114 matches
-
97 5547. Olteanu Paulina, 15 apartamente, București, str. Acvila 26; str. Petre Mintes 34 5548. Orenstein Ana, 3 apartamente, București, str. Moiser Nicoară 1 5549. Olbrich Victoria, 12 apartamente, București, 30 Decembrie 23 5550. Oprea Vasile, 7 apartamente, București, str. Pârgari 41 5551. Otopeanu Elenă, 14 apartamente, București, Sos. Colentina 1; Sos. Ștefan �� cel Mare 150; str. Mașină de Pâine 2 5552. Opări Stavru, 5 apartamente, București, str. Isvor 48; str. Vânători 17, 33; Bd. Republicii 45 5553. Ovenstein Rina, 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Bucure��ți, str. Rafael 1, str. Armeneasca 18 6725. Reschavschi Alex. George, 4 apartamente, București, str. Schitu Dârvari 1 6726. Rădulescu Ștefan, 19 apartamente, București, str. Făinari 50; str. Vaporul Asan 13 6727. Răducu C-tin, 27 apartamente, București, str. Pârgari 40, 42; str. St. Vasile 12 6728. Rebhuhn Fritz Hedrig, 9 apartamente, București, Bd. 6 Martie 62 6729. Rescovschi Carol, 3 apartamente, București, str. V. Beldiman 1; Vasile Roaita 6730. Rădulescu Gh. și Griculeasa C., 45 apartamente, București, str. Burebista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
sos. Basarab 26. 8190. Vasilescu Gh. Lili, 3 apartamente, București, str. Brezoianu 6, str. Sft. Ionică 7. 8191. Vilau Dumitru, 8 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 192. 8192. Vasilescu V. Constantă, 24 apartamente, București, str. Maior Al. Câmpeanu 36, str. Pârgari 1, bd. Banu Mantă 2 8193. Valori Mihail, 7 apartamente, București, calea Rahovei 220, 222 8194. Vernescu Jean, 10 apartamente, București, str. Gh. Palade 24. 8195. Vahac Israelian, 5 apartamente, București, str. Pictor Mirea 12, str. Șepcari 9, sos. Giurgiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
denumiri în același text. Pe la 1597 dregătorii de la Suceava scriau lui Johannes Budaker și lui Urban Weider din Bistrița, să elibereze pe oamenii reținuți acolo. „Scris-am adică noi, birăul cel românesc și cu cel armenesc și cu 24 de pârgari de la oraș, de la Suceava, și vă mulțămim dumilorvoastre ca frați și ca vecinilor de bine și de socotință pentru ce ați făcut bine de ne-ați socotit oameni ai noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
p ublicat tot în 1976 în Editura Academiei.” III. ...” Hotarnica Bârladului de la începutul lunii ianuarie a anului 1495, redactată la Bârlad, în prezența lui Ștefan cel Mare, a fiilor săi Alexandru și Bogdan, a boierilor din sfatul Moldovei, a șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci aparținând de târgul Bârladului și de „ toate satele ce ascultă de acel târg și sunt așezați pe hotarul lui.” Data documentului se presupune a fi din anul 1495, judecând după componența sfatului țării și înainte de 10
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
afla la Biblioteca Academiei Române, după care n‐a mai putut fi găsit. El a fost publicat pentru prima oară de Nicolae Iorga în 1906, iar ultima dată în 1980 la Editura Academiei. Documentul arată cu claritate că la cererea șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci s‐a cercetat „hotarul cel vechi, pe unde din veac a scultă de acel târg al Bârladului...” Trebuie precizat că, spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul Bârladului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
după anul 1564, atunci când, la ordinul turcilor, Alexandru Lăpușneanu a fost nevoit să distrugă cetatea de scaun a Sucevei. Textura socio-organizațională a acestor comunități a fost, la rândul ei, de natură restrictivă, menită a limita cadrul liberei dezvoltări. Membrii sfatului pârgarilor - organism reprezentativ local compus din cei 12 pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Lăpușneanu a fost nevoit să distrugă cetatea de scaun a Sucevei. Textura socio-organizațională a acestor comunități a fost, la rândul ei, de natură restrictivă, menită a limita cadrul liberei dezvoltări. Membrii sfatului pârgarilor - organism reprezentativ local compus din cei 12 pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși numai judecății domnești, un document din anul 1476 atestă faptul că numeroși armeni din Suceava „erau înregistrați ca acceptând jurisdicția specială a tribunalului armenesc din Lemberg”, pârgarii nu-i puteau judeca pe locuitorii ce obținuseră dreptul de cetățenie în orașul Lvov (de acest drept puteau beneficia numai locuitorii de confesiune catolică) și nici pe cei care aparțineau bisericilor, mănăstirilor sau Episcopiei ș.a. În linii mari, această configurație
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care aparțineau bisericilor, mănăstirilor sau Episcopiei ș.a. În linii mari, această configurație organizațională amintește, mai curând, de instituția oamenilor buni și bătrâni din satele libere ale Moldovei decât de modelul continental al autonomiilor citadine. La fel ca și în cazul pârgarilor, reprezentanții satelor moldovenești erau aleși anual din rândul locuitorilor, participau la hotărnicii și alcătuiau un tribunal „în sarcina căruia cădeau - în virtutea unui drept nescris, consuetudinar, <<obiceiul pământului>> - apărarea drepturilor naturale ale indivizilor, (...) litigiile care vizau proprietatea, cele care provocau neînțelegeri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ortodoxă. Datarea tablourilor votive cu anul 1827 este vizibilă și în tablouri, și în documente. În șirul documentelor în care se mai menționează Mănăstirea Socola, mai sunt doar câteva până la anul 1700, care arată cum că se dau mănăstirii 12 pârgari, cu scopul de a o apăra de jafuri și de atacuri, sau se întăresc vechile danii, sau se restabilesc hotarele mănăstirii, care mereu erau contestate de diferiți boieri ori de alți megieși ai mănăstirii. Poziționarea limitrofă față de urbea Iașului, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de vecini era ales un om mai destoinic, mai în putere. În ajun de Anul Nou era alegerea. Se alegea pe mai mulți ani, și pe zece ani. Tatăl vecinătății avea grijă să cumpere oale. Când murea cineva, era un pârgar (poștaș) al vecinătății care chema pe toată lumea să participe la pomană cu lingură și furculiță și să vină toată vecinătatea la priveghi”; în Mohu „era ales un țighidiș, de obicei cel care se căsătorise de un an, pentru un an
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Neculce”, fasc. 6 (1926-1927), p. 213, dar cu anul greșit, 7190 (1682) în loc de anul corect, ceea ce rezultă din chiar cuprinsul documentului publicat și care este, de fapt, o mărturie a târgoveților de Tecuci, în frunte cu șoltuzul și cei 12 pârgari, scriind cum au venit „înaintea noastră și’naintea a mulți oameni buni de târg de Tecuci” oamenii din Țigănei, de bună voia lor, „și-au vândut ei satul ce-i mai sus scris, Țigănei, ce să chiamă La Dimaci, ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și la deșugubinarii și la toți dăbilarii” și le poruncește: „să aveți a lăsa foarte în pace satul Mirăieștii [...] întru nimică să nu-i învăluiți” (subl. n.). O lună mai târziu același domn semnalează cui se cuvine că șoltuzul și pârgarii din Piatra nu respectă cărțile domnești ce le au „niște poslușnici ai mănăstirii de preste apa Bistriței”, pentru anumite scutiri, „iar voi învăluiți pre dânșii și-i trageți la toate să dea cu voi”. În raport de gama largă a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]