3,706 matches
-
prin raționamente. Căci pronia lui Dumnezeu e de netâlcuit, purtarea Lui de grijă e necuprinsă, bunătatea Lui e negrăită, iar iubirea Lui de oameni cu neputință de adulmecat<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., pp. 288-289. footnote>. Hristos, prietenul păcătoșilor (Mt., 11, 19) iubește, iartă pe acel pe care l-a ales și l-a rânduit coroană a creației și rege al ei, făcând sărbătoare cerească din întoarcerea celui ce se căiește<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Hans-Urs von Balthasar, L’amour seul est digne de foi, Editions Parole et Silence, 1999, pp. 80-81. footnote>. Întâlnind dragostea lui Dumnezeu în Hristos, omul nu se confruntă doar cu ceea ce este dragostea adevărată; se confruntă cu faptul că el, păcătosul și egoistul, nu știe să iubească cu adevărat. Se confruntă cu două lucruri în unul singur: dragostea limitată în creatură, și împietrirea vinovată. Cu siguranță deține un fel de pre-înțelegere a ceea ce este dragostea, căci dacă n-ar avea-o
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
prin raționamente. Căci pronia lui Dumnezeu e de netâlcuit, purtarea Lui de grijă e necuprinsă, bunătatea Lui e negrăită, iar iubirea Lui de oameni cu neputință de adulmecat<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., pp. 288-289. footnote>. Hristos, prietenul păcătoșilor (Mt., 11, 19) iubește, iartă pe acel pe care l-a ales și l-a rânduit coroană a creației și rege al ei, făcând sărbătoare cerească din întoarcerea celui ce se căiește<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Hans-Urs von Balthasar, L’amour seul est digne de foi, Editions Parole et Silence, 1999, pp. 80-81. footnote>. Întâlnind dragostea lui Dumnezeu în Hristos, omul nu se confruntă doar cu ceea ce este dragostea adevărată; se confruntă cu faptul că el, păcătosul și egoistul, nu știe să iubească cu adevărat. Se confruntă cu două lucruri în unul singur: dragostea limitată în creatură, și împietrirea vinovată. Cu siguranță deține un fel de pre-înțelegere a ceea ce este dragostea, căci dacă n-ar avea-o
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
înmulțesc animalele și păsările, umplu de leac și miros florile și tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor. Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentări fantastice aducătoare de rele, Sânzienele sunt zâne bune. Dar ele pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindină, lăsând câmpul fără de rod și florile fără de leac. În ajunul sau în ziua de Sânziene se întâlneau practici și obiceiuri de divinație, de aflare a ursitei și a
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
Pierderea unui alt titan dintre istoricii contemporani români într-o atât de scurtă perioadă este, cu siguranță, de jelit.[1] Non omnis moriar! - Asociația Foștilor Parlamentari din România Să stăpânim durerea... Și să mulțumim Domnului că printre noi, nevolnici și păcătoși cum suntem, a fost să se nască un Gheorghe Buzatu, căci altul nu s-ar fi găsit să facă tot ce a făcut, ce a scris, ce a vorbit de la catedră marele istoric! O spusă cu care ne-am obișnuit
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
pocăesc, nu sunt "pe linie" nici a Ta - cum nu am fost nici pe linie ideologică-partinică..." (din Febra negației, 1990-1996) * ian. 1984 ("Nu-mi cereți să mai cînt...") "Anul 1984; am intrat în cel de al 50-lea an, poetă "păcătoasă, neglorioasă, visând aiurea, pe fond muzical de orgă și al zbaterii pulsului, extrasistolelor..." 14 febr. 1984 "Mă voi interna la Fundeni... Iarna nu s-a terminat încă dar eu nu mai rezist; sunt bolnavă de frig, de atmosfera înghețată din
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
putut Să n-ating cu gura mîna Celuia ce m-a făcut Să nu-ți mîngîi fruntea ochii Părul inelat duios M-am ferit de tine Domne Să nu-ți fiu prea drăgăstos Să nu-ți sperii mintea-n gînduri Păcătoase ce mi-ai dat Cînd m-apropii lin de trupul Tău întins pe-un moale pat Care-i dincolo de nouri Și-i cuprins dulce de raze În amurguri și-n amiaze Și în spaima dimineții Cînd ți-e grea toată
M-am ferit de tine Doamne by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12555_a_13880]
-
zdrențuite dau buzna spre luminișul momentului, Statul e pretutindeni precum CO2 în respirația spălătoresei de morți, Statul ocrotește dezvoltă și valorifică donatorii de sânge cald, în pauze individul poate fuma iar cine dorește poate să scuipe. Zăvoarele Iartă-mă, fiindcă păcătosul de mine am tras zăvoarele și nu m-am gândit, și-acum zăvoarele așteaptă justificarea tragerii zăvoarelor, ce mă fac, Doamne? Să rămân sau să intru afară? Uneori Noi nu mai suntem demult decât un țurțur fix de spirit înfipt
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
fund că-mi venea să ți-l prind În joacă și-n rouă c-o funtă Cînd tu te-aplecai surîzînd Lăsîndu-mi în voie tot raiul Plușat și adînc și mustos Oh Doamne înduplecă-mi traiul De înger pe veci păcătos Ce vrea c-un sărut să pătrundă În cel mai de taină loc sfînt Și Doamne pe urmă m-alungă Să sufăr din nou pe pămînt Și iarăși să leg cu o funtă Al Magdei rotund și cald fund... Hobbit
Erai atît de rotundă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12600_a_13925]
-
de taină loc sfînt Și Doamne pe urmă m-alungă Să sufăr din nou pe pămînt Și iarăși să leg cu o funtă Al Magdei rotund și cald fund... Hobbit care te pupă plin de jenă Pe ziua ta de păcătoasă Magdalenă
Erai atît de rotundă... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12600_a_13925]
-
el mi-a spus că eu sunt una dintre cei care îl alungau cu furie din somn. Am râs în barbă: va să zică eram și făcătoarea și pedepsitoarea Maharajahului meu! Tot pe vremea aceea mergeam la Școala de balet, din pricina unui păcătos de platfus; programul meu la această școală era atât de încărcat încât plecam dimineața la șapte și mă întorceam chiar înainte de căderea amurgului. Aveam ore de pian, dans clasic, dans popular, dans modern, dans ritmic, plus matematică, istorie, geografie, științele
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
și spune că marea nu poate fi Atît de departe. O grădină sau măcar un vișin E un pește Care-și crește puii în gură, Lipsindu-se De cele ale hranei. Cum aș putea cu rugăciunea în gura mea cea păcătoasă Să cresc o sfoară de grădină Sau măcar un vișin Hrănindu-l doar cu luminate, Luminînde de cuvinte. Uitînd pentru o vreme De lume întrucît Așa cum ne spune Sfîntul Isaac Sirul "Cela ce de frumusețea rugăciunii s-a atins Va
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
frizerie, mîrlănia cu ștaif, bodega parlamentară și discursul retardat? De cîte ori vine vorba de emigrare, mă agăț cu voluptate de titlul unui cîntec din perioada cincinalului în patru ani și jumătate: "în lume nu-s mai multe Românii". Gura păcătosului" În urmă cu nu foarte multă vreme, "cel mai bun ambasador al României" a bătut Germania de-a zvîntat-o. Crezi că acest lucru va ajuta literatura română să devină mai cunoscută în occident? Eu deja simt un suflu nou. Glumesc
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
fi păsat?) că în clipa nesfârșită îmi joc destinul pe o carte -, „pot să fumez?” l-am întrebat, simțeam nevoia unei respirații, eram silit să aleg între un post stabil, remunerat decent dar incomod, grevat de servituți nepotrivite structurii mele păcătoase și o ciosvârtă de catedră de doi bani în schimbul unei libertăți, unei comodități ispititoare dar incerte - cadristul între timp se iritase, mă obișnuisem cu temperamentul lor coleric, „te-ai hotărât?” a mârâit descoperindu-și caninii îmbrăcați în viplă, i-am
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
un alt nivel, pe sensibilizarea primitivului și primitivizarea sensibilului: În somn, mutra asudată a lui Munteanu pare fața unui omuleț necăjit și bun." (Frig, pp. 46-47) Exemplul e edificator în egală măsură pentru mecanica dostoievskiană și argheziană a epicului (sanctificarea păcătosului/căderea în păcat a sfîntului) și pentru o "rețetă" de elaborare narativă în patru trepte: 1. banalul devine (e transcris) poetic/sensibil; 2. poeticul/sensibilul devine (e transcris) "urît"; 3. "urîtul" devine (e transcris) "estetic"; 4. "estetica urîtului" devine (e
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
dar de fapt n-am lăsat-o din mână de la prima la ultima pagină. Cuprinde o lecție magistrală, de demnitate umană, de vitejie românească, de suferință liber consimțită, fără ifose sau moralizări, fără bătutul cu pumnul în piept. Dar mie, păcătosului, numele de familie demn de reverență al comandorului aerului mi-a redat întocmai vipia unei veri de demult, a unei vacanțe studențești toride pe țărmul mării, la Costinești, pline de țipete de pescăruși, de salinitatea văzduhului, de sângele fierbinte al
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
că cea mai nimerită oglindă și măsurare lucidă devine ironia, autoparodia, umorul. „Seriozitatea presupune gluma", ne amintește Ion Ianoși, „dar numai gluma serioasă are efect", chiar sacrul poate fi „glumeț", „gluma poate fi sacră", căci „omul este neștiutor și înțelept, păcătos și ales". Iar într-o lume în care nici o valoare nu rămîne neatinsă, Thomas Mann știe că răspunsul stă în binele-rău sau răul-bine peste care triumfă într-un final viața, „el este un optimist cu deznădejdea în priviri, un admirator
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]
-
gustam" textul. Mai exact: contactele inițiale cu anumiți autori mă pierdeau, precum femeile, în orgasme cerebrale, în dezordini ale minții, într-o plăcere incontrolabilă a cărnii. Nu citeam! De fapt pipăiam, miroseam, mă scufundam amețit între paginile interzise, desfăcute lacom, păcătos.
Catalog de nimfe (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14487_a_15812]
-
Semnele mici, ilizibile pe ambalaj litere slave pe care nu le vei citi niciodată stabilizatorii, afânătorii, E-urile în cohorte organizate atentează la ulcerul tău (din vremea hemoragiei cu versuri despre patrie,) spaimă intrată în sânge mângâie cerul gurii prea păcătos nici de vânător, nici de poveștile lui nu am chef prea mulți ochi de oțel afară la pândă în spatele scenei radiațiile TV leagă scheletul imaginii gângania asta diforma pe care pariasem cândva
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
te îneci într-un pahar de apă - apă de izvor, nici măcar otravă - și-ți fuge pământul de sub picioare când odată cuvântul era a cincea putere... XLVII. Pasărea rară Puțin mai trebuie ca să ajungi la punctul mort al lumii - lume nenorocită, păcătoasă - când vei muri de sabie ori de plictis, pe neașteptate liniștită, în goana ei. n (Din Colla gonna a corolla/ E le gambe a ciambella - Il canzoniere romano)
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
înțelese decît de către un critic ca Lucian Raicu, înzestrat cu antenele necesare pentru a percepe fantasticul banalității și a pătrunde în lumea unui mare scriitor astfel încît să o poată vedea din interior. Pentru că asta făcea în felul lui și păcătosul care i se mărturisea. Numai că, pentru a trece dincolo de ceea ce s-a spus deja, acesta forța limita ajungînd să constate, bunăoară, că dacă Raskolnikov a îngenunchiat în fața Soniei Marmeladova, care era, totuși, o prostituată, i s-ar fi părut
De ce îi scria Brumaru lui Raicu by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11188_a_12513]
-
să-i spună doctorului toate astea, în fond fusese un tip simpatic și cooperant, se rezolvase cu el, păcat de canceru' care-i deja în el și pe care în câțiva ani o să și-l descopere după o viroză mai păcătoasă. Ca ministru, o să fie o calamitate, nici mai prost și nici mai breaz decât toți învârtiții aștia politici cărora le-ar sta mai bine în spitale decât în ministere! -Ai venit, tanti Adina, să mă iei? Cristina, dulcica de ea
MAFALDA by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/11750_a_13075]
-
o parodie la lumea marelui său compatriot, axată pe sfințenie și demonie. Poate că demonia colonelului Sutpen, care fuge de sîngele negru așa cum fugea Ahab după Balena Albă, ducîndu-și la moarte tot echipajul, nu are nimic comun cu a marelui păcătos Nikolai Stavroghin și cu a martirului nihilist Kirillov, dar ea nu e străină de cea a bătrînului Feodor Karamazov. Chiar dacă motivele pentru care dom' colonel nu poate să-și abandoneze planurile menite să grăbească distrugerea urmașilor lui și uciderea sa
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
autorul romanelor Idiotul și Demonii , distanța dintre Nabokov și Dostoievski e ca de la o parodie a existenței la existența ca atare, în care nu se poate face abstracție de pierderea sensului vieții și de nevoia omenească de salvare. Dacă marele păcătos Nikolai Stavroghin nu se poate salva pentru că orgoliul îl împiedică să-și mărturisească în toată urîțenia ei fapta care va duce la sinuciderea unei fetițe pervertite moral tot la vîrsta de 12 ani, cum va fi și nimfeta lui Nabokov
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]