474 matches
-
camătă a luat dumnealui Căpitan Ioan Iojă, acestor săteni, cărora „le-a făcut bine" cu 200 lei. Împrumutul s-a făcut pe 105 zile, de la 22 Mai până la 7 Septembrie, și ca procent i-au muncit una sută prăjini de păpușoi pe cari i-au prășit, i-au cules, i-au cărat în Bacău, i-au desfăcat și i-au urcat în coșer. Cât face această muncă? M-am adresat unui mare proprietar din județul Suceava, care-și cultivă singur moșiile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
am cerut să-mi facă o socoteală de zilele pe care ar trebui să le întrebuințeze un țăran, care să nu fie un exemplu de hărnicie, dar să nu fie nici un leneș de frunte, pentru a munci o falce de păpușoi, de la prașila întâia și până la pusul în coșer, lucrând un pământ mijlociu, adică socotind că s-ar fi făcut o arătură de rând, cum se putea face la 1839, și acest proprietar mi-a făcut socoteala următoare: Un om poate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rând, cum se putea face la 1839, și acest proprietar mi-a făcut socoteala următoare: Un om poate prăși 6 prăjini pe zi, ceia ce însemnează că-i trebuiesc 27 zile pentru a prăși, de 2 ori, o falce de păpușoi, întrebuințează 3 zile pentru a tăia strujenii, 8 zile pentru a căra recolta, socotind că lanul nu-i prea departe de ogradă, și 14 zile pentru a desfăca, a urca păpușoii în coșer și a rândui glugele de strujeni. În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru a prăși, de 2 ori, o falce de păpușoi, întrebuințează 3 zile pentru a tăia strujenii, 8 zile pentru a căra recolta, socotind că lanul nu-i prea departe de ogradă, și 14 zile pentru a desfăca, a urca păpușoii în coșer și a rândui glugele de strujeni. În total 52 zile pentru 80 prăjini. Care era prețul muncii în 1839? În volumul III din colecția domnului Sturdzașcheianu, găsim aceste prețuri. În județul Bacău, ziua de prășit, socotindu-se câte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
30 parale, fac - 47 lei 10 parale. 3 zile tăiatul câte 1 leu 30 parale, fac - 5 lei 10 parale 14 zile desfăcutul și urcatul în coșer fac - 72 lei Total 149 lei 00 parale. Pentru lucrul unei fălci de păpușoi trebuia să se plătească, în județul Bacău, în anul 1839, suma de 149 lei, ceia ce face că pentru 109 prăjini se plătea 186 lei 29 parale. Prin urmare la cei 200 lei, țăranii din Mărgineni, au plătit căpitanului Iojă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și locuitorii satelor țineau mai multe vite în loc să se ocupe de cultura cerealelor, parte din locuri erau acoperite de codri, dumbrăvi, spinișuri, mlaștini, stufărișuri. Pământurile fiind foarte bune și priind tuturor cerealelor, se cultiva mai ales grâul, secara, orzul, ovăzul, păpușoiul, cânepa, mălaiul și toate soiurile de legume, viilor nepriindule „așa de bine ca în părțile de jos". La obținerea locurilor de cultură prin curățarea locurilor de păduri și spinișuri, oamenii le-au folosit puținele unelte cunoscute atunci, mai ales târnăcoapele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu? - Tu? Un ghilimoț Dar român, cum suntem toți! Despre tănsăni și satul lor Din hrisoavele de pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
invocate de inginerul montanist în favoarea utilizării "plutitoarei întinderi a râului Siret" pentru transportul cărbunilor către portul dunărean. Drept repere pentru reușită, invoca mai multe caiace, care transportaseră pe Siret, de la Nămoloasa până la Galați, câte 200 chile (48.000 ocale)24 păpușoi fiecare. Or, acele caiace din spusele "plutașilor experți" puteau urca în amonte "până la Domnești, ca trei stații de poștă în gios de Comănești, sau și mai cu folos, să se remorcheze dacă podurile Siretului s-ar face trecătoare". Soluția cea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bine de un ceas" (SJIAN, Ministerul Lucrărilor Publice Moldova, dosar 426/1854, f. 1). 4 Bunăoară, pentru realizarea și transportul la "cumpănă" a 1.000 oca de cărbuni, Sabo plătise fie 10 lei, fie 8 lei plus o dimerlie de păpușoi; iar pentru transportul acestora de la Comănești la Galați, achitase cărăușilor între 6 și 8 lei pentru fiecare sută de oca cărbune (ibidem, f. 2). 5 Ibidem. 6 Ibidem, f. 2. 7 SJIAN, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1841
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
tălmăcit de către localnici după cântatul „chițigoiului”. Când pasărea cânta „cârchiți, cârchiți”, nu era vreme de ieșit la câmp, ci de stat în casă și de cârpit hainele. Apoi, când se auzea cântatul „știubei, știubei”, aceasta însemna că trebuiau bătuți păpușoii în știubeie, pentru a se obține boabele trebuincioase pentru semănat. Numai atunci când pasărea cânta „la plug, la plug” se mergea la arat și la semănat, primăvara. Aratul se făcea începând de la margine sau de la mijloc, iar semănatul prin aruncarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-a folosit teascul cu șurub și zdrobitorul. După ce ravacul 1 era turnat în butoi, acesta fierbea înădușit, folosindu-se pentru aceasta un dispozitiv numit „cocostârc”. Acesta era compus dintr-un tub de cucută uscată, asamblat cu ciucălău de păpușoi, pus cu un capăt în butoi și celălalt într-un vas cu apă (în ziua de astăzi se folosește furtunul). Astfel, în timpul fierberii, vinul nu lua contact cu aerul. Ca răvăcitoare se foloseau coveți mari cu mânere la capete. (reproducere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cânepă prăjită se obținea uleiul sau bătută cu chilugul, fiartă și amestecată cu miere se făcea jolfa, bună de mâncat mai ales în post sau cu turte la Crăciun. În postul mare, jolfa se consuma în amestec cu boabe de păpușoi fierte sau cu grâu fiert. Adevărata muncă a cânepii începea odată cu tochitul, care se făcea în pârâul Berheci, în pâraiele satelor organizându-se câte un iaz în acest scop. Fuioarele erau prinse cu prăștini ca niște plute, iar cârlige ascuțite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aparținând gospodăriilor lui Gheorghe Tabarcea și Gheorghe Maftei), sprijinite pe țăruși groși și puternici, cât și porți mici și joase, având drugi din stejar sau salcâm. În spatele unora dintre gospodării se amenajau altădată arii pentru treieratul păioaselor și pentru depozitatul păpușoilor în vederea dezghiocării. Colectivizarea agriculturii a avut drept urmare, în cei peste treizeci de ani cât a funcționat, schimbări radicale în cadrul gospodăriei țărănești. Nemaifiind folosite, o serie de anexe gospodărești ca grajdul, coșăriul sau crama, au dispărut din structura gospodăriei tradiționale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai devreme de apariția pe cer a atâtor stele, încât nu le mai puteam număra. În grup, fete și băieți, cu trăistuțele pline de struguri sau cu pepene în ștergar, însoțiți de nelipsitul și credinciosul cățel, plecam cântând acasă, printre păpușoi, probabil și pentru a ne înlătura spaima întunericului. Din același motiv, alteori ne retrăgeam din câmp cu torțe aprinse sau cu felinare încropite din bostani goliți de conținut și ciopliți în chip de măști hidoase. Dincolo de grijile, responsabilitățile și alergatul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în patru etc.). Cunosc o deosebită frecvență, în structura locuțiunilor, pronumele și prepozițiile: a o lua la sănătoasa, a da în seamă, a-și aduce aminte, a-și lua tălpășița, a o face de oaie, a face pe mortul în păpușoi, a da în clocot, a o pune de mămăligă, a-și pierde mințile etc. Locuțiunile se deosebesc de expresiile verbale prin solidaritatea mai accentuată, sub aspect lexical, a elementelor componente și prin caracterul unitar al sensului (sensurilor) gramatical(e). Cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
era grădina? c) Ce a observat Niculae? 6. Alcătuiește un scurt text cu titlul “Sfârșit de vară”. TESTUL NR. 4 1. Citește cu atenție textul de mai jos: “Un negustor, umblând prin mai multe sate și orașe, ca să cumpere grâu, păpușoi și altele, într-o zi ajunse la un pod. Când era să treacă văzu un om care se odihnea acolo. Acesta era Păcală. Negustorul, voind să afle ceva de la el, ca orice negustor, se apropie de dânsul și-l întrebă
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
doi evidențiază un conflict deschis; tatăl nu este de acord cu aleasa fiului si-i cere să se căsătorească cu o altă fată. Să duce la ea, stă vo câteva zile. Deci, duminicăi nunta. Lăsând fata să doarmă cu un păpușoi din fluor, un voinicel de flori, sendreaptă spre nunta sa. În cele din urmă, tatăl Încuviințează căsătoria celor doi: Bine, tată Iliuță. Daru meu l-ai luat. Să-ț' fie al tău! Bine mai e omul la casa lui este
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
timpuri până-n prezent cum sunt: Dealul Izvorului, Dealul Morii, Dealul Crucii, Dealul Țiganului, Iezărie, Iazul Dracului, Poiana, Băltoaia, Puturoasa etc. Totodată, pe meleagurile hudeștene au existat de-a lungul veacurilor vechi familii de țărani cum ar fi: Pintrijăl, Fasolă, Bostan, Păpușoi, Brumă, Chițac, Ciobanu, Ciubotariu, Horeanu, Irimia, Jacotă, Minciună, Mirăuță, Sofronescu, țului, Macovei, Ungureanu, Olaru, Căpraru, Toma care s-au ramificat având continuitate și în zilele noastre și au păstrat limba, tradițiile, obiceiurile și datinile strămoșilor noștri. De asemenea, trebuie amintite
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sevastița, Saveta) în loc de Elisabeta, Florica în loc de Floarea, Jenița în loc de Jana(Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
zi(aproximativ 15.500 kg.). Ulterior atelierul a fost desființat din motive necunoscute(probabil și datorită morții hatmanului Iordache Costache Boldur-Lățescu). De asemenea, în vederea modernizării muncilor agricole pe moșia HudeștiiMari, în anul 1857, proprietarul a cumpărat o mașină de desfăcut păpușoi de la Anton Schiler din Iași. In timpul cât moșia a fost stăpânită de către hatmanul Iordache Costache BoldurLățescu, exista și o frumoasă herghelie de cai moldovenești mult prețuiți la export. Ulterior proprietarul moșiei, Ion Frank, a mai păstrat doar câțiva cai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
domniei boierilor de pe aceste locuri. Am suferit usturimea biciului administratorului și am mâncat un castravete murat cu puțină brânză, mai mult zer, ce se strecura printre degetele celui ce o împărțea din putină. Mămăliga mirosea a mucegai, era făcută din păpușoi pe jumătate stricat. țăranii care munceau pe moșia boierului tremurau de frica harapnicului mânuit de Chihaia, administrator de moșie, ca și al altora ca Mironescu sau V. Axinte. In condițiile de grea cumpănă pentru țăranii din Hudești , ideea înființării unei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
169. Simion, rus 297 297 170. Irimie,pas, nevolnic 171. Grigorie țurcan 172. Grigoraș Buga 173. Ion Hurgheș 174. Gavril fiul lui Hurgheș 175. Ștefan ginerele lui 176. Grigorie Rădăucean 177. Ștefan fratele lui 178. Gheorghie fratele lui 179. Ioniță Păpușoi 180. Petre Bofa 181. Toader Păpușoi, holtei cu mamă 182. Toader Ciută 183. Ștefan ginerele lui Bofa 184. Macsin, olar, rus 185. Ivan, rus 186. Neculaiu Turtăcaldă 187. Melintii Cordeiu 188. Ștefan Mogâldău, holtei, bătrân 189. Ilie Mustață 190. Ion
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Irimie,pas, nevolnic 171. Grigorie țurcan 172. Grigoraș Buga 173. Ion Hurgheș 174. Gavril fiul lui Hurgheș 175. Ștefan ginerele lui 176. Grigorie Rădăucean 177. Ștefan fratele lui 178. Gheorghie fratele lui 179. Ioniță Păpușoi 180. Petre Bofa 181. Toader Păpușoi, holtei cu mamă 182. Toader Ciută 183. Ștefan ginerele lui Bofa 184. Macsin, olar, rus 185. Ivan, rus 186. Neculaiu Turtăcaldă 187. Melintii Cordeiu 188. Ștefan Mogâldău, holtei, bătrân 189. Ilie Mustață 190. Ion, ungurean 191. Sofronie Sandipa, slab 192
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu nasture, ci bumb. Nu zăpada, ci omăt, Nu livadă, ci pomăt. - Zi-mi bunică dacă poți ce-s eu? - Tu? Un ghilimoț Dar român, cum suntem toți! Despre tănsăni și satul lor Din hrisoavele de pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
relele lui. Am spus și relele pentru că în universul copilăriei nu te întâlnești numai cu binele social - acceptat, cu optimumul moral, cu exemple pozitive. În grupul de copii și adolescenți, constituit aleator, am învățat să fumez țigări cu mătase de păpușoi, să înjur, să folosesc cuvinte și expresii vulgare, pentru a nu fi mai prejos de ceilalți băieți, să spun minciuni, pentru a ieși din încurcătură și chiar să iau, fără mustrări de conștiință, struguri, știuleți de păpușoi pentru copt sau
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]