7,505 matches
-
orice fel, precum și depozitări de materiale pe pășune. Totodată, se interzice accesul porcinelor și al animalelor bolnave pe terenurile de pășunat. Taxele de pășunat percepute de Primărie vor fi folosite conform legii, numai pentru lucrări de întreținere și îmbunătățire a pășunii proprietate a municipalității timișorene. L. SCRIPCĂ Accesibilizarea clădirilor și străzilor l Pentru persoanele în fotoliu cu rotile Inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial în Construcții Timișoara ( I.T.C.T. ), doamna ing. Vergina Popescu, ne-a informat că, în această săptămână, la sediul instituției
Agenda2006-23-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/285030_a_286359]
-
de conservare specială, în afara perimetrelor rezervațiilor științifice cu regim strict de protecție, pot continua activitățile de natură științifică și educativă, turismul controlat, utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat numai cu animalele domestice proprietatea membrilor comunităților ce dețin pășuni în interiorul parcului, localizarea și stingerea incendiilor, intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, acțiuni de înlăturare a efectelor unor calamități. În vederea dezvoltării ecoturismului, administratorii drumurilor publice vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile pe care le administrează, pentru semnalizarea adecvată
Agenda2006-01-06-turism () [Corola-journal/Journalistic/284604_a_285933]
-
autonome, societățile comerciale, organizațiile cooperatiste, societățile agricole, asociațile familiale, institutele și stațiunile de cercetări, unitățile școlare, instituțiile publice, consiliile locale, persoanele fizice, alte forme de organizare (fundații, unități bisericești ș.a.). Categoriile de teren care fac obiectul înregistrării sunt: viile, livezile, pășunile, terenurile arabile, iar înscriși vor fi numai cei ce lucrează terenul. Foarte important: cererile se vor depune doar la primăriile în raza cărora își are domiciliul cel ce lucrează terenul, la inginerii de la centrele agricole de pe lângă respectivele primării. E. CONSTANTIN
Agenda2006-04-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284668_a_285997]
-
de hectare de pădure din județul Timiș se află la ora actuală în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale (primării), cele mai mari suprafețe fiind pe raza comunelor Recaș (872 ha), Mașloc (801 ha), Pietroasa (515 ha și 1 811 ha pășuni cu consistență forestieră), Bogda (486 ha), Pișchia (321 ha) etc. Conform prevederilor Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 139/2005, până la data de 30 martie a.c. primăriile trebuie să hotărască modul de administrare a pădurilor. Inspectorul șef al Inspectoratului de
Agenda2006-05-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284691_a_286020]
-
și cabalin sub 2 ani - 9 lei/animal; ovine, caprine - 9 lei/animal. Potrivit Hotărârii nr. 227/2006 a C.L.T. , crescătorii de animale care nu și-au achitat taxele de pășunat în anii precedenți nu au dreptul de folosire a pășunii, până la achitarea acestora la zi și a prestațiilor aferente. Liliana ScripcĂ Măsuri de protecție l Gard de împrejmuire a Pădurii Verzi Pădurea Verde constituie un loc de relaxare pentru timișoreni, dar există persoane care atentează la integritatea sa prin distrugerea
Agenda2006-24-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/285053_a_286382]
-
noastră nu se vorbește despre morți. Mai ales despre cei fără picioare. Miruna Polezache Pisica germană Aveam 23 de ani și nici un viitor când am plecat. Comunismul căzuse, dar eu eram tot sărac. Am picat în Germania ca boul în pășunea cu trifoi. Pe atunci lucram într-un atelier auto și toată ziua schimbam roți, umflam roți, căram roți. De noroc m-am împiedicat într-o duminică. Era dimineața devreme și mergeam fără țintă când, în dreptul unei case, am simțit că
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de pori cu diametrul de peste 100 μm cu minimum 3 % (V/V), (Koistra, 1987). Datorită acestor modificări ale porozității, ce apar odată cu compactarea solului, este perturbat și procesul de circulație a apei în sol (Jager, 1983). În solurile utilizate ca pășuni permanente există pori de diverse mărimi, dar și o multitudine de microspații, canalicule ș.a., rezultate din acțiunea microflorei solului precum și din procesul de creștere și dezvoltare a rădăcinilor plantelor. Pe de altă parte, în solurile lucrate acest sistem de canalicule
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Tudor, Anica, Gheorghe, Profira, Dumitru și Vasile, care au rămas în casa bătrânească, cu fântână în curte, cu budui din piatră cioplită ce se află în stânga casei. Tot în stânga se află și ulița pe care urcă dimineața vitele satului spre pășune, iar seara cobor de la păscut. O așezare foarte frumoasă pentru că prin față trece ulița mare, azi șoseaua județeană. Iar peste drum se află casa lui Toader, fiul cel mare a lui Petrache Cioabă. Cioabă avea doi boi mari ca din
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
același timp, se schițează și întoarcerea la același sistem extensiv, nespecializat. În ceea ce privește evoluția celorlalte categorii de utilizare a terenului, se constată, ca și în cazul plantelor de cultură, aceeași tendință de reconstituire a unor structuri agrare tradiționale. Astfel, în cazul pășunilor, se remarcă tendința generală de extindere a acestei forme de utilizare, mai ales în ariile afectate de procesul incipient de depopulare. Totuși, în bazinul Lohan, la Crețești, se contura, în perioada 1980 - 1989 un areal cu valori sub medie (12
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
au lipsit nici cazurile în care dezafectarea suprafețelor pomi - viticole urmează repunerii în drepturi a foștilor proprietari. Raritatea inițiativei particulare, blocată și de sărăcie, conduce, deocamdată, la o luptă inegală între cele două forme principale de exploatare a pământului (respectiv, pășuni și plantații pomi - viticole), cele mai multe suprafețe dezafectate de vii și livezi regăsindu-se astăzi la categoria pășuni. 3. STRUCTURA UTILIZĂRII ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Raritatea inițiativei particulare, blocată și de sărăcie, conduce, deocamdată, la o luptă inegală între cele două forme principale de exploatare a pământului (respectiv, pășuni și plantații pomi - viticole), cele mai multe suprafețe dezafectate de vii și livezi regăsindu-se astăzi la categoria pășuni. 3. STRUCTURA UTILIZĂRII ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11.000 ha)terenul arabil reprezintă 42,1% (4.631 ha), pășunilor și fânețelor le revin 18,71
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
livezi regăsindu-se astăzi la categoria pășuni. 3. STRUCTURA UTILIZĂRII ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11.000 ha)terenul arabil reprezintă 42,1% (4.631 ha), pășunilor și fânețelor le revin 18,71% (2.057 ha), viile ocupă 6% (660 ha), livezile - 3,2% (352 ha), pădurile 23,8% (2.618 ha), iar teren neproductiv, 4,6% (506 ha). În general, terenurile arabile din bazinul Lohan sunt
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
În consecință, aceste terenuri sunt cultivate, de obicei, cu plante care asigură o bună protecție la eroziune (cereale păioase și leguminoase) și, totodată, ajută și la stabilizarea versanților. Totuși, aceste terenuri, după recoltare, rămân în continuare expuse eroziunii și alunecărilor. Pășunile și fânețele ocupă, în bazinul Lohan, terenurile agricole cele mai erodate, improprii pentru culturi. Sunt prezente la obârșiile Lohanului, pe platforma Poiana Mare - Lohan, care era, în trecut, aproape în totalitate împădurită. De asemenea, în cuprinsul cuestei Lohanului apar petice
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
legate de guvernarea în comun, desprinse în urma analizei satelor devălmașe românești, precum și oportunitatea proprietății în comun ca soluție de salvare a sistemelor de resurse în România de azi. Cuvinte-cheie: instituții, reguli, norme, strategii, bunuri comune, guvernare în comun, devălmășie, păduri, pășuni, terenuri agricole 2.1. Introducere În acest capitol analizez guvernarea în comun specifică satelor devălmașe pornind de la datele furnizate de studiul lui Henri Stahl (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. Scopul acestui demers este acela de a vedea în ce măsură
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prin desțelenire, alte noi terenuri. După desțelenire, se seamănă cereale, în al doilea an se seamănă cereale în prosie, iar în al treilea în răsprosie, după care locul este părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Apare și varianta pășunilor artificiale în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamănă iarbă în ultima cereală a rotațiunilor (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). „Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale” consta în exploatarea agricolă a terenurilor de păscut
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
astfel încât frunzele să fie coapte, dar nu bătrâne (Stahl, 1998, vol. I, pp. 238-244). Deși locurile care permiteau o perioadă mai lungă de pășunat erau împărțite pe sate, se permite trecerea animalelor peste locurile altor sate în drumul lor spre pășunile alpine. Locuitorii zonelor cu păduri de conifere veneau în zonele cu păduri de foioase. De asemenea, în satele românești veneau păstori de peste graniță. Aceștia plăteau o taxă de 20 de bani pe porc, iar ungurii aveau o taxă specială de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
București (103 m), Ploiești (45 km), Brașov (67 km), Târgoviște (75 km) și Buzău (110 km). Pe acest drum al Prahovei, numit și drum al oilor sau drumul mocanilor, s-a revărsat peste Carpați populație din Transilvania, în căutare de pășuni, libertate și viață liniștită. La origine populația de oieri transilvăneni din zona Brașovului și Făgărașului. Așezată, așa cum am arătat, în cea mai mare parte pe podul terasei din dreapta Prahovei, la altitudinea de 500-550m, Breaza este de fapt o grădină cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
uliul porumbar, uliul păsărilor, șoimul rândunelelor) și mamifere (veverița, iepurele, jderul de pădure, vulpea, mistrețul, căprioara, cerbul, ariciul, dihorul, nevăstuica, cârtița etc. ). Dintre nevertebrate, menționăm melcul de grădină și multe insecte ce-și desfășoară ciclul vital pe diverși copaci. Fauna pășunilor și fânețelor este formată mai ales din insecte între care menționăm cosașul și greierele. 3. 7. SOLURILE În cadrul localității sunt mai răspândite soluri din clasa combisoluri (brune și brunacide) și din clasa argilovisoluri (brun-roșcate și brun-roșcate podzoliteă. În zona centrală
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și care vor schimba și sensurile de deplasare. bă Deplasările sezoniere Deplasările sezoniere au constituit și continuă încă șă constituie un mijloc prin care o parte a populației își obține resursele existențiale. Ca o ocupație de tradiție a populației, folosind pășunile de la poalele munților, oieritul a lăsat urme vizibile în topografia locală. De asemenea, populația masculină este antrenată în deplasări periodice în legătură cu munca în domeniul construcțiilor. Astfel, bărbații efectuează deplasări sezoniere pe distanțe mari în diferite regiuni ale țării pentru efectuarea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
agricultură era de 30. A fost însă o excepție pentru ca apoi regresul să continue în anii următori. Explicația constă în faptul că terenurile agricole, suport pentru o astfel de preocupare, s-a redus continuu în favoarea zonelor rezidențiale, iar fânețele și pășunile nu au calitatea necesară pentru a hrăni efective mari de animale. Pe de altă parte astfel de ocupație nu mai poate susține un trai decent, ca urmare a prețurilor scăzute de pe piață, iar localnicii se îndreaptă tot mai mult spre
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
s-au separat tot mai mult de agricultură, ceea ce a condus la apariția unor meseriași specializați: cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei, exploatarea lemnului și cultura pomilor fructiferi, ca principale preocupări economice. Pomicultura dispunea de o suprafață cu livezi ce reprezenta odinioară 42% din suprafața localității depășind cu mult media județului Prahova ce deținea locul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
locul 1 la producția de mere, pere și nuci, fiind menționată în primele șase orașe cu peste 1000ha livezi, ocupând locul al treilea între Cluj, Oradea, Lipova, Sighetu Marmației și Băicoi. Zootehnia beneficiază și astăzi de o suprafață apreciabilă de pășuni și fânețe, ele ocupând 51% din suprafața localității. Motiv pentru care densitățile de bovine, porcine, ovine sunt destul de ridicate, ele depășind mediile pe țară. Din vremuri vechi de tot, în Breaza a apărut și o industrie țărănească axată pe mori
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
un evident regres. AGRICULTURA 7. 3. 1 Utilizarea terenurilor Structura utilizării terenurilor este strâns legată de potențialul productiv al componentelor naturale, de lucrările de amenajare și ameliorare. Fondul funciar ara alcătuit în 1989 din 280 ha terenuri arabile, 1311 ha pășuni, 900 ha fânețe, 823 ha livezi și pepiniere. Față de aceste valori, după 1989 și până în 2003 au apărut modificări, așa cum rezultă din tabelul de mai jos. Situându-se într-o regiune cu condiții fizico-geografice mai puțin favorabile culturilor agricole, orașul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe terase, numite de localnici poduri acestea reprezentând cele mai bune amnplasamente pentru locuințe dar și pentru construcții de altă natură. Terenul arabil, care ocupă cca 4, 7% (152 haă din suprafața agricolă nu este foarte fertil. La momentul actual, pășunile și fânețele constituie suprafețele cu ponderea cea mai mare, ele reprezentând peste 90% din totalul terenului agricol. Această situație a apărut ca o consecință a noilor criterii de recenzare care consideră livadă numai terenul cu pomi aliniați, densitate și productivitate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]