1,745 matches
-
sale. El provine din lozinca fluturata pervers-împăciuitorist în primele luni de după căderea lui Ceaușescu: toată lumea e vinovată și, prin urmare, nimeni nu e vinovat! Firește că lucrurile nu stau așa. Chiar dacă fiecare avem, pe plan uman, slăbiciunile noastre, chiar dacă toți păcătuim și suferim de diverse metehne, nu toți am coborât la fel de adânc în mlaștină decăderii morale. Nu toți am fost schingiuitori la Securitate, nu toți am contribuit la idiotizarea intelectuală a poporului, nu toți ne-am turnat colegii, vecinii, prietenii și
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
secvențelor de plastică este și el foarte diferit: emisiunea lui Iaru, deși situată cel mai aproape de fenomenul artistic, dezbate îndeobște probleme mai generale care nu sunt legate atît de evenimente, cît de politici, orientări și tendințe culturale, panoramarea lui Todea păcătuiește, cînd vine vorba despre arta plastică, de absența rigorii în ceea ce privește selecția evenimentelor, iar în cadrul emisiunii lui Cătălin Țârlea, în ciuda faptului că a devenit una dintre cele mai complexe și mai interesante de la televiziunea publică, partea cu plastica este realizată de
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]
-
e rostul unei cronici să refacă întreaga, bogată argumentație a autorului în legătură cu eroarea acestei dihotomii. Oricum, merita amintită înaltă considerație pentru mării editori ai operei lirice a lui Eminescu (mai ales Maiorescu și Perpessicius), stăruind în ideea că dihotomia amintită "păcătuiește doar prin ambiguitatea de a echivala biologicul cu spiritualul" și că "lucruri minunate ne-a spus Negoitescu plecînd de la un postulat fără sprijin nici în texte, nici în psihologia poetului"(Autorul testamentului pledează pentru o ediție a liricii eminesciene care
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
îl cultiva asiduu și și-l revendică reciproc, invitîndu-l la diverse sindrofii. Catedrală se ridică în ritm precipitat, bogătașul nefăcînd deloc acte de zgîrcenie, spre bucuria sufletească a parohului. Dar, treptat, acesta își dă seama că e pe cale de a păcătui. Cele două femei, fără de care proiectul său ar fi rămas în stadiul visării, îl iubesc lumește, Debora invitîndu-l chiar să petreacă, împreună cu ea, la o vilă din străinătate, iar Roxana, geloasa, îl privea posesiv. Eroul nostru constată că deși proiectul
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
tratat într-o notă frapant-concesivă), în timp ce Ion Negoitescu, Paul Cornea, Eugen Negrici, Mihai Zamfir, Marin Mincu ș.a. absentează în mod nemotivat. Lăutărismul coabitează cu inexactitățile comice în capitolasul despre Adrian Marino. Textul debutează cu un Nu decis, explicîndu-ne prin ce păcătuiește grav teoreticianul clujean: Nu este un practician al criticii literare aplicate și consecvențe, activitatea să desfășurîndu-se în principal în domeniul istoriei și al esteticii literare." În continuare, i se impută îndepărtarea de spiritul călinescian, erezie gravă care se manifestă - citez
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
și feminină). Potrivit lui Baader, citat de M. Eliade, omul inițial (Adam plus Eva) nu posedă o conștiință sexuală, avînd ca tovarăș celest o Idee, pe androgin, care se cuvenea să-l învețe cum să "zămislească interior". Însă acest om primordial păcătuiește prin somnul în cursul căruia Eva se disociază de Adam, întrupîndu-se din coasta lui. Se produce astfel "prima cădere". Cei doi nu au, în această etapă, constiinta despărțirii lor. De-abia după ce musca din mărul cunoașterii, devin conștienți de nuditatea
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
și atât de ăntelegător an ale vieții... Azi limba engleză ași ia o revanșa. Dar nu despre asta-i vorba. Dar, măi ăntăi verva, cinismul celor patru, ideile lor an materie de fericire, de morală: ..."Eh, eh! Face Bixiou, fericirea păcătuiește prin faptul că indică ceva absolut; o aparentă ce-i face pe ațâți neghiobi să se ăntrebe: "Ce-i fericirea?" O femeie cu mult spirit spunea: Fericirea este acolo unde o pui." - Femeia această proclama un adevăr trist, spuse Blondet
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
de patru decenii de la publicare) le adaug, în replică, pe cele ale congenerului sau, căruia, se pare, îi scăpase cheia biblică necesară interpretării operei dostoievskiene (deși a fost supranumit de critică atee, printr-o ironie a soartei, "divinul critic"!). Idiotul păcătuiește, în viziunea lui G. Călinescu - întrucît despre el este vorba -, prin "delir de introspecție", în timp ce Raskolnikov e "un bolnav, produs al unei societăți în descompunere". Cu bizară superficialitate, acelasi critic decretă: "Mîskin nu e la înălțimea lui Don Quijote care, acela
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
din clipa aceea, el se află permanent pe biroul meu, chiar și acum, când scriu rândurile de față, îl văd odihnindu-se în stânga mea... așteptând, cuminte, să-l deschid, să-l răsfoiesc, să caut înfrigurată cuvântul, expresia, expresiile rar întâlnite... Păcătuiesc, însă, ca mulți alți utilizatori ai dicționarului, vorbind doar despre el: obiectul DICȚIONAR, omițând însă SUFLETUL LUI, cei doi CREATORI. De aceea sunt tare bucuroasă că am acum prilejul să vorbesc despre cei doi creatori ai lui. Să te înhami
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
elimina descrierea partenerei, a ispitei cu care făptașul a săvârșit păcatul: La părintele Vintilă / Vine-Arvinte, cam sfios / Și se roagă-Fie-ți milă / De un suflet păcătos! / Chiar în Săptămâna Mare / Când tot omul e smerit / Și postește cu-ndurare / Uite, am păcătuit! / -Ai furat? întreabă popa ./ -Nu, prea sfinte! Fără vrere / M-am dat răului și, hopa, / În grădină c-o muiere!/ Vai de mine, vai de mine.../ Greu păcat ai săvârșit.../ Însă dacă-mi spui cu cine, / Poate vei fi mântuit
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
se hrănește decît din nefericirea unei națiuni întregi, și care (atenție!!!)... lacomă din cauza privațiunilor de tot felul, ispășește dinainte, la ea acasă, printr-o supunere umilitoare, speranța de a exercita cîndva o tiranie a ei, la alte popoare..." " Ce a păcătuit omul în fața lui Dumnezeu ca să condamne șaizeci de milioane din semenii săi să trăiască în Rusia?" La o astfel de întrebare, uriașă, nu ar fi putut răspunde decît titanii ruși... Gogol, Tolstoi, Dostoievski. E singurul imperialism valabil. Marchizul de Custine
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
Iată cum formulează Sfîntul Athanasie: Dacă vom privi cu băgare de seamă și vom descrie, fiecare după putință, faptele și mișcările sufletului nostru putem fi siguri că din rușinea de a fi cunoscuți în întregime vom înceta de-a mai păcătui, vom înceta de-a mai adăposti în inimi ceva necurat..."". Pragmatism sublim! E o concepție a scrisului ca un canon, arta apărînd drept un păcat: "Cel care scrie se simte, deci, privit, ceea ce e dovada faptului că nu face artă
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
unul a exclamat: "Și-acum, că am rămas noi între noi..." Dîndu-și seama că mai era un român de față, acela schimbase repede vorba. Acești inși mediocri, fanatici, agresivi dintr-un complex de inferioritate, nu ar admite niciodată că ar păcătui, că ar putea face o greșeală. Ei au dreptate totdeauna. Iar dacă există un genocid, acela nu poate fi decît genocidul îndreptat împotriva lor, nu și genocidul celorlalți, - dacă ar recunoaște că există unul. Nerecunoașterea unității omenești, în suferință, indiferent
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
gîndea pe rupte pe vremea aceea! Le turuia glasul la toți fără întrerupere de cîte observații, critici și acuzații demascatoare aveau să-și aducă unii altora. Pînă cînd zeii, înțelegînd că toate acele făpturi suferinde și nefericite, propriile lor creații, păcătuiau prin prea multă sinceritate, cauza principală a înveninării relațiilor dintre ei, s-au grăbit să repare ceea ce mai putea fi reparat, inoculîndu-le oamenilor în sînge licoarea ipocriziei. De atunci totul s-a schimbat ca prin farmec. Zidul singurătății s-a
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
toate timpurile e marcată cu stigmatul antisemitismului; toată lumea se gândește la comploturi și mașinațiuni, ba antisemite, ba anti-antisemite." Cazul Cozma și cazul Vadim Feluritele comentarii apărute în presa cotidiană despre refuzul președintelui Iliescu de a-l grația pe Miron Cozma păcătuiesc, după părerea Cronicarului, prin procese de intenție. Iliescu i-a refuzat grațierea lui Cozma după ce s-a consultat asupra acestei chestiuni cu reprezentanții Ministerului Justiției. Faptul că acest refuz a fost urmat de sugestia adresată lui Cozma, de a solicita
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
real au creat o întreagă colportare invectivantă. Firește că evreul negustor este și un înșelător prin profesiune, deși inteligent. Un astfel de stereotip simplist a fost preluat și folosit pînă și de un cărturar de talia lui N. Iorga, mereu păcătuind printr-un antisemitism consecvent. Și clișeul fals e întîlnit și azi, citîndu-se un exemplu din recenta dar, acum defuncta, revistă Europa. Dar ar trebui recunoscut faptul că, prin comerț, evreii din România au contribuit enorm la integrarea țării în circuitul
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
lui Caragiale, îmi pare mie că se deosebește printr-o vastă lipsă de perversitate. Vorbesc de modelele reale, nu de preparatele artistului. În societatea românească ticăloșiile de orice fel poartă aproape constant semnul inocenței; acești oameni fac rău fără să păcătuiască. Perversitatea, viciul adevărat și tragic nu sunt cu putință decît acolo unde, printr-o îndelungată și profundă constrîngere morală și religioasă, s-au putut forma acele duplicități și conflicte din care se naște conștiința complicată a binelui și răului moral
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
complicate situații în care intră, frecventînd în căutarea vinovaților mediile interlope, înfruntînd agenți ai fostei securități, implicați după '89 în structuri mafiote... Pe parcursul celor peste 250 de pagini ale romanului, autorul nu pierde ocazia de a furniza cititorilor nenumărate detalii (păcătuind pe alocuri prin didacticism) despre istoria României, despre obiceiurile locuitorilor ei, despre trecutul comunist și prezentul post-comunist. Elemente pe care un cititor atent al presei le recunoaște ca fiind specifice scenei românești post-decembriste nu scapă din raza de observație a
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
scriu în română) are toate semnele schimbate. Unde se cuvenea semnul plus, este minus, și invers. "Solidaritatea minoritară", cum o numește Schlesak, dintre el și Manea, nu reprezintă o explicație suficientă pentru parti-pris-ul vădit al unui studiu, altminteri informat, dar păcătuind prin tendențiozitate. Cronicarului nu-i rămîne decît să deplore faptul. Puterea publicității de vînzare Dacă ne-am lua după ce scriu cotidianele, poliția a devenit personajul principal al încercării noului guvern de a da România la Nufărul. Citim de pildă, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
mai curând se silesc să creadă că șeful lor e, în realitate, un om rezonabil, care știe unde să se oprească și care, de fapt, n-are nimic personal nici cu țiganii, nici cu ungurii și nici cu evreii, ci păcătuiește doar printr-un limbaj pamfletar violent. Vadim are un verb înflăcărat, de artist, dar e un om politic responsabil, spun de câtva timp încoace peremiștii pe care mass-media îi întreabă cum se simt conduși de CV Tudor. Nevindecați de reacțiile
Curtea Miracolelor peremiste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16530_a_17855]
-
intrat în regresie accelerată, din acest punct de vedere comparația fiind perfect justificată. Din aceeași clasă de analogii face parte și ipoteza lui Eugen Negrici care vedea în comunismul anilor '50 debutul agresiv al unei noi religii. Ambele par să păcătuiască prin exces livresc - introducerea comunismului într-o ordine "evoluționistă", organică a istoriei, în care un fenomen poate evolua sau involua pe o scară precisă, poate avea valoare metaforică, mai puțin valoare teoretică. Regresia este evidentă și situația de atunci poate
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
e nesimțit, neobrăzat, nemernic și trebuie disprețuit. Nu există noutate în viața politică, sînt aceeași coioți care se rulează în cercul lor închis și ermetic în care omul comun cu oarecare convingeri politice nu poate intra. Aici Cristian Tudor Popescu păcătuiește cam așa cum o fac știrile nesfîrșite care vorbesc cu obstinație despre violatori și ucigași. Nu că toate astea n-ar exista, nu că politicianul român n-ar fi așa cum le zice gazetarul, dar tot politicianul român? E drept, Cristian Tudor
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
cu gîndul de a da o dezlegare mai exactă și mai documentată". Se poate constata, la distanță de 20 de ani și după o schimbare de regim, totala divergență a evaluărilor. înainte de a fi considerat necinstit și de rea-credință, cazuistul păcătuia doar prin exces de subtilitate. în lucrări lexicografice contemporane din alte limbi, definițiile sînt fundamental descriptive și informative, uneori înregistrînd și folosiri figurate ușor ironice - fără a ajunge însă la condamnarea fără replică din DEX. Cum e de așteptat, în
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
Scândurica (Lioara), ucenica-strategă, îndrăgostită de Beniamin, adeptă a cunoașterii prin recunoaștere, Marlena, un fel de Maria Magdalena, și Simion, fratele lui Beniamin. De cealaltă, Neculai Crăciun și Todor Grancea, profesioniștii Puterii, unul al Securității, celălalt al Partidului. Din nefericire, romanul păcătuiește prin lipsa de diferențiere a vocilor narative. Simion, Scândurica și Marlena, deși narează la persoana întâi, vorbesc la fel, nu au tonalități distincte. Așa se face că discursul dominant, deși la persoana a treia, nu distonează nicicum cu celelalte voci
Șansele incertitudinii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2599_a_3924]
-
1567. Dumnezeu a lăsat patima pentru a cunoaște păcatul greșelii din care am fost hărăziți. 1568. Îmi amintesc de ochii tăi pierduți în patima timpului de a fi mereu trecător. 1569. Pătimim fiindcă suntem făcuți să iubim și nu să păcătuim. 1570. Nu există sacrilegiu mai mare decât să confunzi patima cu păcatul. 1571. Patima a creat întreaga lume după ce a fost zămislită de pătimașul Dumnezeu. 1572. Care om nu-și are patima iubirii sau a urii lui? 1573. Ce singuri
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]