
NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
du conte populaire roumain, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1971-1972, 1-2; Motifs concordants dans les narrations populaires des peuples de la Péninsule Balkanique, „Zeitschrift für Balkanologie”, 1973, 1-2. Ediții: Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, București, 1957 (în colaborare cu Gh. Ghiță); Lupul pârcălab. Povești cu animale, pref. edit., București, 1960; Făt-Frumos. Basme populare românești, pref. edit., București, 1967. Traduceri: Nicolae Milescu, Jurnal de călătorie în China, pref. trad., București, 1956; ed. 2, București, 1958; ed. postfața trad., București, 1987, Descrierea Chinei, pref. trad
BARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285636_a_286965]
-
atac În ținuturile Ialomiței. În spatele lor s-au grupat deja regimentele de ieniceri. Patruzeci de mii. - Știm un număr total? - Până acum, o sută douăzeci de mii. Dar continuă să vină Întăriri din sudul Dunării. -Călăreții comisului Toader și ai pârcălabului Vlaicu să Înceapă luptele de hărțuială. Să plaseze arcași pe toate traseele de invazie. Orice grup mai mic de cinci sute de oșteni să fie eliminat. Să nu angajeze lupte directe de amploare. Atac și retragere. Zi și noapte. - Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Niciodată Moldova n-a fost atacată de o oaste atât de mare, spuse Ștefan. Mâine vom da piept cu o armată de patru ori mai numeroasă, alcătuită din profesioniști ai războiului. - Turcii sunt la jumătate din capacitatea de luptă, spuse pârcălabul Șendre. Mulți abia se mai țin pe picioare. De două săptămâni se hrănesc cu ceai. Nu mai au mâncare pentru cai. În plus, e iarnă. Nu e În obiceiul lor să lupte iarna. Strategia de până acum a dat roade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Încetare, din toate direcțiile. Să-i facem să șovăie. Dacă mâine la prânz vor simți că e posibil să piardă, atunci șansa noastră se poate ivi. Ne trebuie un miracol. - Cred că planul Întocmit ieri este cel mai bun, spuse pârcălabul Vlaicu. Simularea atacului spre nord-est, În mlaștini. Lovitura din flancul stâng. Căpitanii aprobară strategia pe care o cunoșteau deja. - Să vă rugați În această noapte. Și să vă odihniți, voi și oamenii voștri, spuse Ștefan. Trezirea În liniște deplină, Înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
care era urdia turcească se târa, tot mai aproape, prin mocirle. Cețuri străvezii mai pluteau doar deasupra văilor din stânga Bârladului. - Declanșați atacul fals din stânga! porunci voievodul. Retragere pe dreapta cu călărimile care ne-au rămas! Căpitanii să vină În fața mea! Pârcălabul Vlaicu să scoată din Încleștare trupele de răzeși, printr-o șarjă pe malul apei! Pârcălabul Șendre, din flancul drept, să intre În atac de linie de-a lungul Racovățului! Din pădurile rămase sub cețuri izbucniră trâmbițe vestind atacul. Tobele bătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
doar deasupra văilor din stânga Bârladului. - Declanșați atacul fals din stânga! porunci voievodul. Retragere pe dreapta cu călărimile care ne-au rămas! Căpitanii să vină În fața mea! Pârcălabul Vlaicu să scoată din Încleștare trupele de răzeși, printr-o șarjă pe malul apei! Pârcălabul Șendre, din flancul drept, să intre În atac de linie de-a lungul Racovățului! Din pădurile rămase sub cețuri izbucniră trâmbițe vestind atacul. Tobele bătură semnalul de atac. Clinchete de arme se răspândiră pe firul văii. Urdia Își schimbă rapid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Întrebă Ștefan. - O sută douăzeci de pași, măria ta! - Poruncă răzeșimii! Răzbiți ienicerii cu o sută douăzeci de pași Înapoi! Poruncă pentru cele patru corpuri de vânători domnești de pe centru! Atac cu toată puterea pe flancul stâng! Poruncă pentru călărimile pârcălabului Șendre și pârcălabului Vlaicu și celui care ține locul comisului Toader! Atac cu toată puterea pe flancul stâng! Tot ce ne-a rămas din oastea Moldovei, călărimi sau pedestrași, atac la galop pe flancul stâng! Soarta Moldovei stă În acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
sută douăzeci de pași, măria ta! - Poruncă răzeșimii! Răzbiți ienicerii cu o sută douăzeci de pași Înapoi! Poruncă pentru cele patru corpuri de vânători domnești de pe centru! Atac cu toată puterea pe flancul stâng! Poruncă pentru călărimile pârcălabului Șendre și pârcălabului Vlaicu și celui care ține locul comisului Toader! Atac cu toată puterea pe flancul stâng! Tot ce ne-a rămas din oastea Moldovei, călărimi sau pedestrași, atac la galop pe flancul stâng! Soarta Moldovei stă În acest atac! Împingeți-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vezi, moș Vasilie, zise un răzeș mai tânăr, blond, stropit de sânge din cap până-n picioare. E la vreo cinci sute de pași, cu căpitanii și boierii Împrejur. - Care căpitani? - Iaca, Îl văz pe Oană, pe Petru Ilaș, pe Vlaicu pârcălabul, pe Șendre pârcălabul... - Comisul Toader? - Căzut, mi se pare... Îl traseră cu o targă afară din luptă. Căzu rănit și căpitanul Gâlcă, dar se Întoarse În bătălie și luptă numa cu un braț teafăr. Mai căzură mulți, Dumnezeu să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
zise un răzeș mai tânăr, blond, stropit de sânge din cap până-n picioare. E la vreo cinci sute de pași, cu căpitanii și boierii Împrejur. - Care căpitani? - Iaca, Îl văz pe Oană, pe Petru Ilaș, pe Vlaicu pârcălabul, pe Șendre pârcălabul... - Comisul Toader? - Căzut, mi se pare... Îl traseră cu o targă afară din luptă. Căzu rănit și căpitanul Gâlcă, dar se Întoarse În bătălie și luptă numa cu un braț teafăr. Mai căzură mulți, Dumnezeu să-i odihnească. Boieri, oșteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
bucurați-vă și vegheați! Trompetele anunțară sfârșitul adunării, iar participanții ieșiră pe culoar. Unii coborâră scările spre curte, alții rămaseră să discute veștile primite În acea zi. De departe, cea mai năucitoare era cea a eliberării lui Vlad. Voievodul, Împreună cu pârcălabii cetăților de la Nistru și Dunăre, cu căpitanul Oană și cei trei spătari (Albu, Filip și Mihai) se retraseră În spătăria mică, unde cei doi Apărători așteptau. - Spuneți! rosti grăbit Ștefan, așezându-se pe scaunul Înalt din capul mesei. Ceilalți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Întâmpinau decât nori negri. 10. Norii negri 10 decembrie 1475, Cetatea de Scaun a Sucevei -Nu știu, măria ta, dacă vremea e potrivită pentru această plecare, spuse căpitanul Oană. Știu că le-ai promis răzeșilor din Țara de Jos și pârcălabilor de la Chilia și Cetatea Albă. Dar să mai așteptăm. Acum abia Încep ninsorile. - Știam și acum o lună că Încep ninsorile, căpitane Oană! Dar am pregătit această plecare pentru pricinile de judecată care așteaptă de mult. Și pentru misiunea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
vorba doar de vornicul Isaia, care avea moșii În Țara de Jos, ci și de slujitori ai palatului, de curieri care duceau mesajele la Dunăre, de oameni care le transmiteau până la Istanbul. Apoi, Împrejurările făcuseră ca voievodul să accepte invitația pârcălabului Cetății Albe de a petrece sărbătorile de Crăciun În locurile care cu un an În urmă fuseseră distruse din cauza invaziei otomane. Era un semn că oamenii care porniseră atunci În pribegie au sprijinul și recunoștința domnească pentru sacrificiul lor. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
oficială. - Cine face parte din alai, măria ta? Întrebă Oană, trecând și el la atitudinea de protocol. - Vornicul Isaia, desigur, care va avea prilejul de a petrece sărbătorile la conacul său din Brănești, vornicul Bodea, stolnicul Bârsu, comisul Ilea Huru, pârcălabul Dajbog, postelnicul Iuga, spătarul Mihai. Firește, doamna Maria de Mangop și doamnele din suită. Cei numiți vor veni Împreună cu familiile, căci sfintele sărbători ale Crăciunului nu trebuie să despartă pe nimeni. Chiar și domnia ta, căpitane, vei merge cu familia. Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
imediat! Voievodul ridică mâna, cerând liniște. Între timp, coridorul se umpluse de oșteni. Doamna Maria ieși din cameră, Îngrijorată de zgomotele de pași, de zăngănitul de săbii și mai ales de vocea lui Ștefan. Ieșiră și Ilea Huru comisul și pârcălabul Dajbog. Spătarul Mihail aștepta porunca domnitorului. - Căpitane Petru! spuse Ștefan. Am Înțeles procedurile acestei forțe europene de intervenție și le-am respectat. Dar acum e altceva. Nici o forță de invazie nu e semnalată la hotare. Nici un atentat nu se petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
nu putuse desluși cuvintele căpitanului, dar putuse auzi strigătul tătarului care comandase, de două ori, lansarea săgeților. Între timp, la cetate sosiseră membrii Sfatului de taină al domniei, chemați Încă din după-amiaza zilei de 27. Logofătul Toma Cânde, vornicul Vlaicu, pârcălabul Șendre al Cetății Albe, spătarul Albu, stolnicul Zbierea, comisul Groza, Ioan Țamblac, vechi sol al Moldovei la Istanbul, sosiseră În timpul nopții și așteptau Începerea adunării. Din partea Apărătorilor, În locul căpitanului Oană fu chemat căpitanul de-al doilea Petru Ilaș. Acesta sosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Pietro, structurile Apărătorilor au intrat deja la gradul de alertă pentru cazuri de catastrofă. Toți au fost rechemați, iar cei prezenți și-au preluat misiunile de apărare a voievodului, documentelor și tezaurului. La Suceava, căpitanul Gâlcă a Închis cetatea, iar pârcălabul Șendre a trimis o escortă de două mii de călăreți care să păzească drumul de Întoarcere al suitei domnitorului. Acestea sunt măsuri interne. Pe plan extern, se impune anularea tuturor misiunilor În care sunt implicați Apărători. Începând cu misiunea Istanbul, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
credinței lor În ceea ce aveau de apărat. Bătrânul Litovoi făcu un pas Înainte și puse genunchiul drept pe dalele de piatră ale sălii. Îi urmă Ilea Huru comisul, apoi vornicul Bodea, postelnicul Iuga, comisul Groza, spătarul Mihail, stolnicul Bârsu, Dajbog, pârcălabul Cetății Neamțului și ceilalți boieri și căpitani. - Oasele mele sunt prea bătrâne ca să mai poată purta povara luptei, spuse Litovoi, dar credința mea și a tuturor celor care se află În jurul măriei tale e ultima pavăză În calea năvalei. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
interveni boier Ivașcu, fin cunoscător al vecinilor de la sud-vest. Laiotă Basarab a semnat tratatul de alianță cu Înalta Poartă și a mobilizat douăsprezece mii de oșteni pentru atacarea Moldovei. - A năruit tot ce a construit Vlad, vărul măriei tale... murmură pârcălabul Dajbog. - Care e misiunea lui Laiotă? Întrebă domnitorul. Bănuiesc că Mahomed Îl aruncă În avangardă, ca să ne pună În situația de a lupta români Împotriva românilor. - Exact, răspunse Ivașcu. Și mai mult, oamenii lui Laiotă trebuie să ghideze armata turcească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
al lanțurilor care lăsau podul. Apărătorii conduși de căpitanul Gâlcă intrară cu caii În spume și descălecară În prima curte interioară. - O jumătate de ceas! strigă Gâlcă, urcând În goană treptele spre camerele voievodale. - Căpitane! se auzi vocea groasă a pârcălabului Șendrea, care ieșea din camera de gardă de lângă intrare. Care sunt veștile? - Familia măriei sale trebuie să părăsească Suceava Într-o jumătate de ceas! - Asta mi-ai transmis prin răvaș. Doamna Maria e pregătită de drum. Nu te Întreb Încotro. - Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]