133 matches
-
mai spurcat pe pămîntul ăsta, atît de tolerant cu nesimțiții. Spun tolerant, pentru că, în mod firesc, dacă pămîntul ar fi după mintea mea, ar trebui să crape exact sub picioarele nesimțiților și... gogîlț, să-i înghită. Revin la pîrîul ăsta pîrlit, numit și el Ghireni. Cînd venea primăvara era mai vrednic și mai dodoloț și se apuca din nou să sape la o bulboană în care apa fierbea ca într-un cazan. Malurile se surpau și acolo, în cazanul ăla, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care se zvîrcolesc ca naiba dacă n-au ce bea. De data asta l-am dat gata, a rămas fără replică. Are chiar aerul că dormitează. Țigara arde și jarul ajunge foarte aproape de degete. Eu deja simt mirosul de piele pîrlită. Cu mișcări leneșe, mișcă din buze. Vorbește ceva, dar foarte încet. Mă apropii ca să deslușesc mai bine. Ce aud mă oripilează. Nu-i nici o pagubă, Doamne, să curmi existențe inutile. Ori un animal, ori el, totuna. Doar că este mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
iu ! Unde șade nunu mare, Parc-a răsărit un soare. Unde șade și nuna, Parc-a răsărit luna ! U iu, U iu iu ! Tu, nănașă, drăgălașă, Mâncă carne de te-ngrașă, Și nu tot varză călită, , Că vii la nuntă pârlită ! Uiuiu ! Ține doamne pe nunu, Să mai cunune unu, Ține doamne pe nuna, Să mai cunune una, Să cunune cinci și șase, Că le stă bine la masă ! U iu, U iu iu ! Ulița nănașului, Ca strada orașului. Ulița nănașii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lume trăiește. Habar n-avea de secrete. Așa că a fost necesară schimbarea sursei. Șefii au aprobat, înciudați că pierd atâta timp prețios. Căci secretul era și urgent. Așa ea a găsit alt fraier, pe nume Andi. El era un ziarist pârlit, cu acces limitat la informații. De aceea spioana a făcut o vrajă și l-a infiltrat în departamentul de investigații al ziarului unde lucra. Așa Andi a devenit mai puțin pârlit. Se îmbiba la serviciu cu o groază de informații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
alt fraier, pe nume Andi. El era un ziarist pârlit, cu acces limitat la informații. De aceea spioana a făcut o vrajă și l-a infiltrat în departamentul de investigații al ziarului unde lucra. Așa Andi a devenit mai puțin pârlit. Se îmbiba la serviciu cu o groază de informații, pe care spioana i le storcea noaptea în așternut. Storsul datelor mergea greu, dar ea își făcea datoria. Cel mai dificil era cu mirosul, în rest era destul de plăcut. Pământeanul nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
cauciuc se împreuna cu flacăra, fătându-i pe toți prietenii mei de joacă. Închideam ochii, aruncându-mă și eu, chiuind, cu capul înainte, dintr-o parte într-alta a nopții. Ca și ceilalți, ieșeam afumat, negru la față, cu genele pârlite, rânjind, căzând de-a rostogolul... De obicei, cam cu asta mă ocupam eu, așteptându-l pe Moș Crăciun, care, după ce fugeam în casă, apărea așa: Stăteam liniștit lângă sobă, arătând nepăsare, ca și cum nici măcar n-aș fi bănuit că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
afirmat papii de mai multe ori numindu-se verus Israel. În Faptele apostolilor la 1,14 se spune că în Frăția Noului Legămînt erau și fe-mei, dovadă indubitabilă că ei nu erau eseni fiindcă aceștia nu se căsătoreau, ci ivriți pîrliți și îndrăciți în șuvoaie de minciuni, pornite împotriva adevărului. Săpăturile arheologice făcute la Qumran, au scos la iveală scheletele unor femei și care confirmă aceste informații, prin aceasta dovedind că ivriții au stat puțin în acest centru iar descrierile esenilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
au fost reprimați de Marcius Turbo. Revolta lui Bar Kochba din anul 132 din timpul împăratului Ha-drian s-a întins și în Egipt, ținînd trei ani pînă a fost potolită cu sabia de parcă cele cîteva zeci de mii de iudei pîrliți și fanatizați erau spaima Romei. Atitudinea nu poate fi niciodată luată ca persecuție, ci clemență imperială de care ei au beneficiat din plin pînă la venirea împăraților geți prin Septimius Severus(193-211), la condu- cerea imperiului roman. Episcopul Romei pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ospătează și găzduiește trei zile și îl îndeamnă să se căsătorească cu una din fiicele ei, dar Făt-Frumos refuză și pleacă mai departe. Descoperă în curând o câmpie "pe de o parte cu iarba înflorită, iară pe de altă parte pârlită"794. Calul îi aduce la cunoștință că aceasta este câmpia Scorpiei cu trei capete și care varsă smoală pe unde trece, "soră cu Gheonoaia". Făt-Frumos îi zboară un cap, apoi, după ce aceasta îi dă "înscris cu sângele ei"795, i-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
au spus gut, gut... Solicitată, mama a pregătit îndată un lighean, opărește cocoșul, iar ei îl pârjolesc la flacăr a focului, după care, foarte glumeți, vrând să se distreze puți n, că se vede, se plictiseau, leagă cocoșul jumulit și pârlit, cu o sfoară de picioare și, în mijlocul camerei, sus în tavan, unde aveam un cârlig cimentat pentru lustră sau să serveas că în casă ca suport la răsucit cânepa sau lâna, leagă sfoara cu cocoșul de cârlig, apoi își dau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mâncare vine mâncând, pofta de băutură nu e mai pe jos. Cele 10 halbe fură repede înghițite. Atunci, un alt coleg luă cuvântul: — Adică, mă Olchovsky, de ce să iei tu pălărie de la Fain? La Fain cum pără Nababul, nu studenți pârliți ca noi. Ia-ți pălărie de la Fain Martin. Cu 10 lei ai o pălărie admirabilă; și unde mai pui că o ai și de la Fain și de la Martin. Am râs cu toții, a râs și Olchovsky și al doilea turneu a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de Eust. Moldovanu care semnează și „Cultura alacului (soi de grâu); Din albinărit: Prinderea și așezarea roiului - de Ioan Vicoveanu; Cocoșeii de pe pruni - de Paul Scolobiuc; Sfaturi pentru gospodine; Vietăți urâte omului; Sfaturile unui plugar - Andrei Eftimie Mândru din comuna Pârliți, județul Bălți; Din toată lumea, Știri mărunte, dar și poezia „La cărți, copii!” de P. Halippa din Foaia Plugarilor - Chișinău. Revista Agricultorul publica multă reclamă comercială, dar și materiale de specialitate, de o mare varietate tematică, bine pregătite. Adevăruri, revistă politică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Jocul și săriturile lui furnizează însă unul dintre cele mai impresionante implicații solare. În colinda soarelui din Cioara Radu Vodă, Brăila, calul strunit de ipostaza antropomorfă a astrului, calcă în spații pârjolite și le redă vitalitatea: „Galben Soare în cânchi pârliți -/ Cânchi pârliți mi-a otăvit,/ Mari boiri caii și-a priponit./ Care cum i priponea,/ Tot Soarelui i mulțumea -/ Tot lui Soare și sfinților/ Și mai mult părinților./ Galben Soare și-mi răsare,/ Galben Soare în chiatră sare -/ Chiatra seacă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
săriturile lui furnizează însă unul dintre cele mai impresionante implicații solare. În colinda soarelui din Cioara Radu Vodă, Brăila, calul strunit de ipostaza antropomorfă a astrului, calcă în spații pârjolite și le redă vitalitatea: „Galben Soare în cânchi pârliți -/ Cânchi pârliți mi-a otăvit,/ Mari boiri caii și-a priponit./ Care cum i priponea,/ Tot Soarelui i mulțumea -/ Tot lui Soare și sfinților/ Și mai mult părinților./ Galben Soare și-mi răsare,/ Galben Soare în chiatră sare -/ Chiatra seacă în patru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și să grăbească evoluția naturii: „Cal bun sare în crâng înverzit,/ Crâng înverzit și odrăslit,/ Mari boieri caii-și pășteau,/ Tot lui... (cutare) îi mulțumea” sau să revigoreze doar prin privire, care amintește de motivul concepției imaculate din basme: „Câmp pârlit, când l-au văzut,/ Mai frumos că mi-anverzit”. Sintaxa versurilor valorifică dinamismul construcțiilor eliptice. „Crângul era înmugurit, dar nici bine nu a sărit calul în el, că a și dat crengi noi” ar fi enunțul care, pierzând puterea de evocare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
noi” ar fi enunțul care, pierzând puterea de evocare egală în valoare cu „spectacolul” însuși, ar explica ritualul vegetațional. Același rol de mărire a vitezei de derulare a discursului poetic o are și inversiunea, accentul căzând pe obiectul transformării („câmp pârlit, când l-au văzut”), pe statutul inițial al materiei. Timpurile verbale așază în opoziție prezentul etern al gestului arhetipal și receptarea lui, iremediabil marcată de timp și de trecere, vizibilă la nivel morfologic prin perfectul simplu și mai mult ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Iorgovan I (6), mărci ale dificultății încercării, dar prezența osemintelor semnalează în același timp pătrunderea în spațiul strămoșilor. Cea de a doua câmpie este scindată: „o câmpie frumoasă, pe de o parte cu iarbă înflorită, iar pe de altă parte pârlită”. Pârjolul vine de la Scorpie, focul și smoala vărsate de apariția terifiantă au însă o menire cathartică, anulând distrugerea imprimată prin durată planului uman. Puterea revigorantă a focului este revelată de proliferarea planului vegetal în imediata lui vecinătate, nivelul suprem al
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ți-oi tăia-o,/ Sus în vârf ți-oi ridica-o,/ De ți-or bate-o vânturile,/ Ca pe feciori gândurile” (Teiuș-Alba - Hunedoara). Propp atestă faptul că „inițierea comportă și o «tundere a părului», că în timpul ritualului părul era ras, pârlit sau ascuns sub o învelitoare specială”. Cosița tăiată devine un simbol evoluat al înghițirii neofitului și exprimă pierderea unei părți din sinele neofitului, în același mecanism simbolic precum amputarea degetelor sau scoaterea dinților în timpul ritualului. Pedeapsa „denunțătorului” care decodează public
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
populația era retrasă În pădurile din jurul satului și, femeile mai ales, s-au ascuns pe unde au putut. În sat n-am rămas decât eu, Mitică și Sisi, hotărâți să mai salvăm ce se putea salva. Satul mirosea a porci pârliți și vin scurs din butoaiele Împușcate În pivnițele gospodarilor vrednici (“burjui” etichetați de ruși). Nu erau rare cazurile de soldați Înecați În vinul atrăgător de Târnave. Nu pot omite nici noaptea sosirii armatei cazace. Eram cu Sisi În Suseni, unde
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
tren fusese frig. Și asta, din punctul de vedere al cârnaților, era excelent. Pentru că nu se dezghețaseră. Au așteptat momentul dezghețului pentru când am ajuns io la sindrofia aia culturală. Și-au început să răspândească miresme de cimbru. De porc pârlit. Superbe miresme. Pe perete - manuscrise gălbejite ale unor scriitori mari și geanta mea neagră, care răspândea mirosuri demențiale. Și oameni serioși, cu doctorate, care una vorbeau și alta fumau. Tămâiau scriitorul cu lansarea, dar gândul..., ei bine, gândul lor era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fapte bune și fapte rele.“ „Atunci - spune Costică - ne-am înțeles, lăsăm câte o mie fiecare?“ Mitică însă își dă pe față caracterul: „Șapte sute e tocmai bine. Ce păcate să avem noi? Ce, suntem parlamentari, miniștri, șefi de partide? Niște pârliți. Nici măcar amantă nu mai am. Zău, Mitică, îți spun eu, merge și cinci sute.“ Dacă întorci un pahar Dacă întorci un pahar cu gura în jos, găsești tot ceea ce cauți și, mai ales, tot ceea ce te-a făcut să înnebunești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
se întorcea în Capitală - bine înțeles prin gara „regală” de la Mogoșoaia, căci altfel s-ar fi simțit umilit... Plănuise chiar o reformă a „gradelor” legionare, căci nu putea pricepe ca el, conducătorul Statului, să nu aibă niciun grad, iar niște „pârliți” de muncitori și țărani să fie comandanți legionari. Și foarte curând a interzis - într-un stat legionar! - purtarea cămășii verzi și a drapelelor cu insigna legionară, celebrul „gard”, semnul electoral al nostru la alegerile din 1933! De aceea, „greșelile” legionare
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a ajuns gura pînă la urechi: unde era faimosul lor rege Solomon și toată fala lui de o para chioară, dacă izvoarele istorice îi prezintă în acele locuri și acele vremuri, pe filisteni și nici urmă sau miros de ivriți pîrliți și născociți după atîtea secole? Diodor din Sicilia în Biblioteca istorică amintindu-l pe istoricul Efor ce a trăit în secolul lV î.e.n. scrie: Sînt alții, și printre aceștia este și Efor, care povestește că dactilii ideeni locuiau împrejurul muntelui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
decitex echivalează cu 0,1 Tex. Formulă următoare se folosește pentru transformarea numărului metric în număr decitex: 10000 ------------ = Decitex Număr metric Firele pot fi nealbite, spălate (pentru albit), albite, cremuite, vopsite, imprimate, colorate, etc. Pot fi de asemenea gazate (adică pârlite, pentru eliminarea fibrelor care dau firului aspectul păros), mercerizate (adică tratate, sub tensiune, cu soda caustica), impregnate cu ulei, etc. Nu sunt cuprinse în Capitolele 50 până la 55: a) firele din cauciuc acoperite cu textile precum și firele impregnate (inclusiv aderizate
ANEXĂ din 5 ianuarie 2000 la Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor nr. 16/2000 privind Normele tehnice de interpretare a Sistemului armonizat de denumire şi codificare a marfurilor, editia a II-a (1996), actualizate prin aducerile la zi nr. 1-8. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166421_a_167750]
-
orbilor. Iată-ne: abia ne târâm. Dar rana din noi vine de dincolo: sângele unui Weltgeist se încăpățânează să ne împroaște în obraz cu haruri. Despre cele o mie de ispite ale văzduhului ca și despre un miros de îngeri pârliți aveam o vagă ideie, dar îmi plăcea să fiu ars pe rug. Din trâmba mea de fum s-ar fi înălțat un poem al mântuirii. În numele abisului În numele abisului din toate obiectele - care se subțiază până la dispariție - mă lupt cu
Poezie by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Imaginative/15346_a_16671]