487 matches
-
duioase încât abia îți învingi lacrima, pentru că noi toți am trecut prin asemenea întâmplări și poate tocmai de aceea, glasul amintirilor ne cheamă cu voce ascuțită. Câțiva puști iau drumul scăldatului la Gilort, meleag mirific cu un zăvoi, cu o pădurice de plute, sălcii și răchite. Acolo copiii pescuiesc, se scaldă ori fac plajă, revenind acasă doar cu vreo câțiva chitici pe care-i înfulecă bucuros, cățelul. “Ecranul fermecat” este o istorisire contemporană despre binefacerile și atracțiile internetului. Intrând prin intermediul sticului
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_viorel_martin_aventurile_lui_tudor_editur_cezarina_adamescu_1327148631.html [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
om. Informându-ne, am gasit explicația de ce aveau atât de mare spațiu în jurul lor, rădăcinile se întindeau mai mult pe orizontală, în jos e doar stâncă. Mâna amului a mai intervenit și ea. Din loc în loc am întâlnit pâlcuri de pădurice, iar frumoșii chiparoți străjuiau adesea lacuri artificiale. Dar imaginea cea mai captivantă a acestei zone o formează cactușii. Ei sunt mândria acestei zone, mai ales cactușii din specia Saguaro. Aceștia trăiesc sute de ani. În primii 10 ani de viață
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_arizona_2_tinutul_so_elena_buica_1336646341.html [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
anotimp fermecător, căldurile suportabile. Nu am trăit la țară, să fiu binecuvântată de natură în copilărie și atunci încercam să o descopăr, să merg eu spre ea... Iubeam deschiderea cerului, iubeam florile și alergam spre o poiană aflată în interiorul unei pădurici de la marginea orașului, plină de mireasma proaspătă a ierburilor; un miros sălbatic și pur îmi năvălea în nări pe când seara se lăsa liniștită și greierii își începeau cântul. Acolo găseam o floare gingașă care se numea „Sângele voinicului” (Negritella rumba
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1481220799.html [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
că s-ar putea îmbolnăvi chiar de la medici, care umblaseră deja prin multe case lovite de pestă. Ignorând avertismentele acestora, au luat-o la fugă și au ajuns, după mai multe ore, la marginea orașului. Acolo au trecut printr-o pădurice și au intrat, extenuați, în gară. Deja nu aveau cum să știe dacă s-au contaminat în acest periplu sau nu - nu le rămânea decât să riște. În cele din urmă, s-au urcat într-un tren și au părăsit
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1475792419.html [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
și ațintindu-mi privirea într-acolo, ce văd? După cele două clădiri care o străjuiau, începea un câmp verde nemărginit, ca și cum orașul s-ar fi terminat brusc. Ba mai mișuna și un râuleț pe-acolo iar, în stânga, se ondula o pădurice. Curios, am luat-o într-acolo. Ceea ce de departe mi se păruse a fi o autostopistă, de aproape am constatat că era un elicopter care-și fudulea elicea. Ajuns, mi-am vârât privirea înăuntru. În cabină nu erau decât trei
Halouri amp; Holograme (XIII) by http://www.zilesinopti.ro/articole/15013/paul-vinicius-halouri-holograme-xiii [Corola-blog/BlogPost/100872_a_102164]
-
fiori,/ beție de-arome,/ unduiri sublime,/ cuvinte-mblânzite,/ viața să ne-alinte”! („Primăvara”). Și, dacă alăturăm un alt tablou, ce pare să fie înrămat în cuvinte legănate de nuanțele unui descântec inspirat din folclor, înțelegem emoția iubitorului de natură: „Leagănă-te, pădurice,/ după cânt de pitulice/ și-mi du dorul meu departe/ să-mi lase inima-n pace!/ Fă-mi sufletul să simtă/ adierea ta profundă,/ liniștea să mă cuprindă,/ de tristețe să m-ascundă!” Versurile curg plăcut, asemenea apelor pe albiile
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1442141927.html [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
vilă din zonă. În zilele următoare apărură mai mulți constructori. Cu cât erau tăiați mai mulți copaci din pădure și cu cât se întindea mai mult terenul defrișat, cu atât apăreau mai multe vile, ca ciupercile după ploaie. În curând, păduricea copilăriei sale dispăruse aproape complet. Nu mai avea unde să-și facă bârlog, nu mai găsea cu ce să se hrănească. Păsările, animalele , toate viețuitoarele pădurii părăseau treptat zona. Neânfricatul se gândi că trebuie să-și mute și el sălașul
LEGENDA URSULEŢULUI BRAŞOVEAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1472687661.html [Corola-blog/BlogPost/376468_a_377797]
-
cuvântul mamei și porniră grăbiți după bunătățuri. Mantia înserării coborâ iar soarele nu se mai vedea de vârfurile copacilor. Frunzele galbene, roșcate, arămii și maronii foșneau în bătaia vântului iar copacii își întindeau crengile, agățându-le blănițele moi și mătăsoase. Păduricea părea vrăjită, chemându-i cu glas dulce: veniți, veniiiiți! Cei doi iepurași apucară pe o cărare, mergând fără grabă, fermecați de mireasmele ce veneau din capătul acesteia. Din când în când, țopăie fericiți, încântați de tot ceea ce văd în jur
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Iepurici_si_iepurila_floarea_carbune_1355303062.html [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
spun?” Își șterse lacrimile cu poalele cămășuței scoasă din pantaloni și mai privi odată de jur împrejur. Strigă iar. Deodată, când toate speranțele pieriseră și se dădea de ceasul morții neștiind ce să facă, auzi fornăiala iepei, undeva, departe dinspre păduricea ce urca de dincolo de poieniță până-n vârful dealului. Plecă în fugă într-acolo, intră prin lăstărișul des care-i răni picioarele goale și pătrunse în lizieră. Degeaba. Nici urmă de animal încotro privea el neputincios. - Intră în pădurice fără teamă
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_marian_malciu_1335104901.html [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
departe dinspre păduricea ce urca de dincolo de poieniță până-n vârful dealului. Plecă în fugă într-acolo, intră prin lăstărișul des care-i răni picioarele goale și pătrunse în lizieră. Degeaba. Nici urmă de animal încotro privea el neputincios. - Intră în pădurice fără teamă! auzi Tudorel o voce necunoscută. După zece pași dai de o potecă. De acolo ai să mă vezi. Năucit și tare înfricoșat, băiatul începu să plângă și se întoarse cu gândul de a fugi cât mai departe de
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Batrana_marian_malciu_1335104901.html [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
să fie mai cald pe mal, iar broaștele și-au început concertul. Un broscoi, cât un pumn de om voinic, stătea pe o piatră la marginea apei și își umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406540742.html [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
GEORGETA RESTEMAN - POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 1338 din 30 august 2014 Toate Articolele Autorului LIMBA NOASTRĂ, GIUVAER STRĂVECHI Doamne, cât ai fost de-ndurător Când ai vrut ca să mă nasc în vară, Lâng-o pădurice și-un izvor, Prefirând în mine primăvară Toamnelor m-ai dăruit doinind, Ruginiu brumat cu dor de glie, Iernile mi le-ai pictat, zâmbind, Cu omăt pe trup de Românie Legăn de visări, cu mir curgând - Graiul nost', limba română
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1409401678.html [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
să fie mai cald pe mal, iar broaștele și-au început concertul. Un broscoi, cât un pumn de om voinic, stătea pe o piatră la marginea apei și își umfla două baloane în zona capului, scoțând un orăcăit gutural. În păduricea de pe malul celălalt, se auzea cucul cântând, strigându-și numele. Ca un ecou, și alte păsări îi răspundeau din pădure. În pâlcul de stuf, o păsăruică gri, cu ciocul ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424069026.html [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
Cei doi s-au pregătit pe îndelete, au gătit-o pe micuță cu rochiță și săndăluțe noi și au pornit cu ea de mână către locul cu pricina. Drumul era mărginit de salcâmi înalți și umbroși și trecea pe lângă o pădurice, grajdurile cailor, șurile uriașe din baloți și pe lângă Stațiune. Copila privea curioasă în stânga și în dreapta, descoperind noi locuri și privirile îi străluceau de încântare. Nu zicea nimic dar nici nu asculta discuția celor doi, fiind absorbită de ceea ce descoperea. La
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuriile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
sau ... prieteni ? Ori, pur și simplu, le suntem indiferenți ? În vara anului 2013, într-un mic sătuc din Franța, Pierre Rossalle (un banal electrician de meserie) ieșise în ziua lui liberă la cules de ciuperci. Se adâncise destul de mult în păduricea din apropierea satului, când dintr-odată realiză că nu mai recunoaște peisajul din jur, deși copilărise în zona aceea. Natura se schimbase cu totul, ca și cum Pierre ar fi fost teleportat într-o junglă ciudată, necunoscută lui. Ajunse la un moment dat
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1444489984.html [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]
-
mult lipsa unui copil tovarăș de joacă. De aceea, când nu găsea nimic de făcut în jurul gospodăriei bunicilor, ieșea până pe uliță, și stătea acolo așezat pe gardul dinspre toloacă, uitându-se lung la vale, acolo unde, sub un smoc de pădurice, se alfa o casă cu multe șoproane și grajduri. Îl captiva mult de tot ceea ce vedea în vale, și casele de lemn cu geamuri mai noi sau mai vechi, multe grajduri și cotețe, câinii în cuștile din preajma caselor, apoi livezi
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1491380653.html [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
îl aduse cât mai aproape de cuptorul ce dogorea în foc continuu. Un val de căldura îi cuprinse pulpele și sânii, stârnindu-i o dorință violentă și febrilă de a fi penetrată de acest impetuos zburdalnic cu poftă de joacă, prin păduricea mătăsoasă din scobitura coapselor sale neastâmpărate. Schimbându-și poziția, atacă curajoasă reduta, urcând călare peste trupul său atletic, încercând cu dibăcie să dirijeze inamicul pe poarta a cărei cheie o aruncase și acum aștepta cu nerăbdare larg deschisă să-și
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suzana_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
o făcea să se înfioare de cutezanță: Cum ar fi oare dacă aceste mâini superbe ar investiga-o pe tot corpul, descoperindu-i locurile dulci și secrete, să-i simtă degetele cu unghiile sale îngrijite și frumos rotunjite, mângâindu-i păduricea fină și dornică de alintare sau greutatea palmei sale ca un căuș să-I cuprindă rotunjimea sânilor în căutarea vârfului lor nervos și fraged? Ce-ar fi făcut dacă aceste mâini ar fi cuprins-o drăgăstos, făcând-o să-l
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403019506.html [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
pretutindeni. Noaptea venea și eu nu aveam unde să dorm. Era cumplit ! Am tot umblat pe străzi până când am găsit un parc imens. Era seară, dar lumea se plimba ca ziua în amiaza mare. Am intrat până la urmă într-o pădurice și cu chiu cu vai am adormit. Când m-am trezit ,soarele era deja sus, dar nu asta era marea problemă. Eram ud fleașcă și miroseam tot...a urină. Înțelegi Profesore? Cineva se ușurase cu scârbă peste mine, considerându-mă
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429942188.html [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
și el cum putea . Iar lumea îi dădea bani.Fiecare cum avea. Atunci mi-a încolțit un gând. M-am repezit în viteză când se uita în altă parte și i-am furat cutia cu monede. Apoi am dispărut în pădurice.Ăsta a fost primul meu furt. Cel mai greu.... Atunci aveam puțină demnitate ! Pe urmă n-a mai contat. Furam din magazine tot ce apucam .Mâncare,haine,telefoane pe care apoi le vindeam la jumăte de pret. Am strâns suficient
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429942188.html [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
piardă momentul când peștele va trage. Grea mai era și așteptare asta. Pe suprafața apei nu se desena nici măcar un cerculeț. Din când în când, se vedeau rotocoalele unde sărise în joacă, vreun pui de chefal. O pupază zbura din păduricea de molid din spatele nostru spre malul celălalt. Probabil că își avea cuibul în găurile dintre pietrele de pe țărmul stâncos de vis-à-vis. Prin iarba jilavă din jurul lacului săreau nenumărate broscuțe verzi, iar Cristian mă exaspera, cerându-mi să-i prind una
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401341483.html [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
cu mulți pești. Cum valea străbătea orașul, pe malul ei, pe întreaga lungime, era un parc nu prea lat, dotat cu bănci pentru odihnă. Casele care aveau grădinile spre vale aveau o porțiune mai lată cu copaci ca o mică pădurice. Locatarii respectau curățenia apei curgătoare cât și a micii pădurici, nu mai lungă de 300 metri, ce se întindea până la podul ce traversa apa. Am făcut aceasta largă descriere pentru că mi-am amintit de o sărbătoare hazlie a zilei de
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1464425392.html [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
pe întreaga lungime, era un parc nu prea lat, dotat cu bănci pentru odihnă. Casele care aveau grădinile spre vale aveau o porțiune mai lată cu copaci ca o mică pădurice. Locatarii respectau curățenia apei curgătoare cât și a micii pădurici, nu mai lungă de 300 metri, ce se întindea până la podul ce traversa apa. Am făcut aceasta largă descriere pentru că mi-am amintit de o sărbătoare hazlie a zilei de 10 Mai petrecută cu mulți, mulți ani în urmă. La
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1464425392.html [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
ciupit de peste tot, de prin toate tăvile, și ne-am saturat din plin de ne atârna burțile într-o parte, fiind copii gospodari ne-am gândit și la „ziua de mâine” și cum drumul spre școală trecea prin parc pe lângă păduricea amintită, am dus multe tăvi cu bunătăți și le-am ascuns bine în tufișuri. A doua zi, fiind zi de școală, abia așteptam să se termine cursurile pentru a continua ospățul sărbătoresc. Dar cum gospodinele beiușence „eliberau” găinile din bătătură
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1464425392.html [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
cu bunătăți și le-am ascuns bine în tufișuri. A doua zi, fiind zi de școală, abia așteptam să se termine cursurile pentru a continua ospățul sărbătoresc. Dar cum gospodinele beiușence „eliberau” găinile din bătătură și le dădeau drumul prin pădurice... am avut o surpriză neplăcută! Ne-au ciugilit toate bunătățile până nu a mai rămas nimic în tăvi! Cu toate că ele erau „specializate” în căutarea și găsirea de râme și insecte au preferat „bunătățile noastre” tăinuite. Cu gândul la mâncarea rămasă
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1464425392.html [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]