234 matches
-
Sale. Aceasta-i marea iubire a lui Hristos, că ne iubește și nu vrea nimic în schimb pentru aceasta. Cât de minunată este taina iubirii! Ea-l face pe Dumnezeu om și pe om dumnezeu. Domnul Hristos S-a făcut pârga rezidirii și nemuririi noastre întru nestricăciune<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale..., cuv. 3, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, p. 19. footnote> și prin firea omenească asumată ne-a comunicat puterea dumnezeirii Sale. Omul devine atât dumnezeu pe cât
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
a omorât moartea și l-a învins pe diavol cu propriile sale arme<footnote Asterie al Amasiei, Cuvânt la începutul postului, P.G., XL, col. 388D. footnote>. Învierea lui Iisus Hristos este iubirea lui Dumnezeu care asigură biruința ființei umane, este pârga învierii noastre. Aceasta este adevărata iubire, așa cum a înțeles-o și Gabriel Marcel: A spune cuiva că-l iubești înseamnă a-i spune: <<Tu nu vei muri niciodată!>><footnote Gabriel Marcel apud Pr.Prof.Dr. George Remete, op. cit., p. 27. footnote> Referindu
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Dibra și avea reprezentanți din zonele Kirçova (Kicevo), Kalkandelen (Tetovo), Pristina, Mitroviça (Kosovska Mitrovica), Viçitirin (Vucitrn), Üsküp (Skopje), Gilan (Gnjilane), Manastir (Bitola), Debar (Debar) și Gostivar. Cea sudică, condusă de constă din șaisprezece reprezentanți din zonele Kolonjë, Korçë, Arta, Berat, Pârga, Gjirokastër, Përmet, Paramythia, , Mărgăriți, Vlorë, Tepelenë și Delvinë. La început, autoritățile otomane au susținut Liga de la Prizren, dar Sublima Poartă a presat delegații să se declare în primul rând otomani și abia apoi albanezi. Unii delegați, în frunte cu șeicul din
Liga de la Prizren () [Corola-website/Science/335803_a_337132]
-
spatele cu lopeți, chiuiesc, joacă și alte multe ghidușii fac, cari nici a se mai scrie sau a se pomeni nu se cuvine. 6) Alții cinstesc pre un idol anume Cupál. pre carele îl numea al rodurilor pământului, căruia la pârga secerișului la o zi a lor însemnată îi aducea jertfă, adunîndu-se bărbați și muieri, împletind cununi de buruieni, de-și punea în cap și se încingea cu ele. Unii din bărbați se îmbrăca în haine muierești, ca, putând ei juca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a Universității din București, unde ține un curs de estetica poeziei românești. Debutează ca poet în 1921, la „Adevărul literar și artistic”, cu Fântâna sufletului meu, iar în calitate de critic, în 1922, la revista „Muguri” (Câmpulung), cu un articol despre volumul Pârgă de V. Voiculescu. A mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Gândirea”, „Viața românească”, „România nouă”, „Săptămâna muncii intelectuale”, „Evoluția”, „Azi”, „Facla”, „Vitrina literară”, „Ideea românească”, „Cetatea literară”, „Mișcarea literară”, „Universul literar”, „Spre ziuă”, „Semnalul”, „Excelsior”, „A.B.C.”, „România literară”, „Timpul”, „Dreptatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
apare, roade peretele păstăii, apoi tegumentul bobului pătrunde în interiorul lui. Larva ajunsă în bob, năpârlește și devine apodă. În cursul dezvoltării, larva trece prin 4 vârste, ajungând la maturitate după 40 - 45 zile, ce coincide cu faza de coacere în pârgă sau cu recoltarea mazării. Înainte de transformarea în pupă, larva roade în tegumentul bobului un opercul circular, care va fi detașat în momentul apariției adulților. Stadiul de pupă durează 14 - 25 de zile, iar noii adulți apar la sfârșitul lunii iulie
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în magazii, iar a doua în câmp. În depozitele încălzite poate prezenta 4 generații. La sfârșitul lunii iunie - începutul lunii iulie, adulții migrează în câmp, parcurgând distanțe până la 3 km. După împerechere, femela depune ouăle pe păstăile de fasole în pârgă. O femelă depune 40 - 80 de ouă. Pentru depunerea ouălor, femela roade pe linia de sutură a tecilor un orificiu adânc în care își introduce abdomenul. Ouăle sunt depuse în grupe de 10 - 20 sau izolat pe boabe. Pot exista
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
legumelor și fructelor, acționează specific în funcție de produs, fapt care se reflectă în dinamica proteidelor. În boabele de struguri, proteazele sunt localizate în cantitate mai mare în pulpă și în suc, dar mai puțin în pieliță. Activitatea lor se mărește de la pârgă la maturare, când este maximă. În sucuri, prezintă maximul activității la pH foarte acid (pH=2,0), la temperatura de 45-55 0C (preparate industriale). Zincul și magneziul, sau SO2 în doze mici, determină activitatea enzimei. Câteva endopeptid hidrolaze tiolice, având
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai incipientă de maturare, care odată depășită, le face necorespunzătoare calitativ. La tomatele pentru suc, prunele, caisele și piersicile pentru gem, maturitatea tehnică coincide cu realizarea maturității depline (fiziologice). Strugurii pot avea maturitatea tehnică și la supramaturare. b) prepârga și pârga sunt primele faze ale maturării produselor horticole, când însușirile lor fizice, biochimice și fiziologice încep să se apropie de cele ale produselor mature. Prepârga începe odată cu schimbarea culorii verzi și durează până la apariția culorii de bază. Pârga se realizează când
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
b) prepârga și pârga sunt primele faze ale maturării produselor horticole, când însușirile lor fizice, biochimice și fiziologice încep să se apropie de cele ale produselor mature. Prepârga începe odată cu schimbarea culorii verzi și durează până la apariția culorii de bază. Pârga se realizează când mărimea și conținutul în substanță uscată solubilă ajunge la 9/10 din cantitatea normală, epiderma și pulpa colorate în proporție de 3/4, iar aroma caracteristică începe să apară. La unele specii, culoarea se intensifică mai repede
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care nu se consumă imediat, ci se depozitează sau se expediază către beneficiarii mai îndepărtați sau mai apropiați. Merele, perele, piersicile, caisele, tomatele, căpșunele, pepenii galbeni și alte produse care își continuă maturarea după recoltare, trebuie recoltate în faza de pârgă sau chiar prepârgă, pentru a suporta manipulările, transportul și a-și desăvârși calitățile la momentul dorit. Recoltarea într-o fază ceva mai timpurie de pârgă se practică și la restul produselor, deoarece suportă mult mai bine fazele tehnologice ale valorificării
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
galbeni și alte produse care își continuă maturarea după recoltare, trebuie recoltate în faza de pârgă sau chiar prepârgă, pentru a suporta manipulările, transportul și a-și desăvârși calitățile la momentul dorit. Recoltarea într-o fază ceva mai timpurie de pârgă se practică și la restul produselor, deoarece suportă mult mai bine fazele tehnologice ale valorificării, mai ales când se pune problema unui transport mai îndelungat. Studiile actuale au scos în evidență importanța recoltării diferențiate la momentul optim pentru fiecare soi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
externi, deprecierea fermității, culorii, gustului sau aromei. Este faza de declin, care precede moartea produselor horticole. Pentru unele produse cum sunt tomatele, aceste faze sunt codificate și menționate în STAS 1421-88: F0 (maturarea verde), gradul I (F1, prepârgă, îneput de pârgă), gradul II (F2, semipârgă), gradul III (F3pârgă completă), gradul IV (F4, maturitate de consum) și gradul V (F5, maturitate tehnologică, toată suprafața colorată în roșu intens). Modul de maturare efectivă Modul de maturare efectivă, de propagare a maturării în masa
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
numește boștină/tescovină. Evoluția strugurilor Evoluția strugurilor are 4 faze: 1. Creșterea erbacee a strugurilor corespunde etapei de formare a strugurilor, în care se realizează creșterea ciorchinelui și a boabelor. Începe odată cu legatul florilor și durează până la intrarea strugurilor în pârgă. Creșterea durează până la 2-3 luni în care strugurii ating 3/ 4 din mărimea normală, sunt acri și au o aciditate de 2%. 2. Pârga strugurilor este o etapă de scurtă durată 15-20 de zile, în funcție de natura biologică a soiurilor. Ea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
realizează creșterea ciorchinelui și a boabelor. Începe odată cu legatul florilor și durează până la intrarea strugurilor în pârgă. Creșterea durează până la 2-3 luni în care strugurii ating 3/ 4 din mărimea normală, sunt acri și au o aciditate de 2%. 2. Pârga strugurilor este o etapă de scurtă durată 15-20 de zile, în funcție de natura biologică a soiurilor. Ea este marcată prin schimbarea culorii boabelor care pierd aspectul erbaceu (dispare clorofila), pentru a deveni translucide la strugurii albi și colorate la strugurii roz
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Regele Lear, Edgar spune : Men must endure Their going hence, even as their coming hither ; Ripeness is all. * * Căci oamenilor le-a fost scris / Nu doar să vină-aici, ci și să plece. S-ajungi la împlinire-i totul. Ripeness - pârgă, maturitate, împlinire - este o imagine voalată, luată din viața livezilor și câmpiilor. Ea sugerează existența unei analogii între ciclurile naturale ale vegetației, care se succed cu inevitabilitate, și ciclurile vieții. O generație neoclasică ar putea considera ".mixte" unele dintre imaginile
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Împărăția cerurilor” (Mt. 19, 14). „De nu vă veți întoarce și veți fi ca pruncii, nu veți intra în Împărăția cerurilor” (Mt. 18, 3; Mc. 10, 15; Lc. 18, 15-17). În sprijinul lor, invocă și textul paulin: „Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, și frământătura este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt” (Rom. 11, 16). În realitate însă, copiii nu sunt sfinți, fiindcă păcatul protopărinților sau mai bine zis consecințele acestuia planează și apasă asupra lor. Aserțiunea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
pruncii” nu înseamnă neapărat că pruncul este cel care va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce se va smeri ca pruncul<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 27. footnote>. Nici prin cuvintele de la Romani 11, 16<footnote „Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, și frământătura este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt”. footnote>, nu trebuie să înțeleagă cineva că pruncii părinților creștini ar fi sfinți. „Pârga” și „rădăcina”, la care se referă Sfântul Apostol Pavel, nu semnifică
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Nici prin cuvintele de la Romani 11, 16<footnote „Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, și frământătura este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt”. footnote>, nu trebuie să înțeleagă cineva că pruncii părinților creștini ar fi sfinți. „Pârga” și „rădăcina”, la care se referă Sfântul Apostol Pavel, nu semnifică pe părinții creștini, ci pe patriarhii Vechiului Testament, pe strămoșii iudeilor, cu care iudeii se mândreau, susținând că, dacă aceia au fost drepți, atunci și ei, ca urmași ai
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
menhire, fac relieful acestei lirici, în care orașul, „bătrân”, se animă de o continuă, subtilă aproape, împresurare a satului, absorbind însetat jertfa de roade, aromele, „susurul”, ca un „plămân”. Aspecte disonante în târgul-relicvariu, vegheat de soarele crepuscular, vara, exuberanța coacerii, „pârga” scapă mereu undeva în afară de cadru, în prim-planul poemelor invadează substituții solari, produsele ardelenilor - fânul, grâul sau vinul -, esențele, filtrul; regăsite în alt anotimp, al penumbrei, al ploilor dezolante, provinciale, cu unda abia perceptibilă de melancolie, ce spiritualizează decorul. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
se aprecia bunăstarea gospodarului. După ce fânul era dus acasă și pus la adăpost, când nu mai vedeai delniță sau răzor necosit, gospodarii răsuflau ușurați că au Încheiat cu o muncă de vară. După Sântă Măria Mare, orzul deja dădea În pârgă, semn că trebuie Început secerișul. Această muncă era a femeilor. Bărbații doar aduceau snopii În clăițe și apoi Îi trăgeau pe pari ca, stând acolo, să se usuce. A sta cât este ziua de mare aplecat sub arșița soarelui de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
seara avea loc jocul care se ținea de obicei Într-o șură, unde veneau ceterașul și dobașul. Și jocul ținea până a doua zi În zori. Acum flăcăii trăiau fiori ținând strâns mijlocul fetelor și simțindu-le sânii dați În pârgă. În pauză, pe după clăile de fân le mai furau câte un sărut, iar lor nu se poate spune că nu le plăcea. Vara erau clăcile de cosit și apoi cele de secerat. Dacă la primele bărbații se Întreceau trăgând brazde
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unei secerători - legători se taie porumbul cu știuleți, Înainte de a fi copt, se lasă pe câmp, se cară În măsura În care e nevoie pentru a fi dat la vite. Mașina e denumită corn binder. Nutreț excelent se obține din soia tăiată În pârgă. Pășunea artificială aci se obține din semănarea de Poa pratensis (firuță). De mare preț sunt elevatoarele. Aici, cu ajutorul unui elevator se descarcă ușor căruța venită de la câmp și se urcă știuleții În porumbar. Spre seară 30.000 km prin SUA
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și să se leapede". La Ioan Zoba din Vinț, în Prédoslovie Cătră măriia sa craiul Ardealului... la Sicriiul de aur, Sas-Sebeș, 1683, sunt, cu siguranță, mai multe elemente ce pot fi circumscrise auto-reprezentării. Mai întâi, ofranda primei cărți "aceasta iaste pârga dintâi a tipografiei noastre" imagine regăsită în diferite variante în predosloviile românești, de fiecare dată purtând cu ele o încărcătură estetică particulară, pentru că relaționează emoția celei dintâi reușite tipografice ori cărturărești cu ideea de rod dăruit. Mai mult, importanța acordată
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a venit și o iarnă grea. Nu știu de unde a scos tata grâu, el care se ducea în Oltenia după boabe de porumb pentru care vindea zestrea soră-mii Constanța. În primăvară a semănat și când a dat grâul în pârgă am început să ne revenim. Ca imagine: Vitele erau scheletice, alergam după păsări sălbatice pentru că în curte nu mai erau, oamenii flămânzi se certau din nimic, mulți au plecat în Ardeal sau Oltenia, ajutați de stat care a organizat trimiterea
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]