202 matches
-
Căci se credeau și mari savanți, Plecă încet și gânditor, Lăsându-i în prostia lor. Se mai oprea din drumul lui, Bătând pe-alocuri câte-un cui, Punând apoi o carte-n el, Să scuture mintea nițel. Uite-așa umbla Păcală, De cu zori și până-n seară; Cu glumele-i deocheate, Descrețea frunți aplecate. (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: AMINTIRI DESPRE PĂCALĂ / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017
AMINTIRI DESPRE PĂCALĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375401_a_376730]
-
cui, Punând apoi o carte-n el, Să scuture mintea nițel. Uite-așa umbla Păcală, De cu zori și până-n seară; Cu glumele-i deocheate, Descrețea frunți aplecate. (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: AMINTIRI DESPRE PĂCALĂ / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
AMINTIRI DESPRE PĂCALĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375401_a_376730]
-
faśies pacarimasqe o ozesqe, ’θar koda ućimos o ambrïnaqo po sajăθe sar o pendulari salesa țuț kidibor de nehotarime dikhesa sar opral-i zis thavdena pikatures să sar andar-o jakha ekhe ikonaqe ke na maj păcală and-o minunes kerca sar tuθe, dikhesa okolavres sar izmerisarla peș k-o gledanos, kaja si-jj-tar i lama ke kam xutel țuț o maniaθar ke o merimos astarla sosθar și apastan habarsïzi, śtar bi biśuekhenqo
I PORUNĆA ŚO’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372524_a_373853]
-
un an, atunci când actorul și dresorul de cai Denis Ștefan a apărut ca pirat la Ferma Vedetelor din Cipru, episodul al II-lea. Mulți dintre românii din insulă îl cunoșteau însă și din filmele în care a jucat - „ÎN FAMILIE”, “PĂCALĂ SE ÎNTOARCE” și “INIMĂ DE ȚIGAN”. Deși a studiat dreptul la Facultatea Româno-Americană și după aceea s-a înscris la Secția Actorie din cadrul Universității Hyperion, pasiunea lui a rămas dragostea nemărginită pentru cai. Pe mulți căluți i-a salvat Denis
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
un an, atunci când actorul și dresorul de cai Denis Ștefan a apărut ca pirat la Ferma Vedetelor din Cipru, episodul al II-lea. Mulți dintre românii din insulă îl cunoșteau însă și din filmele în care a jucat - „ÎN FAMILIE”, “PĂCALĂ SE ÎNTOARCE” și “INIMĂ DE ȚIGAN”. Deși a studiat dreptul la Facultatea Româno-Americană și după aceea s-a înscris la Secția Actorie din cadrul Universității Hyperion, pasiunea lui a rămas dragostea nemărginită pentru cai. Pe mulți căluți i-a salvat Denis
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
literare din lume, în diferite limbi (pe lângă aproximativ 200 de lucrări și note publicate în domeniul matematicii și colaborări la peste 70 de reviste științifice din lume). Cele mai notabile cărți literare: Limba română: a) teatru: „MetaIstorie" (trilogie), „Întâmplări cu Păcală" (trilogie pentru copii); b) roman: „NonRoman"; tradus de autor sub titlul „NonNovel" (2009), c) poezie : "Cântece de Mahala" (cântece țigănești și suburbane), "Emigrant la Infinit", „Distihuri Paradoxiste" ; Limba franceză, poezie : „Le Sens du Non-Sens", „Antichambres/ Antipoesies / Bizarreries", „Le Paradoxisme : un
ROMANUL CARE L-A CONTRAZIS PE EINSTEIN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346332_a_347661]
-
Muncă mi-a fost cumva ușurată și de faptul că ucenicul meu avea și o tablă de ardezie de pe care puteam șterge în voie greșelile...." Notă hazlie și plină de ironie, o întâlnim foarte bine în următoarele versuri: VACĂ LUI PĂCALĂ Păcală avea, și el, o vacă, Cu coarne mari, ca să placă. Însă scoasă la vânzare, Nu prea avea căutare! Că are coarnele mari! Că cere prea mulți bani! Așa că bietul OM, A făcut din vacă pom. Un animal cu capul
TRECĂTOR PRIN LUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345323_a_346652]
-
-n cale îi apare,O-ntreabă ce merinde are.Ea multă hrană-a adunat,Dar, totuși, azi l-a refuzat:„- Nu pot să-ți dau, fiindcă știi,Acasă am și eu copii,Și-apoi, atuncea când vânai,... XVI. AMINTIRI DESPRE PĂCALĂ, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. V-amintiți voi de Păcală, Cel mereu cu traista goală? Colinda prin astă lume, Făcând fel și fel de glume. Critica prostia mare, Când îi apărea în cale
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
l-a refuzat:„- Nu pot să-ți dau, fiindcă știi,Acasă am și eu copii,Și-apoi, atuncea când vânai,... XVI. AMINTIRI DESPRE PĂCALĂ, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. V-amintiți voi de Păcală, Cel mereu cu traista goală? Colinda prin astă lume, Făcând fel și fel de glume. Critica prostia mare, Când îi apărea în cale, Făcea haz și șotii multe, Gură-cască să-l asculte. A-ntâlnit mulți oameni care Funcții bune-aveau și stare
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
și fel de glume. Critica prostia mare, Când îi apărea în cale, Făcea haz și șotii multe, Gură-cască să-l asculte. A-ntâlnit mulți oameni care Funcții bune-aveau și stare, Dar deșteptăciunea,-n fine, ... Citește mai mult V-amintiți voi de Păcală,Cel mereu cu traista goală?Colinda prin astă lume,Făcând fel și fel de glume.Critica prostia mare,Când îi apărea în cale,Făcea haz și șotii multe,Gură-cască să-l asculte.A-ntâlnit mulți oameni careFuncții bune-aveau și stare,Dar
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
tot uităm, unchiul Costache s-așază și el, dar cu spatele la ecran, deci, cu fața la noi: dacă noi ne strîmbăm, se strîmbă și el, dacă noi rîdem, rîde și el. Ei, ce spui? 10 octombrie Mare pișicher Dali ăsta! Un fel de Păcală (nu demonstrase el că e român? că Traian, împăratul romanilor, dar și al spaniolilor, dar și împăratul românilor, se născuse spaniol, nu? și atunci el, Dali, spaniolul, care va să zică, nu era și rumân get-beget?), mare pișicher! Tocmai scăpase din ghearele morții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dispărea în încă pe-atîția. Cum nu facem parte din tagma celor ce tot îngroașă rîndurile plîngăcioșilor și panicarzilor, ne place mai degrabă a ne amuza (nu prea mult) cu parabola drobului național de sare, sperînd că se va ivi un Păcală, dar nu unul tot păcălind, de fapt păcălindu-se, ci unul pe cît de isteț, pe-atît de eficient. Care să schimbe tîlcul poveștii. Dar nu se va ivi. 20 aprilie S-o fi egalat cineva pe Marlene Dietrich în întinderea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Central al PCR din 1969, membru corespondent al Academiei RSR din 1974 și deputat din 1975. A fost distins cu mai multe premii naționale și cu Premiul Herder (1978). Publică sub pseudonim (Eugen Rabé și Eugen Baraba) la „Epigrama”, „Gluma”, „Păcală”, „Veselia” și, din 1946, colaborează la „Fapta” (unde e de înregistrat adevăratul său debut). A frecventat (în 1946) cenaclul Sburătorul, a colaborat la numeroase reviste și la principalele ziare din capitală, încredințându-le texte strict literare (fragmente romanești, schițe, nuvele
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
zu Hause ist [Calul. Fricosul. Luptătorii. Căprioara. Hoinar. În curtea mea. Cioc! cioc! cioc!. Când stăpânul nu-i acasă], București, 1971 (în colaborare cu Rudolf Lichtendorf); Călin Gruia, Die Tauprinzessin [Domnița de rouă], București, 1973; Ioan Slavici, Der gescheite Păcală [Păcală în satul lui], București, 1973; Marta Cozmin, Der übermütige Hahn und andere Märchen [Cocoșul de aur și alte povești], București, 1977; Ionel Teodoreanu, Maskenball [Bal mascat], București, 1977, Der Spiegel [Oglinda], București, 1979. Repere bibliografice: Die rumäniendeutsche Gegenwartslyrik: Versuch einer Bestandsaufnahme
BERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
poezie se opune programatic „mievrăriilor moderne” (după expresia veche a lui Titu Maiorescu). M. preferă balada din raționamente limpezi: prin baladesc obține dramatism și miracol, întâmplările fiind puse sub semnul trecerii timpului și al destinului. Eroul central al baladelor e Păcală, simbol al spiritului popular dominat de jovialitate, bun-simț și stoicism. Caracterul predominant poetic, rapsodic se imprimă și prozei lui M., impregnată de candorile adolescenței, naratorii fiind, de regulă, tineri care își trăiesc viața patetic, la hotarul dintre realitate și vis
MATCOVSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
colaborează în continuare la „Luceafărul”, „Viața românească”, „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Cronica”, „Tribuna”, „Steaua”, „Rostirea românească” ș.a. Editorial debutează abia în 1993, cu un roman, Altarul de nisip. În primul roman al lui G. figura personajului central, Tovionescu, un fel de „Păcală tragic” (Constantin Zărnescu), devine emblematică pentru categoria arivistului din perioada comunistă, prozatorul alcătuind o panoramă satirică, grotescă a unei societăți deformatoare. Patul de zăpadă (1995), construcție romanescă alegorică, urmărește o comunitate umană ce se divide, la un moment dat, în
GOANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287302_a_288631]
-
Cluj, 1921, unde e prim-redactor), „Victoria” (1921, e membru în comitetul de redacție), „Nașa reci” (ziar în limba rusă, din 1922), „Revista poliției române” (al cărei secretar de redacție a fost între 1936 și 1941), „Universul copiilor”, „Naționalul nou”, „Păcală”, „Neamul nostru”, „Presa”, semnând articole (diverse sau în cadrul rubricilor „Cronica/Viața teatrală”, „Cronica literară”, „Pentru cititoare”, „Impresii”), versuri, proză, teatru, traduceri. Cu un caracter informativ, publicistica sa conține opinii și idei comune. O situație aparte au textele de propagandă antigermană
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
noi. Contribuția de folclorist a lui S. este o broșură din 1851, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești. Influențat de direcția pașoptistă, autorul consideră „tradițiile” drept mărturii pentru „întregul caracter al unui popor”. El modifică, în manieră cultă, povestirea populară despre Păcală, dând narațiunii un caracter biografic. Inserează alte importante elemente folclorice: credințe despre curcubeu, despre belciugari (ființe fantastice), jocuri de copii și cimilituri - S. dă aici prima colecție de acest gen în folcloristica românească -, obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou
STAMATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
Alte două tipuri se apropie prin sistemul lor compozițional de basm, fiind alcătuite din mai multe episoade (tip serial - de exemplu, povestea despre mortul ucis de mai multe ori) sau grupându-și întâmplările în jurul personajului reprezentativ (tip ciclic - ciclul despre Păcală). Istorisită cel mai adesea în momentele de odihnă, s. este inspirată din realitatea cotidiană, surprinsă în aspectele ei comice, cu o vădită intenție satirică. Personajul ridiculizat este, de obicei, pus în situația de a-și dezvălui defectele fizice sau morale
SNOAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289735_a_291064]
-
să afle pentru sine, să se exprime și să se contemple, să dorească și să se vindece de dorință. MAGDALENA POPESCU SCRIERI: Novele din popor, București, 1881; Die Rumänen in Ungarn Siebenbürgen und der Bukowina, Viena-Teschen, 1881; Pădureanca, Sibiu, 1884; Păcală în satul lui, Sibiu, 1886; Novele, I-II, București, 1892-1896; Ardealul, pref. Grigore T. Brătianu, București, 1893; „Tribuna” d-lui dr. I. Rațiu. Explicări documentare, Orăștie, 1896; „Tribuna” și tribuniștii, București, 1896; Vatra părăsită, București, 1900; Din bătrâni, vol. I
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
directețe decât Al. O. Teodoreanu sau Tudor Mușatescu, alături de care îl menționează E. Lovinescu. Primele cronici de acest fel se află într-un caiet intitulat Versuri din captivitate, litografiat în lagărul de la Krefeld (1917-1918). Tot lui T. îi aparțin, probabil, Păcală multimilionar și Uite popa, nu e popa la Văleni, ambele din 1936 - satire sociale scrise în versuri fade, cu prea puțin haz, una semnată Cocoșu Roșu, cealaltă Cocoșul Negru. SCRIERI: Robii pământului, București, 1913; ed. (O iubire), București, 1919; Versuri
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul - un Păcală cazon - e reluat picaresc în Soldatul Neață în război (1943) și Pățaniile soldatului Neață (1943). Liceul și universitatea prilejuiesc sondajul altei zone, aceea a adolescenței. 4 pe trimestrul 2 (1941) și Fetele au crescut (1943) radiografiază psihologia unei vârste dificile
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
versuri, epigrame, cronici literare, evocări și portrete de scriitori, proză și traduceri, articole de popularizare a științei la „Amicul tinerimei”, „Rampa”, „Revista dobrogeană”, „Vremea”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Radical”, „Seara”, „Farul”, „Spectator”, „Axa”, „Kalende”, „Revista literară”, „Epigrama”, „Pițigoiul”, „Păcală”, „România literară” ș.a. A devenit membru al Societății Scriitorilor Români încă din 1927. A mai semnat Pavel Mihăileanu, Glauco Pena, Pirc. Prima „vîrstă” a poeziei lui P. corespunde intensei colaborări la „Bilete de papagal”. O recuzită romantică (motive, teme) este
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
franceză și belgiană - versuri, proză, teatru - apar în presă începând din 1898. Colaborează la „Literatură și artă română”, „Minerva”, „Viitorul”, „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Universul” și „Universul literar”, „Rampa”, „Generația nouă”, „Epigrama”, „Cele trei Crișuri”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Porunca vremii”, „Păcală” ș.a. A folosit și pseudonimele Iper, Narcis, Don Priego și Don Salust. În scrierile sale P. „merge pe drumul poeziei tradiționale firesc și cu îndrăzneală” (Perpessicius), având ca note distincte imaginea clară, sobrietatea și rafinamentul formei. Este un maestru al
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
PĂCALĂ, publicație apărută la București, săptămânal, între 4 februarie 1941 și 24 februarie 1944. Director: Virgiliu Slăvescu. Revistă de satiră și umor, P. își expune în articolul-program, redactat în versuri, intențiile: „Să dezgheț morocănoșii cu giumbușuri și minciuni,/ Să împrăștii norii
PACALA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288600_a_289929]