400 matches
-
nu puteam rămâne după absolvire pentru că nu aveam buletin de Capitală, cum cerea socialismul românesc atât de multilateral... În afară de Suceava și București, n-aș ști ce să aleg. Sibiu, Brașov, Timișoara, Cluj-Napoca, Piatra-Neamt, Oradea, Sinaia? Am fost vara trecută la Păltiniș, să vizitez mormântul și casa memoriala ale lui Constantin Noica, si am văzut inscripția din fața locuinței: „Cine nu trăiește la Păltiniș este în exil”. Descoperisem, dintr-o dată, ca mai toată lumea este în exil, suntem cu toții izgoniți din Rai. Aș putea
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
trăite atunci când sporește calitatea textelor, semnate nu numai de autori consacrați, ci și de scriitori tineri, al căror talent el este mulțumit să-l încurajeze. Scriitorul sibian Silviu Guga a vorbit despre propria creație literară și despre revista “Cenaclul de la Păltiniș”, care în ultimii ani și-a constituit propriul său public cititor. Poetul Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, Sorin Lucaci de la București, Victor Știr, Andrei Moldovan, Ștefan Veșcari, Titina Nica Țene, au citit din versurile lor, alături de scriitori străini
CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA [Corola-blog/BlogPost/93508_a_94800]
-
Andrei Duban, Liliana Pană, Dragoș Ionescu și Dan Tudor, în regia lui Dan Tudor. În a treia zi au fost lansate revistele:” Ardealul Literar” din Deva, director Mariana Pândaru Bârgău, “ Eupholion“ din Sibiu,”Gens latina “, din Alba Iulia, “Cenaclul de la Păltiniș “, “Lumina slovei scrise “,de la Sibiu,”Poarta de su Feleac“ din Cluj, director fondator al muzeului Gheorghe Căpușan și “Gând Românesc”. director Virgil Șerbu Cisteianu. Seara la Sinagogă a fost prezentată piesa de teatru” Haimanaua“, după Victor Eftimiu, în interpretarea actorilor
SCRIITORI CLUJENI LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383216_a_384545]
-
de la seiful în care depusesem câteva zeci de mii de euro pentru Valeria și Georges. Era cadoul meu pentru ei, cu ocazia retragerii din lumea artei. Și pentru Maria agonisisem destul. Emiliei îi rămăsese de la fiul meu o vilă la Păltiniș și două mașini. Plus apartamentul în care au locuit împreună...” Acestea erau pasajele originale, preluate exact din discuția cu pictorul, doar că Ștefan le dramatizase, transcriindu-le în dialog. „Aha, mormăi Bogdan. Am descifrat misterul codului, însă ce veste a
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
Festivalul tinereții, „Bogdania-Focșani“, la a doua ediție»; «Invitație la proiectul de anvergură al revistei „Armonii culturale“, Eposs Meridiane-2013: antologie de proza scurtă contemporană...; Instanțele culturale...» etc. -, Isabela Vasiliu-Scraba - «Despre Anton Dumitriu că interpret al „cogito“-ului cartezian»; « Himera „Școlii de la Păltiniș“ ironizata de Noica»; «Vedere în duh și viziune filosofica...»; «Peste Cortina de Fier...»; «Despre G. Liiceanu și plângerea de tip „inadequate paraphrase“ la Patapievici»; «O amplă diversiune de sfârșit (/ și început) de secol: diversiunea „rrom-român“»; «Noica printre oamenii mici și
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
p. 96 sq.), Florentin Popescu, Un „Principe“ al literaturii noastre: Eugen Barbu (DL-38, p. 97 sq.), Viorel Român, Revin rușii / Viziuni ortodoxe (DL-38, pp. 109 -112 / DL-41, pp. 132 sq.), Isabela Vasiliu-Scraba, Despre învățăturile părintelui Arsenie Boca / Himera discipolatului de la Păltiniș... (DL-38, p. 120 sq. / DL-41, pp. 144 - 146) s. a. / etc. *** LUMINĂ LINĂ / GRACIOUS LIGHT (New York, ISSN 1086 - 2366; director: Theodor Damian, redactor-șef: Mihaela Albu, redactor-șef adjunct: M. N. Rusu; secretar general de redacție: Claudia Damian), anul XVIII, nr.
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
ce este vorba? - Ți-ai manifestat dorința de a mă ajuta să ajung la munte. Cum la vizita de la O.N.T. nu mi-au plăcut ofertele, te întreb dacă mai este valabilă cea făcută de tine? - De a merge la Păltiniș? Desigur. Nu ai vorbit cu șefa de agenție, nu ai spus cine te trimite? - Nu puteam să o fac de față cu mama. Dacă apoi mă întreba de unde o cunoști pe doamna, ce explicație trebuia să-i dau? - Mda, mai
CAP.VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363012_a_364341]
-
în realizarea acestui proiect”... Cum să nu te emoționeze pe tine, cititorule, o asemenea declarație publică de iubire? Mi se pare, cu adevărat, magnifică, minunată! În intervenția sa, domnul profesor Silviu Guga, prozator, eseist, director literar al revistei ”Cenaclul de la Păltiniș”, s-a declarat încântat de frumusețea versului clasic abordat de autoarea volumului. A subliniat acuratețea și linia melodică a versurilor, atenția deosebită pentru rimă și măsură metrică ce curg, liniștitoare, plăcute, pline de sensuri și trăiri lăuntrice, de iubire. Domnia sa
CĂLDURA POEZIEI ÎN ARŞIŢA VERII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366937_a_368266]
-
ce este vorba? - Ți-ai manifestat dorința de a mă ajuta să ajung la munte. Cum la vizita de la O.N.T. nu mi-au plăcut ofertele, te întreb dacă mai este valabilă cea făcută de tine? - De a merge la Păltiniș? Desigur. Nu ai vorbit cu șefa de agenție, nu ai spus cine te trimite? - Nu puteam să o fac de față cu mama. Dacă apoi mă întreba de unde o cunoști pe doamna, ce explicație trebuia să-i dau? - Mda, mai
LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365492_a_366821]
-
Stopiță. Prezentarea va avea loc: vineri 27.09.2013,ora 16, in corpul B al Bibliotecii ASTRA din Sibiu Sunt invitați toți prietenii, cunoscuții și necunoscuții iubitori de poezie, unde vor participa și membrii cenaclurilor G. Topărceanu și Revista de la Păltiniș. Referință Bibliografică: Apariție și lansare de carte / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 993, Anul III, 19 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
APARIŢIE ŞI LANSARE DE CARTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365072_a_366401]
-
o amplă cronică a revistelor edițiile de sfarsit-început de an ale celor mai imporante publicații de cultură în limba română care apar pe mapamond, de la „A” la „Z”, după cum urmează: „AGERO„ publicat la Stuttgart, „CAFENEAUA LITERARĂ” la Pitești, „CENACLUL DE LA PĂLTINIȘ” la Sibiu, „CONTRAATAC” apărând la Adjud, „CUGETUL” la Craiova, „DESTINE LITERARE” apărând la Montreal, „JURNAL LIBER” la Winnipeg-Manitoba, „LAMURA” la Craiova, „LUMINĂ” la Panciova, „LUMINĂ LINĂ - Gracious light” la New York, „NOUĂ PROVINCIA CORVINA” la Hunedoara, „NOUL LITERATOR” la Craiova, „OGLINDĂ
COMUNICAT DE PRESĂ: „CREŞTEREA LIMBII ROMÂNEŞTI”- O NOUĂ REVISTĂ A PORTALULUI „CARTE ŞI ARTE” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352057_a_353386]
-
ascultau cu religiozitate, ca pe un sfânt” - îl prezintă Nicolae Băciuț în textul care ține loc de Prefață. Poate Constantin Noica mai trezea așa un interes din partea discipolilor săi, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu ori studenții de la filozofie care veneau la Păltiniș doar ca să stea de vorbă cu filozoful. Ori Petre Țuțea care atrăgea și el ca un magnet valuri de curioși care veneau să stea de vorbă cu el, deși bolnav și bătrân, să-i afle părerea în legătură cu mersul societății. Oameni
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
2007, precum și numeroase studii și articole în reviste românești și străine. Poate că cea mai seducătoare ipostază a lui Constantin Noica este aceea socratică, a înțeleptului care trăiește - transfigurat și transfigurator - prin discipoli. În deceniul în care apăreau „Jurnalul de la Păltiniș” și „Epistolarul”, Andrei Pleșu publica - mai întâi fragmentar, în anul 1987, în „Viața Românească”, apoi integral, la Editura „Cartea Româneasca” (1988) - un eseu datorat, mărturisește autorul însuși, maestrului: „Dacă nu l-aș fi cunoscut, n-aș fi putut scrie această
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
maestrului: „Dacă nu l-aș fi cunoscut, n-aș fi putut scrie această carte. Dacă l-aș fi ascultat, n-aș fi scris-o“. Descinzând, cu experiența înălțimilor și nu fără orgoliul (ceea ce ar putea echivala cu umilitatea) apostolatului, din Păltinișul - Olimp, discipolii lui Constantin Noica încearcă să concilieze regalitatea filozofiei cu derizoriul și cu amorful vieții cotidiene. Dintre „inițiații“ de la Păltiniș, pe Andrei Pleșu îl preocupa cel mai mult reflecția asupra actului etic, integrarea faptei morale în scenariul devenirii spirituale
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
de viață, adică a ajuns la vârsta deplinei maturități de creație. Și eu care o credeam tot adolescență, tot cu codite și cu ghiozdanul în spate măsurând calea până la școala din colț! Trece vremea, Cezarină, vremuiește, cum spunea magul de la Păltiniș, dar nu trebuie să ne întristam, câtă vreme sufletul ți-a rămas tot adolescentin, tot frânc, tot plin de candori și de osârdii mandolinare. Cartea despre care mi-am propus să vorbesc în aceste rânduri este prefațata de Eugen Dorcescu
MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355106_a_356435]
-
Țurcașiu, Andrei Duban, Liliana Pană, Dragoș Ionescu și Dan Tudor, în regia lui Dan Tudor. În a treia zi au fost prezentate revistele: „Ardealul Literar” din Deva, director Mariana Pândaru-Bârgău, „Eupholion“ din Sibiu, „Gens Latina“ din Alba Iulia, „Cenaclul de la Păltiniș“, „Lumina slovei scrise” de la Sibiu, „Poarta de sub Feleac“ din Cluj (director fondator al muzeului Gheorghe Căpușan) și „Gând Românesc” (director Virgil Șerbu Cisteianu). Tot la Sinagogă a fost prezentată piesa de teatru „Haimanaua“, după Victor Eftimiu, în interpretarea actorilor de la
SCRIITORI CLUJENI LA FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE TEATRU ŞI LITERATURĂ „LIVIU REBREANU” EDIŢIA XI-A BISTRIŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369070_a_370399]
-
în realizarea acestui proiect”... Cum să nu te emoționeze pe tine, cititorule, o asemenea declarație publică de iubire? Mi se pare, cu adevărat, magnifică, minunată! În intervenția sa, domnul profesor Silviu Guga, prozator, eseist, director literar al revistei ”Cenaclul de la Păltiniș”, s-a declarat încântat de frumusețea versului clasic abordat de autoarea volumului. A subliniat acuratețea și linia melodică a versurilor, atenția deosebită pentru rimă și măsură metrică ce curg, liniștitoare, plăcute, pline de sensuri și trăiri lăuntrice, de iubire. Domnia sa
PRINTRE PLĂCUTE AMINTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370562_a_371891]
-
Liviu Rebreanu” Expoziție „Liviu Rebreanu” - Carte de teatru MODERATOR: Cornel Udrea Comunicări, dezbateri, lansări de carte „Literatura și Teatru” Intervenții: •Ioan Radu Văcărescu - Sibiu - Revista - EUPHORION, cărți - noi apariții a membrilor filialei din Sibiu; •Silviu Guga - Sibiu - Revista Cenaclu de la Păltiniș; • Adrian Iancu - Sibiu •Bogdan Cioaba, regizor, Teatrul ,,Al. Davila'' din Pitești; •Cristina Ciucu, scenograf Teatrul ,,Al. Davila'' din Pitești; • Robert Laszlo - Satu Mare; •Felician Pop - Satu Mare - revista literară „Cronograf”; •Francisc Balog - Satu Mare; •Daniel Bogar - Satu Mare; •Mesut Senol - Turcia; •Esra Alkan - Turcia
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU,EDIȚIA XII-A 26-30 NOIEMBRIE 2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370764_a_372093]
-
el o cale e, nu-s două, Aceea de-a lupta cu moartea. Cu mintea și cu mâna luptă, Cu semnul crucii-n apărare, E viața luptă neîntreruptă Și sfântă binecuvântare. El luptă-n dreptul tuturor Ca să rămână învingător! LA PĂLTINIȘ, ÎN VECHIUL SCHIT ! La Păltiniș, în vechiul schit, Uitat de viață, în exil, Un filosof a fost sfârșit, În felul său, și în alt stil. S-a spus legenda de final, Emisă, cică, de un for , Că accidentul cel banal
ALTARUL SUFLETULUI MEU (POEME) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353074_a_354403]
-
Constantin Noica, Dumitru Panaitescu Perpessicius, Panait Istrati, dar și alte personalități, care ne-au transmis prin întreaga lor operă, lumină și hrană spirituală, suflet și conștiință. Iată, Arhimandritul Dionisie Udișteanu, Lucian Blaga, Mihu Dragomir, Nichita Stănescu, dar și Schitul de la Păltiniș pe care domnul profesor, l-a vizitat de nenumărate ori, fiind din câte știu, mare prieten cu filozoful Constantin Noica. Mănăstirile Slatina, Sucevița, Secu, Cocoșu, și Putna a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Acest mare Voievod, nu se poate identifica
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
precum și pe Constantin Floru, C. D. Amzar, Gheorghe Racoveanu, Emil Cioran, Mihail Sebastian. Unii dintre ei vor colabora în deceniul al patrulea la Vremea, iar alții vor avea la rândul lor discipoli (este cazul lui Constantin Noica, cu școala de la Păltiniș, care i-a avut ca discipoli pe Andrei Pleșu și pe Gabriel Liiceanu). Acesta a fost rolul esențial al Profesorului: să creeze o întreagă generație în cultura românească, o elită studioasă. Profesorul Nae Ionescu „Ne-a învățat să gândim” Este
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
bătând mai curând spre temeritate". Modul particular de a înțelege filosofia ca parte reală, activă a existenței, ca suport de aplicare a spiritului în viața materială, cotidiană chiar, este rădăcina divergențelor „de maturitate" dintre monahul de la Rohia și filosoful de la Păltiniș, student al lui Nae Ionescu și mentor riguros, la rândul său, semănător de libertate și limpezime. Prezentarea-„autoportret" (spiritual) făcută lui Nae Ionescu este continuată de Nicolae Steinhardt: „Nae Ionescu te certa, te înșfăca, te cucerea, îți punea cultura la
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
ce este vorba? - Ți-ai manifestat dorința de a mă ajuta să ajung la munte. Cum la vizita de la O.N.T. nu mi-au plăcut ofertele, te întreb dacă mai este valabilă cea făcută de tine? - De a merge la Păltiniș? Desigur. Nu ai vorbit cu șefa de agenție, nu ai spus cine te trimite? - Nu puteam să o fac de față cu mama. Dacă apoi mă întreba de unde o cunoști pe doamna, ce explicație trebuia să-i dau? - Mda, mai
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VII LA O BERE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360315_a_361644]
-
mai bun decât mine la București — colonelul de Securitate Ilie Merce, unul dintre cei direct implicați în asigurarea izolării și reprimării mele. Refuzată, Doina Cornea a încercat să facă a-mi parveni banii colectați printr-un detur care trecea prin Păltinișul lui Constantin Noica. Banii nu au ajuns nici la Constantin Noica, nici la mine. Probabil că s-a mâncat bine din ei la restaurantul MAI din capitală. În timpul campaniei electorale pentru Cotroceni din 2009, Doina Cornea și-a anunțat opțiunea
Doina Cornea, 88. „Sărut mâinile, doamnă!...” () [Corola-blog/BlogPost/338970_a_340299]
-
eram atașați să staționeze în câmp. Până la Brașov au fost coborâți toți, în afară de mine și Opriș, care am fost depuși la Sinaia, la un spital destinat frontului... -Care să fi fost acela? -Am văzut scris pe clădire, deasupra intrării principale, „Păltiniș”, și pe lângă el șerpuia un pârâu; era un fel de sanatoriu pentru timp de război. Aici am fost consultați de doi medici specialiști în oase, unul german, unul român, ultimul părându-mi că mirosea a băutură. În privința mea, germanul s-
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]