969 matches
-
lacuri și pârâie ardeau sub acea ploaie Încungiurați de arburi, pe ei era văpaie; [Deodată mi se pare] că cerul tot se rumpe În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe, Apunerea cereas[c]ă era sub raze ninsă, Ca pâsla erau albe dumbrăvile sub dânsa, În râuri, lacuri, ape sclipeau ca și oglinzi; Apoi, când răsăritul cu ochiul îl cuprinz Uimit priveam la ploaie de pietre scumpe eu, Spre răsărit văzut-am deodată curcubeu: Juca în șapte fețe și-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
albă, deschis în față, poalele din pânză albă lungi până la glezne, catrința numită șurț, de culoare vineție în față și roșie în spate, cojocul muieresc, iarna, lung până la genunchi, din piei de oaie și cingătoare tricolor. La bărbați pălăria de pâslă neagră cu o panglică cu dungulițe albe ce înfășura calota la bază, cămașa din pânză albă cu dungulițe roșii sau albastre, lungă până aproape de genunchi, pieptarul de tip poienăresc, din piele albă, iarna cojoace sau țundre, cioarecii din pânză strânși
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în albii de glod/ Erau crescute ca munții, ciclopu-ntre ele un plod”; „Pescari de larg cu bărci smolite și sitelci/ Se rânduiesc arar și greu la vâslă,/ Aduc nisetri grași în suc de melci/ În seara asta sub viorile de pâslă”. Borhotul acesta modernist, neocolit de diverse influențe, se va limpezi nefericit în poeme în care versul este acordat la nevoile circumstanțiale ale cetății: „Ogorul e unul, imens, bărăgan.../ Pulberi se-ncing din gorgan în gorgan;/ Ca tatăl cel bun îl
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
însurat cu Marina - fost la Mănăstirea Bistrița și ajuns la Mănăstirea rusească Staraia Ladoga, Doamna - lângă voievodalul ei soț care are pe cap o pălărie înaltă cu borurile întoarse în sus și brodate în zigzag, făcută din blană sau din pâslă, sau din păr de cămilă și semănând cu cele purtate, cam în același timp, în Germania 315 (Domnul agrea și mitrele din scarlatto roșu, culoare imperială) - are pe cap „o scufiă cu pene, cu o coroană cu multe ramuri, cum
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu păianjeni și fructe (2002): „Simplitatea e un joc de cuburi răsturnate./ Uneori poartă numele unei ființe/ ascunsă sub schelării somnoroase - / alteori e doar accentuarea detaliilor/ pe o fotografie de epocă - / mai rar poate fi o minge/ din fâșii de pâslă/ uitată în garaj...”. În versurile din primele trei cărți - Livada Röentgen, Ușor, deasupra lumii (1999) și Factorul Șarpe (2000) - se percepe o anume „pudoare cinică” (Gheorghe Grigurcu), un fel „de rușine de cuvinte” și o revoltă neputincioasă față de realitate. Această
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
modelul din Anexa 30); - un pachet de cărți (36 de cărți de joc); - un foarfece; - o foaie de hârtie pe care sunt desenate cercuri concentrice; - o carte (7/9 cm); - două punctatoare cu vârf metalic ascuțit; - o bucată de fetru (pâslă); - foi de hârtie subțire/transparentă; - un creion; - foi de carton de dimensiunea unei pagini A5 care prezintă 100 de cercuri realizate cu perforatorul (vezi modelul din Anexa 30); - o riglă cu baza de 2 cm și lungimea de 40‑45
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Proba nu este reușită dacă nu a atins călcâiele. Se permit trei încercări. 4. Subiectul, așezat la masă, ține în mâna dreaptă, sprijinită pe articulația cotului, un punctator cu vârf metalic ascuțit; pe masă se află o bucată de fetru (pâslă), o foaie de hârtie subțire, transparentă, peste care se suprapune o foaie de carton de dimensiunea unei pagini A5 care prezintă 100 de orificii realizate cu perforatorul. La semnalul evaluatorului începe să străpungă prin orificii, una câte una, cât mai
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dosul frunzelor, acesta se acoperă de pete cafenii. Frunzele se usucă, iar planta își încetează creșterea. Mana dispare în timpul perioadelor de secetă. Putregaiul gri Această ciupercă parazită se dezvoltă în perioadele foarte umede. Atacă plantele tinere. Apare un fel de pâslă gri care se dezvoltă până ce ajunge să formeze pete mari, închise la culoare. Fructele se înmoaie și dau impresia că sunt putrezite. Rugina Ciuperca are filamente care se agață de plante și le sug seva. Planta slăbește și moare. Veți
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
planta memoria/ într-un loc secetos din trecut”) nu ca semn final, ci ca absolvire, ca transfer al eului dincolo de limite („în timp ce plângi în somn/prăpastia se gândește la tine”). În acest timp, sufletul lipsit de umbră devine „chin de pâslă” și este așteptat „ca un mormânt”. El se „sparge ca un vas”, înseamnă „trecutul rănii viitoare”, călătorește „în surpare” și sfârșește prin a topi oglinda în care Mimul privește un mim privindu-se în oglindă, în care un mim... ș.
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
eu la normal, într-o mare măsură. Chiar dacă nu mă mai simțeam ca o statuie, eram încă rece. Foarte rece. Abia acum puteam cu adevărat să-mi dau seama că noaptea reprezenta mai mult un acoperiș de nori negri ca pâsla. Tot ce era apropiat crepusculului era cufundat într-o baie de lumină, iar ce era încă în noapte, era amorțit de o pătură grea de tăcere. Stăteam acolo și priveam acel răsărit trăsnit de frumusețea sa. Gloria, măreția și magnifica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și o căldură plăcută îl învăluie din toate părțile. Se lasă încetul cu încetul purtat pe valul unei succesiuni de imagini neclare. Pe negru nu prinde nici o altă culoare, îi tulbură amorțeala un gând hoinar. Neagră e și perdeaua de pâslă ce se agită în adierea vântului... Iar dincolo de ea zărește nedeslușit cămăruța cu arme. Iată și caii! Nechează sub streașina porticului. Și dincolo de corturi, între munți și mlaștini, un codru întunecos vuiește sinistru. Îl recunoaște imediat după desimea co pacilor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
caselor le dau foc și grădinile ni le pustiesc"82. În 1840, scriitorul danez Hans Christian Andersen remarca, în drumul său de la Constanța la Cernavodă, pe valea Carasu, "păstorii români" și "țăranii români în cojoace de oaie, cu pălării de pâslă neagră"83. În aceeași perioadă a făcut cercetări în Dobrogea și polonezul Mihail Czajkowski care menționa la nord de linia Cernavodă-Constanța aproximativ 25 000-30 000 de agricultori români ce locuiau în sate temeinic așezate 84. În primele luni ale anului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Îi spuse ceva tipului mai bătrân, care purta o ploscă la brâu și omul o luă, Îi scoase capacul și i-o dădu lui Macomber, care constată cât e de grea și cât de moale și păroasă e Învelitoarea din pâslă. Ridică plosca să bea și privi În față la ierburile Înalte, dincolo de care se aflau copaci cu coroanele turtite. O briză ușoară le sufla În față și ierburile unduiau leneș În adierea vântului. Se uită la băiat și văzu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și o așezase pe masă. — E tare cald, spuse bărbatul. — Să bem bere atunci. — Dos cervezas, ceru bărbatul prin perdea. — Mari? Întrebă o femeie din prag. — Da, două mari. Femeia le aduse două pahare de bere și două suporturi din pâslă. Le puse pe masă și se uită la amândoi. Fata privea Înspre lanțul de munți. Străluceau albi În soare, În timp ce pământul era uscat și maroniu. — Parcă-s niște elefanți albi, spuse. — N-am văzut niciodată vreunul, spuse bărbatul, bând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și parcă mai degrabă mielușelul era păstorul, căci el privea doar, iar copilașul păștea covorul, mozolind. Acolo s-a rătăcit prin codrul picioarelor de scaune și de măsuțe, sălaș al urșilor, al lupilor, al tigrilor și al altor sălbăticiuni de pâslă sau carton. Acolo a privit cele dintâi păsări și a ascultat cele dintâi ciripiri: muștele cu bâzâitul lor. Acolo s-a trudit zadarnic să treacă dealurile taburetelor, pe sub care motanul își croia tunel. De câte ori coada motanului, fum alb, n-a
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Pălăvrăgeala oaspetelui Îi anihila voința. Mașa Încerca să-i țină piept, să-l contrazică, dar puterile o părăseau. Mâinile Îi deveneau tot mai grele, ca niște bucăți de piatră. Pleoapele inerte. Iar buzele parcă se transformaseră În două suluri de pâslă zgrunțuroasă, care atunci când se mișcau scoteau un foșnet tare neplăcut. - În trup, sufletele sfârâie ca niște clătite-ntr-o tigaie, adăugă pe un ton ce se voia voios vizitatorul. O mână nevăzută le aruncă În aer și le Întoarce când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
umplură de musafiri. Deasupra ușii ogivale de la intrare, sub bolta în semicerc, ardea festiv un bec puternic ce lumina curtea. Întâmplător, am fost cel care deschise ușa soților Neculce; tropăiau scuturându-și zăpada, el de pe șoșonii de modă veche, din pâslă, purtându-se încă, iar ea de pe cizmulițele cu fermoar. O ajutai să-și dea jos paltonul, le spusei încă o dată „bun venit” și după ce sărutai mâna doamnei Neculce, soțul se aplecă ceremonios (mie mi se păru hazliu ca o jucărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Numele domnului Pavel începu să fie pomenit tot mai rar, ocolire a unei răni încă neînchise, dar prezența lui era mereu vie, amintită de pâlpâirea candelei împrospătată în fiecare seară, iar el venea în somnul doamnei Pavel, în papuci de pâslă să nu facă zgomot și cu halatul călduros de diftină, căci îi era puțin frig; ea nu destăinui nimănui taina, de teamă să nu săvârșească o gravă impietate, era liniștită de această intimitate, o mulțumire ce i se vedea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Ca lucru vechi, nu mai ține mult... Cum ajung acasă, de mâne încep a căra bârne... —Așa-i, rosti încet Băieșu, îți trebuie lemn din vreme... Stăteau amândoi așa, pe draghini, cu fețele umbrite de pălăriile late și tari de pâslă. Din când în când, caru-i sălta prin bolovanii răzleți ai drumului. Treceau acuma și se gândeau la căsuțele lor din satele de dincolo de baltă. Obrazul ars de soare a lui Hazu avea o lumină ușoară de mâhnire, care parcă izvora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și apuca la vale, pe cărarea zbicită. Tudorița era fata picherului Ion Rusu, un om cărunt, negru la obraz, fornăit și lăudăros. Acest Ion Rusu, cu un cortel mare de doc, cu straiele-i ponosite, cu o pălărie cenușie de pâslă în cap, bătea drumuri lungi, de la canton la canton, de la crâșmă la crâșmă, și-și lăsa gospodăria în plata Domnului. Nevasta de multă vreme-i murise; umblase cu trei copii din mahala în mahala, prin case cu chirie. Pe doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
scotea aburi deși. Muncitorii așteptau cina. Erau oameni de toate felurile, felurit îmbrăcați. Erau figuri blânde, balane; erau obrazuri întunecoase, cu ochi scăpărători. Erau straie albe, ca pe malul Moldovei, erau straie mohorâte ca ale locuitorilor câmpiei. Pălării largi de pâslă, clopote de paie împletite, cusute cu ață roșie, căciuli roase de vechime, roșii de ploi îndelungate și de soare fierbinte. Unii din copii, de zece ori de doisprezece ani, erau cu capul gol, având drept apărătoare un păr des, stufos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ci pentru a prezenta, laolaltă cu vreo câțiva dintre oamenii de vază din familie, urările pentru Râs-es-Sana. Curtea sultanului, majlis, care se întrunea cu acel prilej în sala Ambasadorilor, mișuna de cadii purtând turbane, de demnitari cu tichii înalte din pâslă, verzi sau roșii, de neguțători bogați cu părul vopsit cu hena și despărțit în două, la fel ca și al meu, de o cărare cu grijă desenată. După ce se înclinaseră în fața lui Boabdil, majoritatea vizitatorilor se retrăgeau spre curtea Mirților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să le cumpere câte ceva la târgul din apropiere. Dar nu-și iau gustarea imediat. Trec mai întâi în sala călduță, unde băieții îi spală și-i fricționează cu uleiuri și unguente. Se odihnesc un pic, culcați pe un covor din pâslă, cu capul pe un soi de drug din lemn îmbrăcat tot în pâslă, înainte de a intra în sala caldă unde transpiră. Se întorc apoi din nou la sala călduță, se spală iarăși și se odihnesc. Abia după aceea se îndreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
imediat. Trec mai întâi în sala călduță, unde băieții îi spală și-i fricționează cu uleiuri și unguente. Se odihnesc un pic, culcați pe un covor din pâslă, cu capul pe un soi de drug din lemn îmbrăcat tot în pâslă, înainte de a intra în sala caldă unde transpiră. Se întorc apoi din nou la sala călduță, se spală iarăși și se odihnesc. Abia după aceea se îndreaptă spre sala rece, se așază în jurul fântânii ca să mănânce, să bea și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
greutatea; lanțuri mai mici ieșeau radial ca spițele unei biciclete, ținând-o pe loc, să nu se balanseze de la briza aerului condiționat care ținea locul unui climat normal la Mowbray Steiner. Efectul era camuflat doar cu o bucată verde de pâslă care acoperea instalația, ascunzându-i formele. Sunt înăuntru, prin toată sala, spuse Bill, arătând cu degetul. Mi-am dat seama că sunt ciudat de reticentă în a merge și a da ochii cu mulțimea. În schimb, m-am sprijinit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]