400 matches
-
Avrig, Str. Eroilor nr. 75 țel. 523607 6658 MUNTEAN GEORGETA n.1955 Sibiu, Str. Oașului nr. 4/24 țel. 225715 13126 NEGULEI ANA n.1937 Sibiu, Str. Moldoveanu nr. 33 țel. 433863 13128 NISTOR ELENĂ n.1961 Gură Rîului, Str. Păltinișului țel. 225 6682 PAMPU MIHAI n.1951 Sibiu, Bd. M. Viteazu nr. 19/31, bl. V9 țel. 447705 13134 PAȘOL MARIA n.1952 Sibiu, Str. Ghețăriei nr. 9 țel. 430861 20542 PAVEL MARIA n.1958 Sibiu, str. Justiției nr. 26
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
s-a dat în folosință și o cale ferată îngustă forestieră de la Varlaam la Nehoiașu. Comuna este menționată atunci în dicționarul lui Basil Iorgulescu, cu o populație de 1650 de locuitori și 355 de case în douăsprezece sate (Argăsălești, Gura Păltinișului, Gura Teghii, Furtunești, Ivăneț, Lunca Pârciului, Lunca Vâscului, Pietriceni, Piatra Corbului, Păltinișu de Sus, Păltinișu de Jos, Roșcoi și Tega). Satul Varlaam avea 100 de locuitori și făcea pe atunci parte din comuna Goidești, comună ce cuprindea masivul Penteleu; în
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
județul Buzău și la Zăvoaia și Bordei Verde în județul Brăila. În 1924-1925, Anuarul Socec prezintă comuna ca făcând parte din aceeași plasă Buzău din județul Buzău, cu 2800 de locuitori și cu 13 așezări (9 sate Argăsilești, Furtunești, Gura Păltinișului, Gura Teghii, Nemertea, Piatra Corbului, Roșcoi și Tega; și 4 cătune Ionești, Lunca Vâscului, Lunca Pârciului și Petriceni). În perioada interbelică, zona s-a dezvoltat pronunțat, atunci apărând mai multe școli și, în 1938, căminul cultural. În 1931, satul Varlaam
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
român. Discipol al filozofului Constantin Noica, în perioada comunistă s-a făcut remarcat că interpret al filozofului german Martin Heidegger. Din 1990 este directorul Editurii Humanitas, una dintre cele mai importante instituții culturale române, proiect formulat în anii Școlii de la Păltiniș. După Revoluția din 1989 a participat la principalele dezbateri publice din spațiul cultural și politic românesc, dobândind statutul de intelectual public important, dar stârnind în același timp și critici acerbe. În 1995 a aparut filmul documentar Apocalipsa după Cioran, după
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]
-
al Facultății de Limbi Clasice (1973) din București. În 1976 obține doctoratul în filozofie cu teza "Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii". Tânăr cercetător la Institutul de filozofie în anii '70, începe să frecventeze alături de Andrei Pleșu "Școală de la Păltiniș" (stațiune de munte în care filozoful Constantin Noica își desfășura, prin seminarii private, împreună cu câțiva discipoli, proiectul cultural de recluziune formativa voluntară în fața realității regimului comunist), ca elev preferat al lui Noica. Volumele "Jurnalul de la Păltiniș" și "Epistolar", mărturii ale
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]
-
233. SISZER ADORIAN, fiul lui Siszer Alexandru și Elisabeta, născut la data de 14 iunie 1955 în localitatea Baia-Mare, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 13585 Berlin, Kornerstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Baia-Mare, str. Păltinișului nr. 89/6, jud. Maramureș. 234. SISZER ANA-MARIA, fiica lui Halmi Ioan și Maria, născută la data de 6 ianuarie 1962 în localitatea Jibou, județul Sălaj, România, cu domiciliul actual în Germania, 13585 Berlin, Kornerstr. 9, cu ultimul domiciliu din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
234. SISZER ANA-MARIA, fiica lui Halmi Ioan și Maria, născută la data de 6 ianuarie 1962 în localitatea Jibou, județul Sălaj, România, cu domiciliul actual în Germania, 13585 Berlin, Kornerstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Baia-Mare, str. Păltinișului nr. 89/6, jud. Maramureș. 235. SÎNGEORZAN LUCIA-MARIA, fiica lui Bîcu Marius și Floare, născută la data de 14 august 1974 în localitatea Ocna-Mureș, județul Mureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 51105 Koln, Jungsberger Str. 18, cu ultimul domiciliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
Cearta cu filozofia", m-am străduit să impun publicarea în serial a cărții lui Andrei Pleșu "Minima moralia", în fine, m-am ocupat de rubrica de texte filozofice prin care erau reflectate în linii mari preocupările celor din Școala de la Păltiniș" (din conversația cu Marta Petreu apărută în "Apostrof", nr. 1-2 / 1998, și reluată în "Cronica melancoliei"). În perioada comunistă, a fost cenzurată cu grijă (motiv pentru care a fost obligată să-și reediteze volumul "Urcarea muntelui", decimat de cenzură) datorită
Ileana Mălăncioiu () [Corola-website/Science/298918_a_300247]
-
aceasta ar trebui pusă în funcțiune de câteva ori pe an pentru un ciclu de spălare, fără încărcare cu rufe. La începutul anilor 60 în România s-a început producția mașinilor de spălat semiautomate de mai multe tipuri: "ALBALUX", "CRINUL", "PĂLTINIȘ", "ELECTROBOBINAJ". Ele erau de 2 tipuri: Cu storcător și încălzire sau fără.În 1977 încep preocupările pentru fabricarea unor mașini cu tambur automate. În 1978 Nicolae Ceaușescu a trimis o echipă de ingineri în Italia,o țară cu tradiție în
Mașină de spălat rufe () [Corola-website/Science/317586_a_318915]
-
Ioan Grigorovici și Oprea Zugravul au contribuit la ridicarea acestor troițe plătiți de oamenii cu stare din sat. "Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial". Monumentul este de tip Cruce comemorativă și se află amplasat în cimitirul din strada Păltinișului. Acesta a fost dezvelit în anul 1944, din inițiativa Școlii Rășinari și are o înălțime de 3 m. Este realizat din lemn, fără să fie împrejmuit. Inscripția comemorativă de pe fațada Monumentului este următoarea: „Eroilor neamului - Școala recunoscătoare - 1944“. "Casa natală
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
insistă pe solitaritatea existentă între individual și general, legați de determinările lor. Triunghiul său I-D-G formează așadar o unitate ireductibilă, care amintește de triada lui Peirce. Constantin Noica a format în jurul său o școală neoficială de filosofie, cu baza la Păltiniș, locație montană unde și-a petrecut ultimii ani de viață. Păltiniș a devenit loc de pelerinaj pentru intelectualii români, care au venit acolo să găsească un mentor spiritual. Noica a devenit astfel un fel de instituție intelectuală neegalată de vreun
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
cel literar-filosofic. Aceștia sunt Gabriel Liiceanu (n. 1942), Andrei Pleșu (n. 1948), Sorin Vieru (n. 1933), Andrei Cornea (n. 1952), Vasile Dem. Zamfirescu, Alexandru Surdu (n. 1938) și Corneliu Mircea. Gabriel Liiceanu a devenit proeminent după ce a publicat "Jurnalul de la Păltiniș", unde și-a descris aventura sub îndrumarea lui Noica. De asemenea, aceasta fost cartea care l-a transformat pe Noica într-un fel de stea filosofică. "Jurnalul" este poate cea mai influentă publicație românească de la sfârșitul anilor 1980. Ea încurajează
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
angelogie, ce apare la intersecția dintre metafizică și filosofia religiei. În această carte, entitățile numite îngeri sunt analizate ca ființe ale intervalului. Exercițiul întreg are așadar o valoare secundară în ontologia intervalului. Sorin Vieru este unul dintre puținii logicieni de la Păltiniș. El a câștigat reputație prin cercetări asupra silogisticei clasice, pe care a axiomatizat-o. A fost de asemenea specialist în Frege, pe care l-a tradus din belșug. Interesele sale au cuprins de asemenea filosofia greacă, în specia filosofia politică
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
sofistic de Socrate în opera lui Cornea, " Când Socrate nu are dreptate", sau propunerea sa (a lui Cornea) de a înlocui conceptul de utopie cu cel de ek-topia, ca unul opus en-topiei, din "De la Școala din Atena la Școala de la Păltiniș". Dar poate că cea mai importantă contribuție a sa este critica relativismului contemporan din "Turnirul Khazar". A tradus "Metafizica" lui Aristotel și o mare parte din "Eneida lui "Plotin. Principalele interese ale lui Vasile Dem. Zamfirescu sunt în psihanaliză. Așadar
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Wittgenstein în română și l-a tradus de asemenea pe Kant. Corneliu Mircea este psihiatru și, de asemenea, filosof, încurajat de Noica, dar nu și unul dintre discipolii săi. Însă interesele, temele și stilurile sale îl plasează în cercul de la Păltiniș, unde a făcut vizite regulate. A publicat foarte consistent. În timpul comunismului a scris, printre alte publicații, "Cartea Ființei", "Ființă și conștiință", "Discurs despre ființă", iar după 1989 a publicat (printre altele) "Originarul", "Ființă și extaz", "Facerea: Tratat despre Ființă". Influențat
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
și ministrul Afacerilor Externe în Guvernul Radu Vasile (29 decembrie 1997-22 decembrie 1999). Absolvent al Liceului „Spiru Haret” și al Facultății de Arte Plastice (la Secția de istoria și teoria artei), ca șef de promoție, a participat la Școala de la Păltiniș, fiind alături de Gabriel Liiceanu unul dintre cei mai importanți discipoli ai filosofului Constantin Noica. În tinerete, la vârsta de 20 de ani (în 1968), a intrat în Partidul Comunist Român, pentru ca în ultimii ani ai regimului comunist să fie unul
Andrei Pleșu () [Corola-website/Science/297564_a_298893]
-
o amplă cronică a revistelor edițiile de sfarsit-început de an ale celor mai imporante publicații de cultură în limba română care apar pe mapamond, de la „A” la „Z”, după cum urmează: „AGERO„ publicat la Stuttgart, „CAFENEAUA LITERARĂ” la Pitești, „CENACLUL DE LA PĂLTINIȘ” la Sibiu, „CONTRAATAC” apărând la Adjud, „CUGETUL” la Craiova, „DESTINE LITERARE” apărând la Montreal, „JURNAL LIBER” la Winnipeg-Manitoba, „LAMURA” la Craiova, „LUMINĂ” la Panciova, „LUMINĂ LINĂ- Gracious light” la New York, „NOUĂ PROVINCIA CORVINA” la Hunedoara, „NOUL LITERATOR” la Craiova, „OGLINDĂ
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
Proză , Liviu Rebreanu”, ediția a XXVIII-a, Bistrița, 2010. ● Mențiune, la Concursul Național de Creație Literară , Pavel Dan”, ediția a - XIII-a, Timișoara, 2010. ● Mențiune, la Concursul Național de Proză , Mihail Sadoveanu”, ediția I, Iași, 2010. ● Premiul Revistei , Cenaclul de la Păltiniș”, la Concursul Național de Literatură ,Student Creation”, ediția a II-a, Sibiu, 2010. ● Premiul de merit (Merit prize), la ,Naji Naaman’s Literary Prizes 2011”, Liban, 2011. ● Premiul II și Premiul Revistei ,Sud", la Concursul Național de Proză ,Marin Preda
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
austriece, în timp ce Șaru Dornei și Neagră Șarului au rămas în continuare sub administrație moldoveneasca. La 23 august 1800 slugerul Ion Negrea și vornicul Gheorghe Tăutu primesc însărcinarea să stabilească hotarele moșiei cuprinzând satele de răzeși: Dorna Arini, Șaru Dornei și Păltinișul, pe care domnitorul C. Ipsilanti le dăruiește fiului său Alexandru Ipsilanti - conducătorul de mai tarziu al mișcării eteriste, printr-un hrisov din 6 august 1800. Hotărnicirea s-a făcut la 15 noiembrie 1800 și la 6 ianuarie 1801, fiind aprobată
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
a păstrat un impresionant număr de epistole trimise confraților săi. Și nu numai. Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea (n. 1950) a cercetat, a adnotat și a bibliografiat într-o carte de referință1 toată corespondența, publicată, a benedictinului de la Păltiniș. Epistolele lui Constantin Noica conțin numeroase informații, note, știri, referințe, microportrete, acolade, rectificări, nuanțări privind unele momente din literatura și cultura națională. Revelatoare în acest sens sunt și cele două epistole, necunoscute până acum, trimise istoricului și criticului literar George
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
vizita Cimitirul Vesel. În Borsa există peste 2.000 de locuri de cazare în hoteluri, moteluri, pensiuni și case de vacanță. Cele 5 hoteluri de 3 și 2 stele sunt: Hotel Nord, Hotel Român, Hotel Victoria, Hotel Cerbu și Hotel Păltiniș. Primele două dispunând și de centre SPA cu piscină interioară. În prezent în Borsa există 3 hoteluri care au aparținut OJT Maramureș și care sunt lăsate în paragină. Acestea sunt Hotel Cascadă (proprietar în prezent CAS Maramureș, Hotel Brădet(proprietar
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
o mănăstire. Ultimii ani din viață începând cu anul 1975, Constantin Noica și i-a petrecut la Păltiniș lângă Sibiu, locuința lui devenind loc de pelerinaj și de dialog de tip socratic pentru admiratorii și discipolii săi (vezi "Jurnalul de la Păltiniș" de Gabriel Liiceanu). Se stinge din viață la 4 decembrie 1987. A fost înmormîntat pe 6 decembrie 1987, la Schitul Păltiniș, după dorința sa, slujba fiind oficiată de un sobor de preoți în frunte cu ÎPS Mitropolit Antonie al Ardealului
Constantin Noica () [Corola-website/Science/297472_a_298801]
-
asociației s-a orientat spre muntii Făgărașului, Cibinului, Sebeșului, lărgindu-se treptat și spre Piatra Craiului, Bucegi, Parâng, Căliman și Rodna. Una dintre principalele realizări ale S.K.V. a fost întemeierea, în anul 1894, a stațiunii Păltiniș (în ) din Munții Cindrel. Păltinișul este și astăzi stațiunea montană situată la cea mai înaltă altitudine din țară, având o altitudine medie 1450 m De-a lungul existenței sale neîntrerupte, de peste șase decenii (1880-1944). S.K.V. a construit un mare număr de cabane, dintre care cele
Asociația Carpatină Transilvană () [Corola-website/Science/325688_a_327017]
-
Arad. În paralel cu activitatea didactica, a practicat o vreme și jurnalismul, între 1990-2006, un jurnalism independent și uneori de o manieră foarte personală, un jurnalism de atitudine etică și culturală. La începutul anilor ’80, a frecventat Cercul format la Păltiniș în jurul filosofului Constantin Noica, fapt care a avut o influență decisivă asupra formării sale. În literatura de specialitate din România, Nicolae Iuga este printre primii care lansează o dezbatere publică asupra ideii de Etica globala, aparținând teologului german Hans Kung
Nicolae Iuga () [Corola-website/Science/313713_a_315042]
-
Str. Decebal nr. 3B/36 țel. 433596 21759 EPURE NICOLAE (n. 1941) Baia Mare, bd. București nr. 38/6 țel. 430896 4858 MAGUT LEONTINA (n. 1937) Baia Mare, Bd. Republicii nr. 10/33 țel. 429819 16818 MARIAN ERZSEBET (n. 1958) Baia Mare, str. Păltinișului, nr. 67/1 țel. 092216370 20737 MUREȘAN FELICIA ADELINA (n. 1972) Baia Mare, str. Rapsodiei nr. 1/35 țel. 432278 12391 POP IOANA (n. 1957) Ocna Șugatag, Str. Principala nr. 279 țel. 374161 4894 POPAN LIVIA (n. 1948) Baia Mare, Str. C.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]