261 matches
-
drumul glodos. Încă nu știa prea bine cum să folosească bastonul și cârja improvizată. Soarele și-a arătat fața, când era deja la două suliți pe cer. Pe creasta dâmbului din față i s-a arăta silueta cunoscută a unui pădureț pe care toți îl numeau „copăcel”. De când îl știa parcă nu crescuse măcar cu un deget! Faptul că a ajuns aici însemna că acușica acușica ajunge la Crâșma din drum de unde trebuie s-o cotească la stânga pe șleau... De aici
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
jar, zmeură, afine, mure, alune. Câteodată, găseam în scorburile copacilor, după ce vâram în ele frunze umede scoase din foc, ca să împrăștie fum, și miere de viespi. Mai mâneam și "glojdani", niște plante dulci-acrișoare, mai înalte de obicei decât iarba, mere pădurețe și cartofi furați din câmp, copți în cenușă fierbinte. De la "palat", mai făceam o sută de pași până în dreptul cimitirului de pe Delături. Acolo, după ce depășea ultima casă și o cruce veche, cu un Christ de tablă ruginită, "ulița" se transforma
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Pe mândruța adormită. Aș scula-o nu mă - ndur; Se sculă mândra descinsă Ca o luminiță - aprinsă. 60 Mă miram ce-mi place mie Mărul roșu de la vie, Bădița de omenie; Mă miram că ce mi-i drag Mărul roșu pădureț, Bădița cu părul creț. 61 Frunză verde foi mărunte, Vorbe mi-au eșit cam multe, Las - să iasă Că nu-mi pasă, Că badița nu-i acasă, Că bădița-i dus la coasă; Rupă-i-se coasa-n două Să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sân, Tot strângeam cîte-o căpiță Și mă dam după guriță. 289 Zis-au maica să mă-nsor Să-i aduc un ajutor Să o bată de cuptor, Câteodată Și de vatră. 290 Fetele care-s mărețe Nu se țin cu pădurețe, Ci se țin cu miez de mac Și cu gură de diac. 291 Ce hazna, bade, de tine Că îmbli alb și traiește tot suparat- Da io-s neagră și smolită Și trăiesc tot veselită. 252. {EminescuOpVI 253} 292 De
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
prozodie clasică (autorul a pledat în numeroase ocazii pentru un clasicism modern...), ele sînt - ca și prozele lui Călugăru - ecorșeuri expresioniste ale unor locuri „unde nu s-a întîmplat nimic”, obiecte poetice autonome, realizate după sintaxa amintirii (prefața „Cîteva cuvinte pădurețe“ conține, în prima parte, o estetică aproape „constructivistă”). Natură scindată - ca și colegul său Ion Vinea - „între două lumi”, între nostalgia estetizantă a clasicității patriarhale și revolta profetică a avangardei, „arghezianul”, „naturistul” Fundoianu din Herța, Priveliști sau Cîntece simple se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
semințelor, celor de față și-n veci tuturor! Un gând de puternică vară, un cer de înalta lumină, se-ascunde în fieștecare din ele, când dorm. Palpită în visul semințelor un foșnet de câmp și amiezi de grădină, un veac pădureț popoare de frunze și-un murmur de neam cântăreț. CÎNTECUL VÎRSTELOR Dragostele mele bune cum le-a măcinat pămîntul! Cum pieriră pe sub iarbă frumusețea și cuvîntul! Dragostele mele rele, câte au căzut și ele! Dragostele bune, rele, ce-a rămas
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
nimeni nu voia să-i dea dreptate, după un an de procese și drumuri, Nălbica a făcut o otravă din boabe de ricin pisate și amestecate cu alte plante și a otrăvit încet, una câte una, o traistă de pere pădurețe. Și-a încurcat părul, și-a făcut mustață și și-a cusut singură haine bărbătești. Apoi a bătut în poartă la Dandu, îmbrăcată ca un mocan, și i-a vândut perele. Și pentru că țiganii se uitau cu jind, le-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
variate. Elena și Ioana cereau detalii și începeau să-l vizualizeze pe Liviu Amantul, așa cum își vizualizaseră cariera imediat după examen. Însă, într-o zi, Ioana îi făcu semn Elenei să privească pe geam. Mușcând dintr-o pară verzulie și pădureață, Elena îl văzu pe Liviu îmbrățișând-o pe Erika în curtea facultății. Era un tip complet banal, cam pămpălău, cu blugi jerpeliți și chică; personajul fantasmelor se prăbuși din lumea închipuirii în marmita cotidiană, iar în cădere chipul angelic i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
s-a rărit, astfel că vegetația continuă să fie reprezentată prin păduri de fag, gorun, tei, carpen, plop, cireș (o parte păstrându-se și astăzi), iar stratul de arbuști de la baza lor este compus din alun, sânger, păducel, corn, măr pădureț ș.a. Majoritatea lor este specifică pădurilor central-europene (gorun, fag), dar și stepelor și silvostepelor continentale est-europene (stejar brumăriu, stejar pufos, arțar tătărăsc). În general, vegetația se împarte în două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe stânga și pe dreapta. Alee bitumată. Curat Întreținută, de către echipa care se ocupa de toaleta parcului. Cu o cișmea cu apă de izvor natural, nu mai departe decât un pas-doi, de bancă. Apă din care, tocmai atunci, bătrânul Valică Pădureț Își umpluse o cană, și-n care, acum, folosindu-se de o linguriță din alpaca, amesteca o doză de ceai granulat, frumos mirositor, preparându-și răcoritoarea cu care aproape zilnic Își potolea setea, pe acele vremuri de caniculă profundă. Pe
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ultimul, de altfel, una, dintr-o față, tot de om. Îți mai aduci aminte de numele meu, domnule? Da, Îmi mai aduc aminte, Gugu Porumbaș, domnule. Da, și pe tine, dacă nu mă-nșeală memoria, cred că te cheamă Valică Pădureț, domnule. Da, Valică Pădureț, domnule. Nu-mi restitui capătul degetului, domnule? Nu, domnule. Nici dacă-ți plătesc mult, mult de tot, domnule? Nici, domnule. Hai, te rog, că te plătesc, cu oricât ai pretinde; atunci, nu eram ca acum, de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dintr-o față, tot de om. Îți mai aduci aminte de numele meu, domnule? Da, Îmi mai aduc aminte, Gugu Porumbaș, domnule. Da, și pe tine, dacă nu mă-nșeală memoria, cred că te cheamă Valică Pădureț, domnule. Da, Valică Pădureț, domnule. Nu-mi restitui capătul degetului, domnule? Nu, domnule. Nici dacă-ți plătesc mult, mult de tot, domnule? Nici, domnule. Hai, te rog, că te plătesc, cu oricât ai pretinde; atunci, nu eram ca acum, de bogat, dar, acum sunt
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și gata, domnule! În cazul ăsta, rămâi cu bine, domnule. În cazul ăsta, mergi cu bine, domnule! P.S. După cum, nefiresc de firesc s-au Întâlnit, la fel de nefiresc de firesc s-au și despărțit. În urmă cu jumătate de veac, Valică Pădureț, un nimeni căutat de toată lumea cartierului, pentru meșteșugurile pe care le cunoștea și Încă le cunoaște, meșteșuguri necesare la Îndepărtarea micilor necazuri, din care-l scotea, pe fiecare Împotmolit: cu o priză, cu o garnitură, cu un robinet, cu un
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pe scurt că socrul e om la locul lui, că ar da fata și că ea crede că o să-l căpătuiască pe cârciumar. - Bun, bun, mormăia bătrânul. Dar lui i-o place, că n^a văzut-o? - De, e cam pădureț. N-o să ceară cine știe ce. Dacă are avere, lui ce să-i mai pese? Tot două picioare! Cum o fi, cum n-o fi, să-i facem omului un rost... Când a auzit, Stere s-a însuflețit. De fapt, lui bani
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scăpau de sub legătura prost făcută și-i cădeau peste obraz. Și le îndrepta repede, mai se bătea cu palmele ei osoase pe genunchii ascunși sub o fustă neagră, largă și încrețită. - Numai să ai grijă de el, spunea, e cam pădureț, și mă uit la tine, maică, biserică de fată ești... e zgârcit, dă-l pe brazdă, învață-l cu o mâncare bună, cu o cămașă ca lumea pe el. De-astea nu prea știe, a 46 fost crescut greu... Altfel
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
la diversele plante agricole - Volumul diverselor nutrețuri - Greutatea corpurilor mai îndatinate. Economia vitelor: Alegerea vitelor de prăsilă - Mulsul vacilor - Ceva despre oierit - Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
provizorie - Pregătirea pomișorilor. Capitul II. Pregătirea pomilor din saduri, butași și pui sau vlăstari: Saduri[le] - Butașii - Pui sau vlăstări. Capitul III. Școala de altoit: Pozițiunea - Pământul - Îngrădirea - Rigolarea - Împărțirea - Distanța altoilor - Transplîntarea. Capitul IV. Altoirea: Noțiuni generale - Surceii nobili - Pădureții de altoit - Uneltele de altoit - Legăturile de altoit - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Semicopularea - Altoirea laterală - Tractarea altoilor în vara dintâi. Capitul V. Cultura altoilor: Noțiuni generale - Croirea trunchiului pomiferilor - Croirea trunchiului drupiferilor și nuciferilor - Croirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de 3 km nord-sud, unde familii ca Huștiu, venite din satul Hârbu, Constantin Țarălungă, apoi Chicuș de la Matca, Galan Ioan, împreună cu băștinașii au continuat tradiția strămoșilor din Epoca pietrei și bronzului, consemnate în „Geto-Dacica” (punctele „Lângă Biseric㔄La Gălănești”și „Pădureț”). Între timp, se construiește o biserică pe Dealul Bărboasei, biserică ce va funcționa până în anul 1908, când s-a zidit noua biserică din cărămidă, ceva mai spre sud. Învățământul se organiza în cadrul bisericii de către preot. Școala a funcționat prin diferite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
important în alimentație, mai cu seamă în zilele de post. Depozitate prin podurile și cămările caselor, prin beciuri sau chiar și în clăile cu fân, unele sortimente de mere și pere își păstrau calitățile inițiale și iarna. Merele și perele pădurețe se utilizau la obținerea oțetului. Pentru aceasta, fructele se zdrobeau, apoi se adăuga apă și se lăsa amestecul la macerat timp de câteva luni, până când devenea oțet. În unele gospodării se prepara cidrul, o băutură obținută prin fermentarea unui amestec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tot parcursul anului. Unii sunt păstori din vechi timpuri, apicultori cu tradiție, alții practică și cărăușia, grădinăritul, sau ocazional pescuitul și vânătoarea. Pe lângă aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost practicat și se practică de către unii săteni din tată în fiu. Cel mai vechi document despre albinăritul din zonă datează din anul 1446 și se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de stepă. Vegetația forestieră este reprezentată de pădurea de foioase: stejar (Quercus robur), în amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la est
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
reprezentată de pădurea de foioase: stejar (Quercus robur), în amestec cu specii de carpen (Carpinus betulus), tei (Tiliaplantiphilus), ulm (Ulmus campestris), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), cireș sălbatic (Cerasus avium), măr pădureț (Malus silvestris) și păr pădureț (Pyrus pyraster). Dintre arbuști întâlnim: alunul (Carylus avellana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinsa) și măceșul ( Rosa canina). Spre înălțimile dealurilor V. Ghețu și V. Epei, la est, Siliște și Peșca, la vest
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de spin, de flori de soc, de sudoarea (asudul) calului. Consum de rachiu sau de vin fiert, amestecat cu ardei iute, cu piper negru, scorțișoară sau zahăr. Se bea lapte dulce fiert, amestecat cu ou proaspăt și zahăr, must de pădurețe, mujdei de usturoi, zeamă din rădăcini de hrean, sirop de ridichi negre (scobite, În care se pune zahăr sau miere de albine) sau sirop din rădăcini de pătlagină. ANTITERMICE Pentru scăderea temperaturii (arșiței, fierbințelii), se folosesc: Ceai din coajă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
chișleag, frecții ușoare pe burtă și clisme cu apă caldă și săpun. VĂTĂMĂTURĂ (dureri de burtă) Burete de nuc fiert, care se pune pe burtă În cataplasme și se ține cât mai mult timp, până ce trece durerea. Oblojeli cu mere pădurețe fierte cu tărâțe de grâu, cu cățușnică pisată, ceapă și ouă, prăjite În unt proaspăt, untdelemn sau untură de gâscă, aplicate pe burtă, care se schimbă la 2 zile, până ce boala se vindecă. În acest timp se bea ceai de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]