164 matches
-
uitam lung și înghițeam în sec în contul brunetei ăleia criminale, al puștoaicei cu uitătură crucișă, de curvă, care erai. Mi te luase, dobitocul, alesese dintre toate pe cea mai, dragostea mea, păi, bineînțeles că meritai mai mult decât pe pârlitul ăla cu față de cocoș împintenat lângă care te urcai în mașină în zarva de râsete și apostrofări, și ai grijă, Mirelo, cum circuli, să nu faceți accidente, hi-hi-hi, și dacă vă duceți la iarbă verde, să-i povestești cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de ziare, concentrat asupra distracției ăleia cu știri și evenimente comentate și analize politice, povești și zvonuri de tot felul, și uite că și Milică, tocmai Milică... E de admirat, de invidiat, cine l-ar fi crezut în stare? Un pârlit de supraveghetor, un dulgher plecat cu traista-n băț de la țară, și uite-l cum face pe nevinovatul și pus să te câștige cu ce are mai la-ndemână. Cocoșat de umilință, Milică scotea ziarul din sacoșa cu târguieli. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
joacă cu banii, îți dai seama, arhitect. Cum ce caută aici? Are firmă de construcții, da, afaceri, și să-și caute nevastă, hi-hi-hi, uite că m-a găsit, și iarăși, italienii, occidentalii, străinii, finuțo, oameni serioși, scuturați, civilizați, nu ca pârliții ăștia de români... Mirela-și amintea că-i povestise cândva de fetița ei, făcută tot așa, cu un nemernic ca Velicu, c-așa ie Mirelo cu bărbații ăștia ai noștri dacă stai în loc de ei, după ce că-s vai de capu’ lor, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
dacă nu tot din partea neamurilor proaste, pe care le bălăcărește în revistă de ochii lumii, și nu te gândi că ar mișca în front în fața neamurilor proaste care l-au făcut ditamai magnatul de presă și om politic, dintr-un pârlit de profesor de matematică de liceu, da, poet pârât și-nchipuit, crescut pasămite de maestrul Vergilius, dar uite-l că din cu totul alt aluat decât acesta, optimist, jovial în draci dacă-i merge ca-n brânză și de bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Toate înlănțuirile pe care le făceam în cap trebuiau cumva să ducă fie la una, fie la alta. Până și felul în care gândeam, greoi, încet, apăsat, semăna cu meticulozitatea mea de la servici. Nu puteam să fiu altceva decât un pârlit de băiat de restaurant, și orice tentativă de a-mi dovedi că sunt mai mult decât atât dădea greș. Nu știu să spun cine sunt, și asta nu din cauză că nu-mi găsesc cuvintele (oricum e adevărat că-mi găsesc foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
că am reușit să mă încui în casă cu ea, dar fericirea n-a durat decât o oră. A sunat telefonul, șeful m-a felicitat și m-a trimis la dracu' în praznic, să dezleg altă enigmă, căci sucombase un pârlit de un cui al altuia. Peter Cheyney La pescuit pe Șontea Motorul „Zambilicăi” fornăia vesel, intuia probabil că avea să facă cu noi un drum lung, în căutarea acelei împărății a apelor cu nuferi, pentru a nădi la râvnitul pește
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-i zâmbind. „Cât eram de Îngrijorat, ai reușit să-mi descrețești fruntea, tovarășe Lct.Col.Tudose Ion. În definitiv, cine te crezi...? Buricul pământului, ori cine...? Dacă În Înfumurarea ta nu știi, ei bine, să-ți spun eu. Ești un pârlit de milițian și sunt surprins: dece Încă nu te-au azvârlit afară superiorii tăi...? Agațăte cu amândouă mâinile de haina militară, În caz contrar cum ți-ai putea câștiga pâinea...? Poate muncind În construcții dar cunoscându-se ce poamă ai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu radicală. Toți săritorii în înălțime sar, să zicem, doi metri. Unul sare doi metri și cinci centimetri și este un mare sportiv. Nu, nu merită osteneala nici să te gândești măcar să ajungi doar un biet mare scriitor, doar un pârlit de autor genial. Ia cele mai bune cărți scrise vreodată. Abia dacă sânt ceva mai răsărite decât cărțile mediocre. Fundamental sânt tot cărți, nimic altceva, îți vor da, la citire, o plăcere estetică ceva mai intensă. Ca o cafea un
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și simplu. Faptul acesta va stârni supărarea numitului Breton André care, încă de atunci, se va afirma ca mai marele acelor inși de la masa aceea din colțul locandei care, vai de ei, n-au avut curajul să-și însușească un pârlit de portomoneu. Poveste cu serhaturile norocoase ale măritului herțog La vremea din urmă a campaniei electorale americane, Dabâl-iu Bush a spus că el își dorește ca America să se întoarcă (socratic) mai mult spre sine. Adică aceasta să nu mai
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
însă că miroseau covrigii din buzunarul lui. " Cum zboară averile! murmură el, nemulțumit. Toate astea erau ale Agripinei, și acum ea stă cu chirie într-o odaie a caselor ei. Am avut rude putred de bogate, și eu sunt un pârlit, când puteam să fiu milionar." Ceea ce murmurase Stănică era adevărat. Agripina vânduse casele ca să-și crească progenitura, și acum trăia din ajutorul pe care i-l dădeau cu regularitate copiii și chiar celelalte rude. Din casa ei însă nu voise
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îngropi pe toți. - Ba să mă ferească Dumnezeu! Dar ce miroși așa a pâine caldă? Parcă sunt pe vremea când scoteam cuptorul! - Ei, ce miroase? zise Stănică cu umor. Ți-am adus covrigii tradiționali. Ce poate să-ți aducă un pârlit ca mine, ajuns la covrigi? Uite și alune. Bătrâna luă covrigii, foarte încîntată, și începu să ronțăie monoton. - Ia să văd, cine mai e pe aici? continuă Stănicăridicînd capul. Pe un pat bătrânesc, înalt și lat, cu multe suluri și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Într-o mare vînzoleală cu cazul Nite Owl. Îți amintești cum a reacționat Vincennes? Orice ieșit din normal, oricît de puțin? Stathis spuse: Domnule, pot să vorbesc pe șleau? — Desigur. — Atunci o să vă spun că Vincennes a fost Întotdeauna un pîrlit de polițai pus pe ciugulit. Dacă lăsăm asta deoparte, Îmi amintesc că pe vremea cînd lucram la cazul cu pornografia, era puțin cam nervos. Cred că Nite Owl Îl plictisea. A participat la arestarea acelor negri, era acolo cînd băieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
băiatul poate mînca În camera lui, intra În restaurant și Îi saluta pe bărbații cu fețe roșcate În lumina aceea slabă, așezați ca niște mumii la mese și avînd dinainte puțin sparanghel sau o dietă ridicolă, fiindcă mor de foame pîrliții ăștia care se trag dintr-un vicerege sau dintr-un șir Întreg de viceregi, granzi scăpătați; impecabil Îmbrăcat Într-un pulover alb de lînă, cînd se apropia de măsuța de lîngă verandă, unde Susan și o prietenă a ei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ăla de promovare, postul de inspector. E al meu, am tot dreptul la el, dacă ținem cont de experiență. Orice puțoi din poliție ți-ar putea spune același lucru. Fute-m-aș, n-aș putea fi mai nașpa decât ultimul pârlit pe care l-au găsit, nimeni n-ar putea. Busby, care suferă de așa-zisul stres. Nu se dezlipește niciodată de terenude golf. Nui rău deloc, Îi are pe toți bulangii gomoși la deștucel mic. I-aș face vânt puțoiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Lui Clell, Gilman și mie ni se alătură pipița gălbejită cu accentul ăla gomos de yankeu. Îl tot schimbă ca curu. Probabil a fost la școli simandicoase prin toată lumea. Le urăsc pe pizdele astea privilegiate. Au impresia că iești un pârlit de rahat, că te pot folosi să le ștergi căcatu dela cur, și de fapt, majoritatea timpului exact așa și ie. Însă ce nu știu e că tu pândești mereu din umbră. De obicei nu apare ocazia să te năpustești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
sâmbătă sau duminică, când ești plătit dublu. Asta-i filosofia mea. Iau pilota de pe pat și mă Învelesc cu ea pe canapea, apoi ațipesc urmărindu-l pe Stephen Hendry cum căsăpește pe cineva la snooker. Bine că măcar un retardat pârlit de fan Hearts poasă pună laba pe niște argintărie, chiar dacă doar la un lăudat joc de crâșmă Între amatori și nu la un sport ca lumea. 000000000000000000000 000000000000000000000000 00000mănâncă000000 Mă trezesc mort de foa000mănâncă pentru mine000u Pot Noodles cu cartofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
o flotă, a făcut în curte un heleșteu, a ridicat o școală, dădea pomană săracilor. Numai de-nsurat nu s-a însurat, c-atunci ar fi ieșit la iveală toată tărășenia. Pe scurt - încheie căpitanul Tresoro - așa am ajuns eu un pârlit. Oare - mai spuse el - dacă aș cere signorei un supliment... ce ziceți? Episodul 158 SURORILE ACETOSA Nimeni, dar absolut nimeni nu răspunse întrebării căpitanului Tresoro. Fiecare era ocupat cu înlăturarea și grabnica înghițire a ultimelor urme din sosul de lobodă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-i place, domnule Mihail, e o chestiune omenească, o slăbiciune, recunosc, dar omenească! Aș fi putut foarte bine să fi rămas afară, cu ceilalți, să beau o bere, să mă las privit pe furiș, cu admirație, nu în toate zilele pîrliții ăia de subofițeri ori amploiați pot să se afle în preajma unui prinț, aș fi putut nici să nu mă duc. Dar m-am dus. M-am dus și am mers pînă la capăt, am ascultat tot, am privit tot. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
le citisem în cenaclul școlii, mici schițe care povesteau despre nedumerirea unui țăran care nu înțelegea alt țăran. Am dat amploare acestei nedumeriri, am intitulat una din ele Pîrlitu (care voia să spună că țăranul care stârnea nedumerirea era un pârlit, adică un prăpă- dit, nu chiar material, ci la minte), mi-am făcut o copie și m-am dus la Timpul să-l caut pe Geo Dumitrescu... Când m-a văzut intrând în redacție a ridicat brațele în sus: - Ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
se pot afirma ca artiști în România, unde muzica, pictura, arta în general sunt prost plătite. Că, după ce vor termina studiile, vor pleca în străinătate. Degeaba încerca moderatoarea dezbaterii să-i convingă că ar avea ce face și aici, că pârliții ăștia de români merită și ei să asculte din când în când un concert simfonic sau să viziteze o expoziție de calitate. În special o tânără domnișoară era cât se poate de vehementă: nu, aici nu au ce face, aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
războaie, politică, desfrâu etc. Mașa Îl asculta Încruntată. Vizitatorul avea dreptate. Toți bărbații erau niște descreierați. Dacă nu-și pierdeau timpul pe la cârciumă, umblau după fuste sau se apucau de politică. Ceea ce era și mai rău. Dacă până și un pârlit ca fostul ei soț Își luase lumea-n cap... - Noi ne-am gândit la aberațiile vieții pe Pământ - Își continuă Extraterestrul perorația - și am Încercat să găsim soluție pentru ieșirea din impas. Ținând cont că În timpul unei ejaculări normale un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
micile sunt de la el...“ „știam și eu pe-aici o capră, una albă“ (am arătat spre ostrov). „E a dumitale ?“ „Cum să fie a mea ?“ Părea indignat. „Aia e alta, care a murit de trai rău. Era a lui Chitic, pârlitul dracului... Voia să ia în locul ei o iadă de la mine, din sămânța ăleia bătrâne, dar nu i am dat-o, cum să i-o dau ? Se ruga el de mine, zicea că-mi plătește oricât vreau pe ea, dar i-
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
maică-sa la miezul nopții. O enerva că țopârlanul din mahala îi strică băiatul și-i lasă glod pe covoare. „N-aveam altă soluție, Voievoade, de unde dracu’ bani s-o refac...” Ce să-i spun? Eram și eu tot un pârlit, care se cârpea de pe-o zi pe alta. Când ești sărac, parcă ai furuncule gata să pocnească și să verse puroiul, chiar în mijlocul feței. Tragi bandajul ca leprosul, n-ai vrea să vadă nimeni cum se macină carnea, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și-acolo se vedeau luminile, parcă răsăreau din pământ. Oare ce-or fi însemnând? - De unde vrei să știu? Nici n-am văzut. Și ce se zice, de pe altă planetă? - Asta-i, vin semnele, nu cred că e primul acolo, la pârliții ăia, au mai fost, o să mai fie, ne-neacă Cel de Sus, ne scutură, dar noi parcă n-avem ochi... Extratereștri? Asta-i o prostie! - Chiar e, Grigore... - Zic oamenii c-au năvălit și șoarecii de câmp, popândăii și guzganii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
că nu le-i mai putea scoate decât ciopârțite și flendurite, de-i zice "aman, puiule!" DĂNILĂ: Ei, apoi să nu crăpi de ciudă când vezi un amărât de drac, așa cum îi acesta, că se obrăznicește? Da' ce crezi tu, pârlitule, dacă am făcut ce-am făcut când mi-am uitat capul în traistă, în loc să-l port pe umeri, tot așa se va întâmpla și când m-oi lua de barbă cu de-alde voi? Măi, să te pui tu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]