472 matches
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOAMNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1680 din 07 august 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ Cad petalele de crin, Frunzele foșnesc uscate, Dumitrițele își țin Capetele aplecate. Fără vlagă se ițesc, De sub păpușoi, bostanii, Vrăbiile ciripesc, Vântul scutură castanii. Se întinde și în crâng Toamna blândă, fermecată, Fluturii în vii se strâng, Unde-i poama parfumată. Măcieșii, cu năduf, Se dezbracă-n deal de straie, Să își spele finul puf, O gutuie cheamă
TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368103_a_369432]
-
scoțând rotocoale de fum, în crâșmă fiecare își vedea de ale lui, a scuipat în palme, ptiu, curva dracului, asta cu zile mă omoară, nu se astâmpără nici să o pici cu ceară, iar am prins-o cu dascălul în păpușoi, după ce săptămâna trecută am prins-o pe fânul din pod cu popa din satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau aici și beau, că de merg acasă o omor cu zile și mă bagă
O CURVĂ DE MUIERE de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362699_a_364028]
-
un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să plece dar el, om drept și cinstit, le ducea la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să plece dar el, om drept și cinstit, le ducea la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Râdeau copii la școală de nepoței! Râdeau babele-n biserică de ea! Râdeau cu răutate. Le părea bine că au dat de necaz! Că ''prea se țineau cu nasu pe sus! Ce dacă ea-i ingineră agronoamă? Ce grâu, ce păpușoi crește p-aci? Că s-a dus la școală de nebună, să se dea mare!!! Că și mă-sa și ta-su... Ai lor, tot așa făloși! Cine mai era ca ei! Da' le-a dat Dumnezeu să se sature
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
mai adesea pe personificarea obiectelor din preajma omului; altele sunt adevărate scenete, gata de filmat sau de pus în scenă, scrise sub formă de dialog, ca de exemplu „Lingura autentică și cea plastografiată, zisă Tiriplic” („Scenariu pentru teatru de păpușele. Și păpușoi”) sau”Lăcomie abstractă. Oul din minte”. „Tare multe sunt de spus, afirmă autorul. Ajunse în gură, oare de ce toate cuvintele tind să se transforme-n înjurătură, deși pe nimeni nu am ură!?” Observațiile sale, izvorâte dintr-un îndelungat și consecvent
DELICATEŢURILE CONTEMPORANE ALE LUI CONSTANTIN T. CIUBOTARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354730_a_356059]
-
fată nemăritată că este căsnicia și altele sînt poveștile unor muieri în toată regula. Apoi, regula e că sîntem regulate, se tăvălea de rîs Lilicuța, da' ce știi tu, fato, nu se compară cu jocul ăla de-a pititelea prin păpușoi al fetelor cu băieții. Estera era singura care intervenea rar în discuție, ea le iubea pe toate patru în egală măsură, Adelina o descumpănea puțin, pentru că era puștoaică, dar Roua îi ungea sufletul cu tăcerile ei gînditoare și cu surîsul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
ce mă însoțea, fiindu-mi aliat dar și dușman. Când se ascundea în nori îmi părea rău, iar când strălucea arzător mă ascundea de razele lui sub diferite tufe de fel de fel de copăcei, sau chiar prin lanul de păpușoi, devenit în plinul verii, o adevărată pădure misterioasă. Nimic nu avea vreo importanță deosebită. Totul decurgea normal din punctul de vedere al copilului ce aștepta să vină seara, să ajungă acasă, să mănânce și să se culce legănat de vise
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358718_a_360047]
-
CU CURU ZEALĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului sătul de mascarada ce-i la noi, mi-am zis și eu: mă doare-n cot și m-am trezit, hai-hui, prin păpușoi, c-un ditamai știulete-n... bot! acuma stau și mă amuz; de-atâția regi cât sunt în țară eu însumi vreau să mă acuz: de ce nu ies, încă, afară?! mai stau o zi, cât pot s-amân?! să aflu ce
CU CURU ZEALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359997_a_361326]
-
ce mă însoțea, fiindu-mi aliat dar și dușman. Când se ascundea în nori îmi părea rău, iar când strălucea arzător mă ascundea de razele lui sub diferite tufe de fel de fel de copăcei, sau chiar prin lanul de păpușoi, devenit în plinul verii, o adevărată pădure misterioasă. Nimic nu avea vreo importanță deosebită. Totul decurgea normal din punctul de vedere al copilului ce aștepta să vină seara, să ajungă acasă, să mănânce și să se culce legănat de vise
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360102_a_361431]
-
ascunde încolo, departe, prin cotiturile care duc la Ghibarț, spre Cruceanu, sau prin sinusurile care fac drumul plăcut încoace, spre Cioara ori Băgăoani, sau prin curburile ademenitoare și deloc ne/primejdioase spre cotloanele în care coceam cartofi și știuleți de păpușoi (spre cotloanele/firidele amintirilor, adică, nu?)... Sigur, printre pleoapele apropiate de alergare pe cărarea ireversibilă a firii, mă mai uit și acum acolo, pe dealul acela, după care credeam că se termină pământul și unde credeam că pândește sfârșitul!...mă
Câteva cuvinte pe deal şi o fată cu ghetele pe dos () [Corola-blog/BlogPost/339921_a_341250]
-
Mai încolo, în față, se aude satul, se văd lămpile începând să licărească a noapte și eternitate!... Stai să vezi! Aproape de poartă, aud vița de vie trosnind în soba de afară. O zăresc pe bunica mestecând mămăliga. Ce mămăligă din păpușoi albi! Îți vine s-o mănânci goală, nu alta! Laptele-i stat din fiert. Ce lapte bun face vaca păscută de mine! Îți vine să-l bei gol, nu jucărie! Sar scântei din foc. Bunica se uită la ele și
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
încolo și încoace, fără să merg. Stau întins pe țolice, învelit cu plapuma. Ce plapumă frumoasă a făcut mătușa cea mare la războiul de țesut! Lângă mine stă un oleandru cu flori albe. Stă și tace. Mai încolo, la marginea păpușoilor din grădină, stă un măr dulce și un măr mălăieț. Deasupra, sub streașina veche și huruind de amintiri, doarme un cuib de rândunică plin cu pui de rândunică. Cred că, în seara asta, va să-mi pogoare visul din mărinimia
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
obișnuit să zică (în șoaptă) Doamne-ajută!...ne suim în căruță și, hăis! cea!...hăis! cea!...plecăm la dracu-n praznic, fiindcă tocmai acolo șede și huzurește via bunicei, fiindcă tocmai acolo se află și se înalță spre cer hectarul cu păpușoi al colhozului abia înființat!...Și mergem, și mergem!...Suntem mulți: fratele și patru surori ale mamei (Constantin, Doroftia, Veronica și Victoria)...și eu, nepotul acestora, luat ca să am grijă de boi, să aduc apă, să ascult cum crește iarba, cum
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
era amiral, cică!... Sărmana Mumă! Nici nu știu cu ce s-o ajut! Se uită la mine cu doi ochi verzi-amărui înlăcrimați! Și-mi șoptește ceva devastator: “Vezi că mai la deal, dincolo de țâhla asta, exact pe marginea tarlalei cu păpușoi, te așteaptă mama ta! Du-te la ea! Eu merg până-n Bursucani, poate-și face milă careva și-mi dă niscaiva cartoafe, că n-am mai pus nimic în gură de când cu prigoana de după distrugerea minunatei mele păduri!”. (Publicitate: „Zdrobiți
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
și la două. De frumos nu sperii satul, Iar de rău, nu-mi șade bine; Când mă duc, ades, cu capul, Fac o baie de mulțime. Și, lânga mine, câți slugoi!... Că tu știi, cum sunt românii: Nu are câmpul păpușoi Și pe străzi ne latră... câinii! Aș fi pus un prim-ministru... O femeie... genială, Ca să-mi scrie, în registru, Nu ce fierb românii-n oală, Nici dacă țara mă vrea mort, Gropi de mai sunt în trotuar, În ce
DOAMNE, DE-MI DĂDEAI ŞI MINTE ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342562_a_343891]
-
un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să plece dar el, om drept și cinstit, le ducea la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
O alegem pe cealaltă, soacră-mea, de ciudă că rămân, își anunță intenția de a pleca în misionariat în Africa, cu niște prietene de la o fundație unde era voluntar. ÎI aduc la cunoștință că acolo toaleta e o groapă între păpușoi, dacă nu le-a pus soarele la pământ vrejurile. Britanicii, poate pentru că și ei au împărățit pe acolo, direcționează cei mai mulți bani în sprijinul Africii. Unele programe de strângere de fonduri sunt chiar atrăgătoare. De pildă adoptarea unui copil la distanță
M-am măritat cu un britanic, iar soacră-mea a venit la nunta din România cu o declarație de război: „Cu mâncarea pe care ai servit-o tu salvam de la foame un sat din Africa” () [Corola-blog/BlogPost/337690_a_339019]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOAMNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2058 din 19 august 2016 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ Cad petalele de crin, Frunzele foșnesc uscate, Dumitrițele își țin Capetele aplecate. Fără vlagă se ițesc, De sub păpușoi, bostanii, Vrăbiile ciripesc, Vântul scutură castanii. Se întinde și în crâng Toamna blândă, fermecată, Fluturii în vii se strâng, Unde-i poama parfumată. Măcieșii, cu năduf, Se dezbracă-n deal de straie, Să își spele finul puf, O gutuie cheamă
TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342749_a_344078]
-
mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi di vre, sau di nu vre, câ de, mălaiul ghin păpușoi îl ave la înghemânâ. Ăista-i hrana di bază în casa omului sărac șâ cu familie mare, nu pânea. - Lasâ nea Vasâli, nu-i vorbâ ghi zăstri amu. Doarâ șchii câ la mini în casâ sâ găsăsc mai ghi tăchi, doar
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Moș Tănasă “(...oamenii mă ocolesc, iar eu nu sunt prea prietenos. Copii aruncă vorbe urâte în urma mea, iar părinții lor îmi zic țărănistul. Sunt încă mulți care plâng după vremurile trecute, când era mai ușor să furi câțiva saci de păpușoi, decât să trudești conștient la munca ogorului...), “Navetistul”, “Profesorul, ateul și rugăciunea”(...profesorul suferea de câțiva ani de o boală cumplită, care îi afecta picioarele și articulațiile. Se mișca greu, cu ajutorul unor cârje. Aflase din cărți și de la unii oameni
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343597_a_344926]
-
scoțând rotocoale de fum, în crâșmă fiecare își vedea de ale lui, a scuipat în palme, ptiu, curva dracului, asta cu zile mă omoară, nu se astâmpără nici să o pici cu ceară, iar am prins-o cu dascălul în păpușoi, după ce săptămâna trecută am prins-o pe fânul din pod cu popa din satul vecin, mai dă-mi un deț, cere bătrânul, birtașului, mai bine stau aici și beau, că de merg acasă o omor cu zile și mă bagă
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
pufăieîncet, încetscoțând rotocoale de fum,în crâșmăfiecare își vedea de ale lui,a scuipat în palme,ptiu, curva dracului,asta cu zile mă omoară,nu se astâmpără nici să o pici cu ceară,iar am prins-o cu dascălul în păpușoi,după ce săptămâna trecutăam prins-o pe fânul din podcu popa din satul vecin,mai dă-mi un deț,cere bătrânul, birtașului,mai bine stau aici și beau,că de merg acasăo omor cu zileși mă bagă ăștia la ocnă,pentru
STEJĂREL IONESCU [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
mămăligii, asta o șchie a o fachi din copchilărie, nu di amu, fiind cea mai mari dintri copchii șâ tu șchii cum îi! Ea trebuia sâ li facâ pi toachi di vre, sau di nu vre, câ de, mălaiul ghin păpușoi îl ave la înghemânâ. Ăista-i hrana di bază în casa omului sărac șâ cu familie mare, nu pânea. - Lasâ nea Vasâli, nu-i vorbâ ghi zăstri amu. Doarâ șchii câ la mini în casâ sâ găsăsc mai ghi tăchi, doar
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
frigă pe dom' Nelu!... V. VINO, CÂT SUNT VIU, SĂ-MI GIUGIULEȘTI BÂRZOIUL!, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. mai lasă-le, la naiba, de bluze și rochițe, că până te îmbraci se coace păpușoiul! în toată iarna asta mi-ai făcut doar fițe, vino cât mai iute să-mi giugiulești bârzoiul! îmbracă-te în mov, în negru sau în verde, lasă la vecină cățelul și pisoiul, ia-ți bilet la tren, că nu știi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]