115 matches
-
Mara și modernitatea vieneză", în Caiete critice revistă lunară de critică literară și informație științifică, 9-10 (106-107), 1996. Lăsconi Elisabeta, "Moara cu noroc sau biruirea balaurului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 605, 19 februarie 2002. Lăsconi Elisabeta, "Pădureanca de Ioan Slavici sau pulverizarea mitului", în Adevărul literar și artistic, Anul XI, nr. 619-620, 4-11 iunie 2002. Manolescu Nicolae, "Săraca văduvă cu doi copii", în Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol.1, Editura Minerva, București, 1980. Marcea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
We consider that the communication deficiencies of Ana-Ghiță couple are created in an optimal way of deciphering novel heroes' personality and provides a critical new understanding of contradictory opinions which have been formulated over time about Slavici's first masterpiece. Pădureanca/The Lass is an exercise of the phenomenology of the disease, it intends to be a study about the psychology and pathology of the son-parents and erotic relationships, which the narator's text brings to our discussion. The characters of
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Ana Ghiță forment une manière optimale de déchiffrage de la personnalité des héros de la nouvelle et ils offrent une nouvelle compréhension des opinions critiques contradictoires qui ont été formulées tout au long des années sur le premier chef-d'œuvre de Slavici. Pădureanca/La femme de la montagneun exercice de la phénoménologie de la maladie veut être un étude sur la psychologie et la pathologie des relations filiales et érotiques que le texte de Slavici amène en discussion. Les personnages de cette nouvelle, d'après les
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
perspectiva viitorului pentru personaje. Aceeași tehnică o folosește Slavici în Moara cu noroc (ultima frază: ,,Apoi ea/Bătrâna/ luă copiii și plecă mai departe"), în O viață pierdută (ultima frază: ,,Și mâna moș Marian, fără ca să mai privească înapoi"). În Pădureanca credem că miza e aceeași, tehnica e diferită: mesajul care închide perspectiva futuristă e unul mai încifrat. Cheia o reprezintă notația legată de caracteristicele glasului eroinei al cărei drum ulterior e, astfel, ușor de anticipat. Maestrul tehnicii "glasurilor" rămâne, totuși
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Nica, Viața și opera lui Ioan Slavici (Contribuții inedite), "Vasile Goldiș" University Press, Arad, 2005, p. 38. 168 Arhiva Episcopiei ortodoxe Arad-IV-26-1855, Catalog al credincioșilor din Galșa greco-catolică care au trecut la ortodoxie, apud idem., p. 39. 169 Elisabeta Lăsconi, "Pădureanca de Ioan Slavici sau mitul pulverizat" (I-II), Adevărul literar și artistic, 4-11 iunie, 2002. 170 Vezi Viorica Goicu, Nume de persoane din Țara Zarandului, Editura Amphora, Timișoara, 1996, pp. 191-196, (indice de nume). 171 Dimitrie Vatamaniuc, Ioan Slavici. Opera
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în stare să o facă, întrucât el nu o ascultă cu inimă deschisă prin credință. Deși se vedea cum pieptul îi tresaltă învoalt, sub șiruri de scoici de sidef și sub perle în șirag, opunându-se simțirilor ei gingașe, tânăra pădureancă își struni temerile, renunțând să mai întoarcă vorba părintelui ei, Vânătorul O'Piatră. Dar, ca și cum graiul de felină al Fetei i-ar fi stimulat precauțiile, O'Piatră se afundă într-o muțenie atât de neclintită și de îndelungată, încât Profesorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sângerezi fără rost!... În ce privește florile din pădurea noastră fără margini, nu te sfătuim să încerci a răpi pe vreuna dintre ele! Nu ai avea puterea să cari floarea pe prăvălatecul suiș, către Lumea ta. Profesorul se întoarse cu totul către pădureanca cu suav grumaz prins în inele de aramă, surprinzându-i pe față cum încă îi stăruiau oroarea și compătimirea pentru gestul masochist la care el se pretase, adineauri, sub candelabrul de argint. Printre ramurile arborelui-candelabru, care păreau vrăjite de grumazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lumina tărâmului Necunoscut" (Ascultând cântecele), vol. Pe-o gură de rai, în op. cit., pp. 158, 212. Deseori e o viziune-vedenie, așa cum apare în Vedeniile pădurarului (vol. Întunecatul April, 1937), în Dulciule, ascunsule (vol. Pe-o gură de rai) sau în Pădurencele (vol. Un dor fără sațiu, 1976-1978), în op. cit., pp. 43, 130, 352. Viziune-vedenie care apare cu "ireala-i poveste" (Monos) sau în "extraordinara puritate" a muzicii astrelor și a frumuseții (Iberia), înfățișând "Utopia și alte himerice" (Egalii cu zero), vol
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
abominabilă a surorii pizmașe transformă însă fobia feminină legată de pătrunderea unui șarpe în trup într-o evoluție inițiatică. Pe lângă recluziunea care o face pe fată de nerecunoscut pentru profan („se făcuse urâtă, slabă, părul îi crescuse ca la o pădureancă, unghiile ca de cal”), prințesa dobândește și tainele fertilității: „Șarpele e într-adevăr simbol de fecunditate. Fecunditate totalizatoare și hibridă” care îmbină animalul lunar (feminin) cu virilitatea. O ipostază dezvoltată a recluziunii sub pământ este atribuită într-un basm din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În acest mod au luat naștere satul Dudești, amintit pentru prima dată în 1764, și satul Stelnica. În 1877, arealul cu cea mai mare densitate de locuire era localitatea Dudești, compusă din satele Dudești - cel mai mare, Feteștii Noi (Scutari), Pădureanca și Afumați - cel mai mic cu doar șapte familii de țigani. Localitatea Buliga este consemnată în documentele de la începutul secolului al XIX-lea, perioadă de care se leagă și apariția celui mai mare și mai dinamic cartier al orașului, Fetești-Gară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia "Fata de birău" în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul "Mara", nuvelele "Moara cu noroc" și "Pădureanca", iar memoriile sale publicate în volumul "Amintiri", apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. Redactor la " Timpul" în București și, mai apoi, fondator al "Tribunei" din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
activitate culturală intensă. Înființează "Foița Tribunei" în care publică multă literatură populară, aceasta fiind considerată baza literaturii române, după exemplul "Convorbirilor literare" și a "Daciei literare" și încurajează scriitorii ardeleni să evoce viața satelor. În "Foița Tribunei" își publică nuvela "Pădureanca în anul 1884. Creează "Biblioteca populară a Tribunei". Astfel, "Tribuna" devine un "centru de lucrare literară, în care se întâlnesc talentele", în care "nu poate să fie vorba de ardeleni, de moldoveni, de munteni, nici de bănățeni, ci numai de
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
sale, pe care a început să le scrie încă din perioada studenției vieneze. Cele mai reușite nuvele ale sale sunt "Popa Tanda" (1873), "Scormon" (1875), "La crucea din sat" (1876), "Gura satului" (1878), "Budulea Taichii" (1880), "Moara cu noroc" (1880), "Pădureanca" (1884), cu subiecte inspirate din viața socială și particularitățile lumii satului ardelenesc, din împrejurimile Aradului, în care Slavici a dat dovadă de complexitate sufletească și de un spirit fin de observație a zonelor obscure ale naturii umane, iar prin prisma
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
în mijlocul dintre ordinea juridică a statului și legea mutuală a hoților. "Budulea Taichii" prezintă misterul psihologic al lui Huțu, un personaj neînsemnat în copilărie, și ambiția devorantă a acestuia de a-și depăși condiția socială de fiu de cimpoier, iar "Pădureanca" prezintă drama socială a lui Iorgovan, fiul bogătanului Busuioc, care se îndrăgostește de Simina, o fată frumoasă, dar săracă și nehotărât și neputând trece peste convențiile sociale spre a o lua în căsătorie pe Simina, Iorgovan se sinucide. Apariția volumului
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
deportat în regiunea Irkutsk la vârsta de 79 de ani ca culac. Când au venit să-l ia NKVD-iștii, soția Nadia a sărit din camion și s-a ascuns în pădure. Astfel a trăit pe ascunselea, cu numele de "pădureancă", până la moartea lui Stalin. Și alți săteni au evitat deportarea ascunzându-se, plecînd din sat și lucrând cu documente străine. O altă parte de săteni (19) au căzut în lupte pe fronturile celui de al doilea război mondial, dintre care
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]