235 matches
-
litoral și se va îndepărta cu gândul de Ștefan. Oricum erau cam de aceeași vârstă și băiatul părea să fie un tânăr educat și simpatic. Ștefan se gândea amuzat că tocmai când se gândea că a descoperit o fragă în pârgă de care putea să se bucure culegând-o să-i savureze aroma și frăgezimea, a apărut acest rival. De fapt, uitase de un amănunt pe care nici nu-l luase în calcul și anume că acești tineri pot apărea cu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
îmbrățișări tandre, i-am cuprins corpul subțire, trăgându-l spre mine, sărutându-i umerii dezgoliți, urcând cu grabă spre gura ei parfumată ce îmi transmitea tremurul buzelor sale fierbinți și pătimașe. Merișoarele de pe piept erau tari ca două rodii în pârgă și înălțau mugurii micuți, precum își ridică primăvara melcii cornițele, când cade dimineața roua peste iarba verde. Cu tandrețe și teamă, palmele mele treceau pe deasupra lor, cu mângâieri ușoare, simțind cum se ridică, se întăresc și încep să împungă nervos
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376066_a_377395]
-
îmbrățișări tandre, i-am cuprins corpul subțire, trăgându-l spre mine, sărutându-i umerii dezgoliți, urcând cu grabă spre gura ei parfumată ce îmi transmitea tremurul buzelor sale fierbinți și pătimașe. Merișoarele de pe piept erau tari ca două rodii în pârgă și înălțau mugurii micuți, precum își ridică primăvara melcii cornițele, când cade dimineața roua peste iarba verde. Cu tandrețe și teamă, palmele mele treceau pe deasupra lor, cu mângâieri ușoare, simțind cum se ridică, se întăresc și încep să împungă nervos
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
fără s-alunec? Caut cu palmele umbra, unde ea stă, în care să-mi topesc ființa aprinsă ca fosforul, clipele să vibreze pe trupul ei ca un râu. Seara prinde nervuri de frunză crudă, sufletele noastre capătă contur nedeslușit în pârgă nevindecate de așteptare. Simt cum se deschid în mine zăvoarele și lemnul lor începe să înflorească, arome răcoroase vin cu adieri șoptitoare lăsându-mă să gust fructele coapte sub faguri de stele zemuind vâscoase ca mierea pe pâine. Referință Bibliografică
FEMEIA DE LÂNGĂ MINE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376297_a_377626]
-
lui Dumnezeu nu putea să-și plămădească, prin mijlocirea Duhului Sfânt, un trup omenesc, înzestrat cu suflet rațional și cugetător decât dintr-o fecioara neîntinată de păcat, apare în logică firească a lucrurilor. Fecioria anticipează asupra etapei cerești, ea este "pârgă" a omenirii transfigurate. Prin feciorie omul se străduiește să înlăture urmările păcatului originar. Numai într-un trup preacurat de fecioara putea sa salasluiasca Cuvântul, pentru ca astfel Dumnezeu să între în contact cu lumea creată. Firea omenească a lui Hristos trebuia
SUNTEM ÎN SĂPTĂMÂNA ÎN CARE SE NAŞTE ISUS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374133_a_375462]
-
spre Patima cea de bună voie, poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de fenic, mai înainte închipuind învierea, L-au întâmpinat." (Rugăciunea binecuvântării sălciilor). Înnoirea duhovnicească este pârga învierii noastre cea de obște, simbolizată prin ramurile de copaci și stâlpările de fenic și arătată mai înainte prin învierea lui Lazăr: "Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, Hristoase Dumnezeule, pe Lazăr din morți l-ai
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
simbolul curăției sufletului ("Spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi", Psalmul 50), chiar și asinul este înfățișat în alb, arătând prin aceasta că și firea nerațională s-a împărtășit de o stare de înnoire, ca o pârgă, o dată cu cea a omului (Romani 8, 21). Prezența copiilor este permanentă în icoana praznicului, unul sau doi suiți în copac, fenic, pentru a tăia ramurile necesare iar unul înaintea asinului, aranjând hainele și stâlpările puse pe cale pentru a călca pe
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga istoriei omului nu este altceva decât moartea lui Dumnezeu, că împlinirea spirituală a lumii, după catastrofa alungării, izgonirii și prăbușirii din Rai, stă în jertfa singuratică a Fiului Omului, Care singur va muri pentru toți și ne va răscumpăra pe
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Profeții” reprezintă modelul absolut al viețuirii în Cristos. Exemplul lor trebuie urmat de toți, chiar și de episcopi și diaconi (cap. 15). Asemenea predecesorilor lor din Vechiul Testament, profeții creștini vor primi din partea comunității, după cum precizează de fiecare dată textul, „toată pârga produselor teascului, a ariei, a boilor și oilor” (13, 3). Didahia prezintă două tipuri de profeți: itineranți și sedentari. Cei dintâi au misiunea de a transmite nealterată învățătura lui Cristos (6ΖΔΛ(:∀), ceilalți transmit învățăturile referitoare la cult și se preocupă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
laic. * Cele cinsprezece „propovedanii la morți”, pe care Ioan Zoba din Vințu de Jos, „notarăș - adică secretar - al soborului mare”, le publica (mulțumindu-i craiului Mihail Apafi, instituitor în Ardeal al unui timp al prosperității și excelenței și închinându-i „pârga dintâi a tipografiei”) la Sas-Sebeș (tiparnița fiind, probabil, cea confiscată de la mitropolitul Sava Brancovici la scoaterea sa silnică din scaun) în 1683, sub titlul Sicriul de aur, alcătuiesc un discurs eminamente livresc. A fost un cărturar harnic acest preot calvin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Fundațiilor Regale”. Editorial a debutat în 1916 cu placheta Poezii; peste doi ani îi apare culegerea Din Țara Zimbrului și alte poezii (Premiul Academiei Române). Din 1920 este membru al Societății Scriitorilor Români. În primul deceniu interbelic i se tipăresc cărțile Pârgă (1921) și Poeme cu îngeri (1927; Premiul Societății Scriitorilor Români), în cel de-al doilea ies Destin (1933; Marele Premiu „C. Hamangiu” al Academiei Române), Urcuș (1937) și Întrezăriri (1939; Premiul Editurii Fundației Regale). I se acordă în 1941 Premiul Național
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Ostașii noștri, V. oferă o nouă culegere de „cântece de vitejie”. Construite impecabil, asemenea celor din prima carte, dar într-o materie verbală aspră, întrucât numește realități crâncene, versurile dobândesc intermitent o forță expresivă notabilă. V. devine poet autentic odată cu Pârgă, unde, substituind gustului sămănătorist pentru idilic, pentru grațios și suav curajul de a surprinde realul neînfrumusețat, expune priveliști de lume rurală frumoasă, dar nu neapărat edenică. Privirea e reținută mai mult de plante mustoase decât de flori gingașe, mai mult
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
asceză, dragoste și păcat, ideea de culpă și de injustiție, speranță și reîntoarcere în matca patimilor și a decăderii nu sunt altceva decât cercurile unui infern. ION VLAD SCRIERI: Poezii, București, 1916; Din Țara Zimbrului și alte poezii, Bârlad, 1918; Pârgă, București, 1921; Amintiri despre Vlahuță, Slobozia, 1927; Poeme cu îngeri, București, 1927; Cartea misionarului (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Nichifor Crainic, Craiova, 1930; Chestionar folcloristic (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Craiova, 1930; Fata ursului, București, 1930; Destin, București
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
menhire, fac relieful acestei lirici, în care orașul, „bătrân”, se animă de o continuă, subtilă aproape, împresurare a satului, absorbind însetat jertfa de roade, aromele, „susurul”, ca un „plămân”. Aspecte disonante în târgul-relicvariu, vegheat de soarele crepuscular, vara, exuberanța coacerii, „pârga” scapă mereu undeva în afară de cadru, în prim-planul poemelor invadează substituții solari, produsele ardelenilor - fânul, grâul sau vinul -, esențele, filtrul; regăsite în alt anotimp, al penumbrei, al ploilor dezolante, provinciale, cu unda abia perceptibilă de melancolie, ce spiritualizează decorul. Mai
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
Am ascultat glasul Domnului, și m-am dus în calea pe care mă trimitea Domnul. Am adus pe Agag, împăratul lui Amalec, și am nimicit cu desăvîrșire pe Amaleciți; 21. dar poporul a luat din pradă oi și boi, ca pîrgă din ceea ce trebuia nimicit cu desăvîrșire, ca să le jertfească Domnului, Dumnezeului tău, la Ghilgal." 22. Samuel a zis: "Îi plac Domnului mai mult arderile de tot și jertfele decît ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai mult decît jertfele, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
dă bun și orice dar desăvîrșit este de sus, coborîndu-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare. 18. El, de bună voia Lui, ne-a născut prin Cuvîntul adevărului, ca să fim un fel de pîrgă a făpturilor Lui. 19. Știți bine lucrul acesta, prea iubiții mei frați! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie. 20. Căci mînia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu. 21. De aceea, lepădați orice necurăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
și prin urmare și cei ce au adormit în Hristos, sunt pierduți. 19. Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii. 20. Dar acum, Hristos a înviat din morți, pîrga celor adormiți. 21. Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit și învierea morților. 22. Și după cum toți mor în Adam, tot așa, toți vor învia în Hristos; 23. dar fiecare la rîndul cetei lui. Hristos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
în ulițele Ascalonului, ca să nu se bucure fetele Filistenilor, ca să nu se laude fetele celor netăiați împrejur. 21. Munți din Ghilboa! Nici rouă, nici ploaie să nu cadă pe voi! Să nu fie pe voi nici cîmpii care să dea pîrga pentru darurile de mîncare! Căci acolo au fost aruncate scuturile vitejilor, scutul lui Saul, ca și cînd n-ar fi fost uns cu untdelemn. 22. De la sîngele celor răniți, de la grăsimea celor mai voinici, arcul lui Ionatan nu dă înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
pentru a afla ce îngrășăminte să folosească și să afle părerea lor despre calitatea solului. A început să-mi placă și mie activitatea asta și nici nu pot să-ți spun ce simt când văd fructele și legumele dând în pârgă. E minunat! Te-ai ocupat vreodată de pepeni? Știi cum cresc? Ca niște animale mici la început, și apoi tot mai mari și mai mari. Mâncăm fructe și legume proaspete în fiecare zi. Normal că ni se dă și carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
un zâmbet înspăimântător de frumos. Un nas mic, sub care se arcuiau sculptate buzele, apoi bărbia mică încă de adolescentă. Nu era prea înaltă, statura potrivită pentru vârsta ei, un corp fragil care se unduia ca spicul grâului dat în pârgă. Mersul îl avea sprinten ca de căprioară. Directorul i-a dat o cameră liberă în pavilionul administrativ, iar eu aveam camera legată de corpul uzinei, unde erau două grupuri electrogene ce produceau curentul electric pentru spital și un liceu agricol
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ei. Spre sfârșitul verii, doi din cei 11 copii au murit, cred de foame. Familia avea sub un hectar de teren de cultură și nici vite nu avea în gospodărie. Când grâul, secara și orzul au început să dea în pârgă, deci spre coacere, unii oameni secerau snopi și-i puneau la uscat la soare, apoi îi băteau și obțineau boabele. Cum din trei-patru snopi nu se obținea o cantitate mare de boabe de grâu ca să le ducă la măcinat la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
fi dreptul preoților de la popor: cei ce vor aduce o jertfă, fie bou, fie miel, să dea preotului spata, fălcile și pîntecele. 4. Să-i dai cele dintîi roade din grîul tău, din mustul tău și din untdelemnul tău, și pîrga din lîna oilor tale; 5. căci pe el l-a ales Domnul, Dumnezeul tău, dintre toate semințiile, ca să facă slujba în Numele Domnului, el și fiii lui, în toate zilele. 6. Cînd va pleca un Levit din una din cetățile tale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
de slugă." 9. Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 10. "Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: Cînd veți intra în țara pe care v-o dau, și cînd veți secera semănăturile, să aduceți preotului un snop, ca pîrgă a secerișului vostru. 11. El să legene snopul într-o parte și într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte și într-alta, a doua zi după Sabat. 12. În ziua cînd veți legăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
Să aduceți și un țap ca jertfă de ispășire, și doi miei de un an ca jertfă de mulțumire. 20. Preotul să legene aceste dobitoace într-o parte și într-alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pîinea adusă ca pîrgă și cu cei doi miei: ele să fie închinate Domnului, și să fie ale preotului. 21. În aceeași zi, să vestiți sărbătoarea, și să aveți o adunare sfîntă: atunci să nu faceți nici o lucrare de slugă. Aceasta este o lege
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
Israel, va fi al lor. 30. Cele mai bune din cele dintîi roade de orice fel, și partea ridicată din toate darurile de mîncare, pe care le veți aduce ca daruri ridicate, vor fi ale preoților, veți da preoților și pîrga făinii voastre, pentru ca binecuvîntarea să rămînă peste casa voastră. 31. Preoții însă nu vor mînca din nici o pasăre sau vită moartă, ori sfîșiată de fiară." $45 1. " Cînd veți împărți țara ca moștenire prin sorț, să ridicați ca dar sfînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]