164 matches
-
pe mari motociclete ruginii. Curând, albastrul din camera veneticului invadase toate televizoarele. M-am mirat și eu - pe atunci proaspăt amic al lui Ionică- de succesul pe care i-l asigură invazia aceasta. Dacă în prima fază dăduseră buzna toți pârliții din cartier, acum W.C. Club-ul era vizitat de cântăreți folk și hip-hop, de pictori eclectici și sculptori de continuum proliferation, de steliști și rapidiști, de politicieni de dreapta de stânga sau chiar de marii independenți. Pentru noi doi tărășenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mi-a făcut semn să vin, să mă pitesc sub plapumă. M-am ghemuit la picioarele ei și ea m-a acoperit. Bineînțeles că tata a văzut umflătura de sub plapumă, dar s-a prefăcut că nu pricepe. Striga: unde-i pârlitul ceala di golan care fugărește găinili șî deșălează cânili? Ian stai că pun eu mâna pi iel. Și trosc! izbea cu cârja pe pat, exact lângă mine. Nu înțelegeam cum de lovește așa de aproape, din moment ce nu mă vedea... După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de ochi scormonitori și simțind, năvalnic, cum îl ia și cu un piculeț de tremurici. Scuze! Da'..., poate că n-am fost eu? se amăgește el. Ba tu ai fost, boule! tună Poetul, înflamându-se. Tu ești de vină! Dereglatule! Idiotule! Pârlitule! Ba nu... Puteai să fi cerut și tu ceva util, pozitiv, pragmatic, cevașilea folositor. Sănătate, să se tămăduiască Silică de băutură, succes la femei sau un câștig la Loto, îl descoase Fratele, aparte, pe nefericit. Duminică e reportul cel mai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
permis să-și cumpere automobil când în toată țara de-abia sunt două-trei duzini de descreierați cu asemenea dihănii periculoase. Nu e păcat să cheltuiești o avere ca să plătești întîi mașina și pe urmă o leafă de profesor universitar unui pârlit de neamț, care să o conducă, în loc să mergi binișor cu trenul ca toată lumea cu scaun la cap? ― Mais voyons, Gogule, si c'est sérieux tu es plus que ridiculel 1 zise Nadina. Cred că-mi pot permite și eu o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
au băgat un furtun în gură, au dat drumul la gaze și au așteptat. Din motive greu de priceput, porcului se pare că i-a plăcut, așa că după cîteva minute a plecat mulțumit în paradisul porcilor. Surpriza a venit la pîrlitul porcului, căci acesta, umplut cu gaz, a explodat. Acestea sînt totuși mici aberații individuale, abateri de la norma colectivă. Dacă întrebi însă pe cineva la țară de ce taie porcul așa cum îl taie, îți va răspunde ridicînd din umeri : „Așa se face
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu radicală. Toți săritorii în înălțime sar, să zicem, doi metri. Unul sare doi metri și cinci centimetri și este un mare sportiv. Nu, nu merită osteneala nici să te gândești măcar să ajungi doar un biet mare scriitor, doar un pârlit de autor genial. Ia cele mai bune cărți scrise vreodată. Abia dacă sânt ceva mai răsărite decât cărțile mediocre. Fundamental sânt tot cărți, nimic altceva, îți vor da, la citire, o plăcere estetică ceva mai intensă. Ca o cafea un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sechestrat în apartamentul ei două săptămâni încheiate. Nu voia să știe că sânt militar, că aveam obligații de serviciu cu care nu te joci. Îi făceau curte prefectul poliției, comandantul garnizoanei, colonelul Moruzzi. Nimic! Ea se uita la mine, un pârlit de sublocotenent căruia abia îi dăduseră tuleiele. După ce isprăvi reprezentațiile plecă la Viena, pentru două săptămâni. Am urmat-o. După aceea m-a târât la Berlin, la Petersburg, la Roma, în fine, în toată lumea. ― Și cu milităria cum a rămas
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
băiatul poate mînca În camera lui, intra În restaurant și Îi saluta pe bărbații cu fețe roșcate În lumina aceea slabă, așezați ca niște mumii la mese și avînd dinainte puțin sparanghel sau o dietă ridicolă, fiindcă mor de foame pîrliții ăștia care se trag dintr-un vicerege sau dintr-un șir Întreg de viceregi, granzi scăpătați; impecabil Îmbrăcat Într-un pulover alb de lînă, cînd se apropia de măsuța de lîngă verandă, unde Susan și o prietenă a ei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și simplu. Faptul acesta va stârni supărarea numitului Breton André care, încă de atunci, se va afirma ca mai marele acelor inși de la masa aceea din colțul locandei care, vai de ei, n-au avut curajul să-și însușească un pârlit de portomoneu. Poveste cu serhaturile norocoase ale măritului herțog La vremea din urmă a campaniei electorale americane, Dabâl-iu Bush a spus că el își dorește ca America să se întoarcă (socratic) mai mult spre sine. Adică aceasta să nu mai
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
micile sunt de la el...“ „știam și eu pe-aici o capră, una albă“ (am arătat spre ostrov). „E a dumitale ?“ „Cum să fie a mea ?“ Părea indignat. „Aia e alta, care a murit de trai rău. Era a lui Chitic, pârlitul dracului... Voia să ia în locul ei o iadă de la mine, din sămânța ăleia bătrâne, dar nu i am dat-o, cum să i-o dau ? Se ruga el de mine, zicea că-mi plătește oricât vreau pe ea, dar i-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Azorel, câinele din bătătură, așteaptă să se răzbune pe acesta, apucându-l de coadă. Nu cred că știați dar câinelui îi este teamă de porc... De ce?, nu știu. Să vedeți ce urât este când tata împreună cu un vecin, specialist în pârlitul porcului, îi înnegrește pielea. Miroase a ars nu numai la noi ci și la vecinii gospodari. Este o tradiție care se respectă de mii de ani: în ziua de Ignat sau cu una-două zile mai devreme, să fie sacrificați porcii
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Toate înlănțuirile pe care le făceam în cap trebuiau cumva să ducă fie la una, fie la alta. Până și felul în care gândeam, greoi, încet, apăsat, semăna cu meticulozitatea mea de la servici. Nu puteam să fiu altceva decât un pârlit de băiat de restaurant, și orice tentativă de a-mi dovedi că sunt mai mult decât atât dădea greș. Nu știu să spun cine sunt, și asta nu din cauză că nu-mi găsesc cuvintele (oricum e adevărat că-mi găsesc foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
însă că miroseau covrigii din buzunarul lui. " Cum zboară averile! murmură el, nemulțumit. Toate astea erau ale Agripinei, și acum ea stă cu chirie într-o odaie a caselor ei. Am avut rude putred de bogate, și eu sunt un pârlit, când puteam să fiu milionar." Ceea ce murmurase Stănică era adevărat. Agripina vânduse casele ca să-și crească progenitura, și acum trăia din ajutorul pe care i-l dădeau cu regularitate copiii și chiar celelalte rude. Din casa ei însă nu voise
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îngropi pe toți. - Ba să mă ferească Dumnezeu! Dar ce miroși așa a pâine caldă? Parcă sunt pe vremea când scoteam cuptorul! - Ei, ce miroase? zise Stănică cu umor. Ți-am adus covrigii tradiționali. Ce poate să-ți aducă un pârlit ca mine, ajuns la covrigi? Uite și alune. Bătrâna luă covrigii, foarte încîntată, și începu să ronțăie monoton. - Ia să văd, cine mai e pe aici? continuă Stănicăridicînd capul. Pe un pat bătrânesc, înalt și lat, cu multe suluri și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
străveziu. Și unde înfloreau pomii împrejur și-n Cuțarida, nu se mai vedea om cu om. La ce gândeai, aia ți se izbândea. - Da tu, cam ce-ai vrea, Pisică? îl întrebase fiul lui Dumnezeu. - Păi ce să vrea un pârlit ca mine? - Grăiește. Parlagiul și-a adus aminte câte vite îngenunchease sub cuțit. Și parcă tot aerul tremura de răgetele boilor. El, care nu mânca pasăre și nu s-atingea de carne, era plin de sânge și pe suflet. În
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Să muncească el, că-i prost! Dacă munca era bună, o luau pricopsit" și p-aia! Fiecare cu cinstea lui! Trebuie să fii prost să te duci să-ți dai libertatea pentru un pumn de biștari. Nu te uiți la pârliții 161 ăia din mahalale?! îi stoarce până le iese și sufletu și ce pricopseală mare dă pe capul lor?... Abia au ce număra! Noi sîntem boieri, mă Floreo. Că mai iei câte o mardeală și-un an, doi, de pușcărie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
papală, l-au zeflemisit amenințându-l să înceteze: erau sau nu ordine de sus? Biserica se teme de un biet om ca mine? Oare ce se întâmplă dacă un papă se amestecă în lucrurile pământești și în cele ale unui pârlit ca mine? Oh, Doamne! Nu am rude însemnate, nu aparțin nobilimii și nici măcar unor familii de cardinali. Tatăl meu, un cismar analfabet, nu s-ar pune de-a curmezișul legii, chiar și nedrepte, iar Papa îmi interzice să respir. Oh
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Haaai, că se aaarde șteeeeviaaa“... Așadar, asta făcea ea acolo: îi gătea! De altfel, am și recunoscut mirosurile. Și eu, care trăiam cu prăpăditul ăla crezând că are centura neagră inclusiv în arta culinară... Numai gura era de el. Un pârlit cu chiloții rupți în fund! Nu l-am văzut niciodată fără pantaloni, n-avea niciun rost să și-i dea jos, dar pariez că așa erau. Am întâlnit destui ca el, recunosc genul de la distanță.) Cu nevastă-sa am păstrat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
acuzat de antipatie față de Cragiale mărturisește că "nu rareori l-am auzit zicînd: Eminescu era un prost." La rîndul său, acesta nutrea ideea că doar o moarte nenorocită a asigurat succesul poeziilor ("lui Eminescu, care a dus o viață de pîrlit, îi plouă onorurile, elogiurile și busturile" Moftul român, 1893) pe care le parodia într-o manieră amintitoare de Rică Venturiano cu care, după cum vom vedea se identifică: "Oriunde-acum sclipești În depărtări albastre. Tu nu ești unde ești, Pierdută printre astre
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
că am reușit să mă încui în casă cu ea, dar fericirea n-a durat decât o oră. A sunat telefonul, șeful m-a felicitat și m-a trimis la dracu' în praznic, să dezleg altă enigmă, căci sucombase un pârlit de un cui al altuia. Peter Cheyney La pescuit pe Șontea Motorul „Zambilicăi” fornăia vesel, intuia probabil că avea să facă cu noi un drum lung, în căutarea acelei împărății a apelor cu nuferi, pentru a nădi la râvnitul pește
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
le citisem în cenaclul școlii, mici schițe care povesteau despre nedumerirea unui țăran care nu înțelegea alt țăran. Am dat amploare acestei nedumeriri, am intitulat una din ele Pîrlitu (care voia să spună că țăranul care stârnea nedumerirea era un pârlit, adică un prăpă- dit, nu chiar material, ci la minte), mi-am făcut o copie și m-am dus la Timpul să-l caut pe Geo Dumitrescu... Când m-a văzut intrând în redacție a ridicat brațele în sus: - Ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ăla de promovare, postul de inspector. E al meu, am tot dreptul la el, dacă ținem cont de experiență. Orice puțoi din poliție ți-ar putea spune același lucru. Fute-m-aș, n-aș putea fi mai nașpa decât ultimul pârlit pe care l-au găsit, nimeni n-ar putea. Busby, care suferă de așa-zisul stres. Nu se dezlipește niciodată de terenude golf. Nui rău deloc, Îi are pe toți bulangii gomoși la deștucel mic. I-aș face vânt puțoiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Lui Clell, Gilman și mie ni se alătură pipița gălbejită cu accentul ăla gomos de yankeu. Îl tot schimbă ca curu. Probabil a fost la școli simandicoase prin toată lumea. Le urăsc pe pizdele astea privilegiate. Au impresia că iești un pârlit de rahat, că te pot folosi să le ștergi căcatu dela cur, și de fapt, majoritatea timpului exact așa și ie. Însă ce nu știu e că tu pândești mereu din umbră. De obicei nu apare ocazia să te năpustești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
sâmbătă sau duminică, când ești plătit dublu. Asta-i filosofia mea. Iau pilota de pe pat și mă Învelesc cu ea pe canapea, apoi ațipesc urmărindu-l pe Stephen Hendry cum căsăpește pe cineva la snooker. Bine că măcar un retardat pârlit de fan Hearts poasă pună laba pe niște argintărie, chiar dacă doar la un lăudat joc de crâșmă Între amatori și nu la un sport ca lumea. 000000000000000000000 000000000000000000000000 00000mănâncă000000 Mă trezesc mort de foa000mănâncă pentru mine000u Pot Noodles cu cartofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
afirmare răspicată a poziției contrare, demistificatoare, pentru că, parodiind, artistul pare a exclama contrariat, asemenea alter-ego-ului său, Ion: Cum o să vă placă, nene, săracul de mine? ... măgar! din gură! Carnavalul de Venezia!! cu variațiuni!! [...] Nu trebuie să vă placă! De ce mă, pârlitule? Că nu e de plăcut! 92 Pe o scară imaginară descendentă a disprețului caragialian, treapta următoare pare a fi ocupată de G. Ionescu Gion. Într-o proiectată conferință despre Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]