199 matches
-
Păcală și Păcălița sunt ambii în pielea goală și simulează un act sexual. Prin acest film, scenaristul și regizorul Geo Saizescu și colaboratorii săi au intenționat să aducă povestea lui Păcală în actualitate. Cătălin Saizescu, producătorul filmului, a afirmat că "„«Păcală» este o poveste frumoasă, cu un erou justițiar care încearcă să învingă prostia și răutatea, cu armele nevinovate ale umorului, reușind să aducă zâmbetul pe buzele oamenilor. «Păcală se întoarce» este o comedie modernă, plină de viață și savoare, care
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
poveste frumoasă, cu un erou justițiar care încearcă să învingă prostia și răutatea, cu armele nevinovate ale umorului, reușind să aducă zâmbetul pe buzele oamenilor. «Păcală se întoarce» este o comedie modernă, plină de viață și savoare, care propune un Păcală al vremurilor de azi”". În acest film apar doi Păcală: tatăl și fiul. Bătrânul Păcală este reprezentantul valorilor tradiționale pe care le transmite fiului său într-o poveste adusă în actualitate și cu un umor cu puternice accente sociale. Tânărul
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
prostia și răutatea, cu armele nevinovate ale umorului, reușind să aducă zâmbetul pe buzele oamenilor. «Păcală se întoarce» este o comedie modernă, plină de viață și savoare, care propune un Păcală al vremurilor de azi”". În acest film apar doi Păcală: tatăl și fiul. Bătrânul Păcală este reprezentantul valorilor tradiționale pe care le transmite fiului său într-o poveste adusă în actualitate și cu un umor cu puternice accente sociale. Tânărul Păcală se întoarce acasă, în satul natal, după ce s-a
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
trăise în străinătate și aflase multe lucruri noi, filozofia de viață a lui Păcală nu s-a schimbat, deși el trăiește acum „într-o lume agresivă, din punct de vedere politic și economic”. Actorul Denis Ștefan îl considera pe noul Păcală ca fiind "„mult mai șmecher, mai cosmopolit și, poate, un pic mai răutăcios decât vechiul Păcală, dar își păstrează spiritul justițiar și pofta de viață care l-au «consacrat» pe cel dintâi, [...] Păcală fiind în acest film un adevărat... cuceritor
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
a schimbat, deși el trăiește acum „într-o lume agresivă, din punct de vedere politic și economic”. Actorul Denis Ștefan îl considera pe noul Păcală ca fiind "„mult mai șmecher, mai cosmopolit și, poate, un pic mai răutăcios decât vechiul Păcală, dar își păstrează spiritul justițiar și pofta de viață care l-au «consacrat» pe cel dintâi, [...] Păcală fiind în acest film un adevărat... cuceritor de femei”". Filmul "Păcală se întoarce" a fost vizionat de numai 11.861 spectatori la cinematografele
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
proza sau piese de teatru. Multe dintre acestea au fost puse în scenă de teatre profesioniste și de amatori din țară sau străinătate: Comoara, Dragostea Nevestelor, Fata tatii cea Frumoasă, Cearta în familie, Depărtarea, sau o piesă în versuri despre Păcala: Fata, Lacrima și Râsul. La împlinirea vârstei de 75 ani autorul este relansat în atenția publicului spectator cu una dintre comediile în versuri “Când ai o soacră avară stă ca dracu pe comoară”- prima din ciclul Păcăliada. În luna mai
Ion Ghelu Destelnica () [Corola-website/Science/334146_a_335475]
-
înconjurător și cel cu personaje" (oameni sau animale). Și în istoria filmului românesc, ca și în a altor cinematografii, a existat o preocupare deosebită pentru "filmele de animație". În anul 1920, caricaturistul "Aurel Petrescu" realizează "primul desen animat românesc", numit ""Păcală în Lună"". Acesta nu s-a păstrat însă. Cel mai vechi film românesc de animație care a ajuns până la noi este cel creat în 1927 de către "Marin Iorda": ""Haplea"". De-a lungul istoriei "filmului românesc" s-au mai remarcat și
Film de animație () [Corola-website/Science/300055_a_301384]
-
K.Williamson. Filmul nu va fi finalizat niciodată. Câteva secvențe au fost totuși prezentate sub formă de reclamă. Anul 1921, este anul nașterii "primului film de animație românesc", mai precis al "primului desen animat", conceput de Aurel Petrescu și numit "„Păcală pe lună”". Surprinzător este faptul că toate filmele de animație ale acestui regizor și desenator, care merg până în epoca filmului sonor, sunt dispărute. Dovedind anticipație, Aurel Petrescu a realizat un album cu circa 80 de cadre, care se află astăzi
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
o viață dedicată muzicii și carității - Premiile Confidențial TV 2011 - Trofeul „Crucea Roșie 135 ani de Umanitate“ Gală Societății de Crucea Roșie Română 2011 - Diplomă pentru contribuția la construcția brandului Realitatea TV 2011 - „Premiul Vasilica Tastaman“ acordat de Societatea Umoristica Păcală condusă de prof.univ.dr. Geo Saizescu 2012 - Lansează propria carte "Eu și Timpul" publicată la Editură Curtea Veche 2012 - „Premiul de Excelență“ acordat de Revista VIP la Gala Superlativelor Femeii 2012 2012 - Gală anuală „Femeia contează” Trofeul la secțiunea Muzică 2013
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
aerian sau o navă interspațială cu elicea în funcțiune. Personajele din Lună sunt la fel de stranii: un cocoș cu cap de elefant și un elefant cu cap de cocoș, o barză cu cap de porc, un câine cu cap de rață. ""Păcală în lună"" a fost realizat la casa de producție "Soarele" a germanului Erich Pommer, cu ajutorul inginerului chimist Constantin Ionescu-Cioc și al operatorului Constantin Ivanovici, filmul având o lungime de circa 30 de metri. "Păcală amorezat". Din acest film există patru
Păcală și compania () [Corola-website/Science/303429_a_304758]
-
Epigonii”, acea inscripție nemuritoare pe mormântul literar al lui Anton Pann: „S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb”, ca și cum acesta l-ar fi avut naș pe însuși Pepelea, personajul snoavelor și povestirilor populare românești, înrudit cu Păcală și întruchipând istețimea, umorul și perspicacitatea. Alți cercetători l-au asemănat cu Ion Creangă sau cu Ion Luca Caragiale:
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Făgețelu face parte din categoria comunelor care se întâlnesc în Podișul Getic, respeciv Platforma Cotmeana, cu relieful deluros, fiind axată pe cursul superior al râului Vedea, față de care are o poziție apoape semetrică. În componența comunei Făgețelu intră satele: Făgețelu, Păcala, Bâgești, Chilia, Ciorâca, Gruiu, Isaci, Pielcani. Spre nord, comuna Făgețelu se învecinează cu comuna Topana, în vest cu Leleasca, iar la est cu Vedea și în același timp cu județul Argeș. La sud se învecinează cu comuna Spineni. În raport cu liniile
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
ale locuitorilor. Comuna Făgețelu iese în evidență în primul rând prin funcția ei agricolă și, într-o mai mică măsură, prin disponibilitățile de tip comercial-industrial. Satul cel mai vechi atestat documentar este Făgețelu (hrisovul domnesc din 1475, 1 iunie); satul Păcala în 1677, satul Ciorîca în 1644, satul Isaci sau Badea figurează în 1818, satul Gruiu în 1822 iar Pielcani în 1872 . (Anexa nr. 2 și 3) Față de reședința comunei, satele sunt așezate la distanțe cuprinse între 2 km (satul Isaci
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
Păcală este un film de comedie românesc din 1974, regizat de Geo Saizescu după un scenariu scris de Dumitru Radu Popescu și Geo Saizescu. Personajul principal al filmului este Păcală, un erou al snoavelor populare românești, cunoscut pentru umorul și istețimea sa. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Sebastian Papaiani, Mariella Petrescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mariana Mihuț, Aurel Cioranu, Cosma Brașoveanu, Tanți Cocea, Ion Besoiu, Ovid Teodorescu
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
pe perceptor, precum și pe nevestele acestora pe care le seduce. Aflând că Păcală găsise o comoară, cei doi frați îl conving să le arate locul și lor, spunându-i la plecare să tragă ușa după el. Cei doi frați, împreună cu Păcală plecat de acasă cu ușa în spinare, sunt jefuiți de doi bandiți (interpretați de Ovid Teodorescu și Ștefan Bănică). Frații o rup la fugă, dar mezinul reușește să-și recupereze banii prin șiretenia sa obișnuită. La un han, Păcală se
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
scapă de la moarte, păcălindu-l să intre în sac pe unul dintre tâlhari, dornic să ajungă primar; tâlharul este aruncat astfel în Olt. Falsul Păcală este prins din nou de mai marii satului și urmează a fi spânzurat, dar adevăratul Păcală (îmbrăcat în mireasă) anunță că vrea să se căsătorească cu el. Condamnatul este astfel eliberat potrivit obiceiului pământului. Cei doi tineri se căsătoresc și au un copil, continuându-și periplul prin lume. Personajul principal al filmului, Păcală, este un erou
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
sub o mască de naivitate și simplitate. Pățaniile lui Păcală au fost reunite într-un ciclu de snoave, care au fost preluate și prelucrate ulterior de Petre Dulfu ("Isprăvile lui Păcală"), dar și de alți scriitori români ca Ion Creangă ("Păcală") sau Ioan Slavici ("Păcală în satul lui"). Anecdota "Păcală" a lui Ion Creangă a fost tipărită prima oară în "Albumul macedo-român" (București, 1880), fiind retipărită în revista "Convorbiri literare", nr. 11, 1 februarie 1885. Volumul "Isprăvile lui Păcală" a fost
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
naivitate și simplitate. Pățaniile lui Păcală au fost reunite într-un ciclu de snoave, care au fost preluate și prelucrate ulterior de Petre Dulfu ("Isprăvile lui Păcală"), dar și de alți scriitori români ca Ion Creangă ("Păcală") sau Ioan Slavici ("Păcală în satul lui"). Anecdota "Păcală" a lui Ion Creangă a fost tipărită prima oară în "Albumul macedo-român" (București, 1880), fiind retipărită în revista "Convorbiri literare", nr. 11, 1 februarie 1885. Volumul "Isprăvile lui Păcală" a fost publicat în 1894 de
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
actori, turnând în anul 1925 filmul de scurtmetraj "Păcală și Tândală", care a apărut pe ecrane abia la sfârșitul lui februarie 1926 sau, după alte surse, la 12 martie 1926, la cinema „Vlaicu”. Regizorul a folosit cele două personaje - nedespărțiții Păcala (Ion Manu) și Tândală (Aurel Athanasescu) - doar ca pretext pentru a prezenta locuri pitorești din țară. Cei doi prieteni porneau din satul natal spre București pentru a încasa un milion de lei câștigat la loterie. Ei se plimbau prin diferite
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
artistic realizate - dar în cadrul cărora nu se întâmpla nimic. Mai mult, atracția peisajului - neintegrată într-o acțiune - estompa și bruma de situații comice ale scenariului”. În anul 1925 Jean Mihail a fost și el tentat să realizeze un film despre Păcală, intențiile sale fiind prezentate în câteva articole publicate în revista "Rampa": articolul „Isprăvile lui Păcală în film” (6 aprilie 1925), „Embrionul cinematografiei românești încolțește” (19 aprilie 1925), precum și în numerele din 13, 26, 27 aprilie, 2 și 27 mai 1925
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
pentru alegerea interpreților și a figuranților. Filmul nu s-a mai realizat însă, deoarece Jean Mihail a renunțat ca urmare a apariției scurtmetrajului lui Aurel Petrescu. Într-o vreme s-a gândit și Jean Georgescu să realizeze un film cu Păcală, începând chiar să scrie și un scenariu. În cartea sa de memorii, Jean Mihail își exprima amărăciunea că nu fusese realizat un film reprezentativ cu Păcală, scriind: „O să rămână oare Păcală, până la urmă, în încurcătură, - pentru prima oară în existența
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Într-o vreme s-a gândit și Jean Georgescu să realizeze un film cu Păcală, începând chiar să scrie și un scenariu. În cartea sa de memorii, Jean Mihail își exprima amărăciunea că nu fusese realizat un film reprezentativ cu Păcală, scriind: „O să rămână oare Păcală, până la urmă, în încurcătură, - pentru prima oară în existența sa - fiindcă a ajuns să aibă de furcă cu cinematograful?”. Realizarea unui film cu Păcală i-a atras și pe alți cineaști, ea fiind un „vis
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
fiind un „vis vechi” al regizorului Geo Saizescu. Filmul " Un surîs în plină vară" (1964) a avut parte de un succes mare de public și de critică. Cronicarul Dinu Săraru a scris că personajul Făniță (interpretat de Papaiani) este un Păcală al acelor vremuri. După premiera filmului "Balul de sîmbătă seară" (1968), în care Papaiani a interpretat iarăși rolul principal, presa l-a comparat iarăși pe actor cu Păcală. Geo Saizescu a decis atunci să scrie un scenariu pentru filmul "Păcală
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Dinu Săraru a scris că personajul Făniță (interpretat de Papaiani) este un Păcală al acelor vremuri. După premiera filmului "Balul de sîmbătă seară" (1968), în care Papaiani a interpretat iarăși rolul principal, presa l-a comparat iarăși pe actor cu Păcală. Geo Saizescu a decis atunci să scrie un scenariu pentru filmul "Păcală", împreună cu romancierul Dumitru Radu Popescu, cu care colaborase la cele două filme mai sus amintite. Referindu-se la momentul scrierii scenariului, regizorul a afirmat mai târziu următoarele: "„Temperamentul
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
două filme mai sus amintite. Referindu-se la momentul scrierii scenariului, regizorul a afirmat mai târziu următoarele: "„Temperamentul special, inteligența si umorul lui Papaiani m-au făcut atunci să mă gândesc la o idee de scenariu pentru un film cu Păcală. Era un timp al personajului, dacă nu îl făceam atunci, nu îl făceam niciodată! Cred cu tărie ca Papaiani trebuia să fie Păcală, fără el nu aș fi făcut filmul”". El a studiat povești și povestiri scrise de Iosif Nădejde
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]