268 matches
-
În miliție și este dat afară din slujbă. Acum, cu patru copii și fără slujbă, nu o ducea pe roze. Reușește Însă să se angajeze ca muncitor la Fabrica de Cherestea din Gălăuțaș și să-și ridice o căsuță pe Părăul Gălăuțașului, unde să aibă un acoperiș pentru familie. Casa și-o ridică lângă Vaidaș Vasile care Îi este cumnat. După atâta zbucium, moare lăsând o femeie văduvă cu patru copii, care nu după mult timp moare și ea. Biata Aurica
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ageră și un caracter de o mare frumusețe. Atâtea Încercări vitrege la care a fost supusă, n-au Încovoiat o. S-a luptat mereu cu ele și i-au lăsat urme adânci pe fața atât de frumoasă cândva. Urmând cursul Părăului Gălăuțașului, dădeai de o căsuță sărăcăcioasă, mai mult semănând a bordei, era a Rafilei Goia. Cine știe de unde se pripășise aici, fiindcă numele de familie Goia nu s-au Întâlnit În Gălăuțaș! Numele de familie Îl moștenise de la soț, ea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din urmă a crescut-o și a purtat-o la școală o mătușă, Mărița Mariei lui Ilie, care stătea În Preluca, soră cu tatăl, iubind-o de parcă ar fi fost copilul ei). Cu ea am bătut drumul până la Școala din Părău și apoi la centru, timp de șapte ani. Puțin pistruiată, dar ageră la minte, după ce a terminat un liceu agricol s-a stabilit În Târgu Mureș. Păcat de ea, fiindcă un cancer galopant a răpus-o În floarea vârstei. Pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
timp de șapte ani. Puțin pistruiată, dar ageră la minte, după ce a terminat un liceu agricol s-a stabilit În Târgu Mureș. Păcat de ea, fiindcă un cancer galopant a răpus-o În floarea vârstei. Pe față (partea dealului dinspre Părău) locuia Nuțul Gorii Râpanului. Acel Gorea (Grigore) se numea Dobreanu. Se spune că bunicul acelui Râpan fusese cioban și ajungând cu oile pe aici și-a găsit o drăguță pe care a luat-o de nevastă. Probabil că În Subcetate
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
camarad de arme cu niște bănățeni care, se știe, conjugă verbul a fi la indicativ prezent, persoana Întâi folosind forma eu mi-s, pe care o adoptase și Rugină al nostru. Și sătenii lau poreclit Misli. În partea dreaptă a Părăului locuia Cotfas Toader, bunic al unui coleg de-al meu de școală, Ștefan. Era Însă și bunic după mamă, al lui Milu ceterașul, fecior al lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armanului. Din neamul Truțeștilor era și Truța Neculai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ionuc, de pe Dealul Armanului. Din neamul Truțeștilor era și Truța Neculai (Buha), tatăl lui Costică Truța, fost primar și decedat cam devreme În urma unui infarct de cord. Și cu acesta am Încheiat trecerea În revistă a caselor și gospodăriilor de pe Părăul Gălăuțașului din vremea copilăriei mele. Dacă voi fi trecut de vreuna fără să o pomenesc, aceasta se datorează unei greșeli pentru care Îmi cer iertare. Nu pot Însă să trec cu vederea o casă de pe Dealul Plopișului, casă singuratică rămasă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care le-au adunat neputând duce cu ei mai mult de patru scânduri. Urmau apoi În dreapta drumului ce duce spre Făget, trei căsuțe alăturate aparținând: una a lui Dumitru al Niței, frate cu Sandu al lui Ion al Todosiei de pe Părău, alta a Mariei Țăranu și una a Oniței, fată din flori a nevestei Coruțului, țiganul care a venit aici ca vânzător ambulant de pieptene, Ileana Țăran devenită apoi Mătasă. Doi frați, Neculai și Nuțu Marcu, sunt fiii lui Nechita (În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu simțul umorului ca și fratele bunicului ei, Nuțu, un tip jovial Însurat cu o taciturnă, caz fericit de altfel. Femeile dacă vorbesc mai puțin nu-i rău. Vin apoi la rând Picii, așa-i porecleau vecinii. Ei sunt de pe Părăul Gălăuțașului, frați cu Grigore al Petri: Dumitru (fără urmași), Andrei care fusese o vreme călugăr la Durău, dar necălcând a popă a ales să se Însoare și revine la condiția de mirean. Badea Andrei Călugărul era, cred, prea iubitor de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui Mihai Ilisan, Ion și Gheorghe. Bietul Ion a fost luat pe front la nicio săptămână după căsătorie, nu a avut când să petreacă măcar o săptămână de miere. Mihai din Preluca, așa i se spunea, a venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, a tot cumpărat pământ și a devenit cu timpul cel mai Înstărit din sat. Din cele două căsătorii pe care le-a avut au rezultat patru feciori și două fete. Prin anul 1946 l-am văzut o dată pe acest
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui Ilie, a murit și el fără să lase urmași, apoi a murit și lelea Mărina și bărbatul ei de-al doilea, Neculai Șfacul. Ceva mai la deal locuia Ștefan Boacu, cel care l Înfiase pe Neculai al Petrii de pe Părăul Gălăuțașului. În apropierea lui era un altul, Bocuțu, cel pe care Îl Împușcase Lupu Mariei Luncan din Prelucă după ce l-a descoperit În patul său conjugal alături de nevasta adulteră. Păcat de el! Bătrânii spuneau că era o mândrețe de flăcău
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Neculai al lui Ștefan, unde se organizau de Anul Nou vergeluri, acum este pustie ca și a fratelui său Gheorghe, căsătorit aici cu o săștiancă, Maria Săștianca, așai ziceam noi. Vine apoi Ion Marcu (Coconetele) care a venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, frate cu Marcu Iacob. Doi copii a avut acest Coconete: Floarea, căsătorită cu Toader fiul Eudochiei (Cita) Prușului, din neamul Prușenilor de pe Dealul Armanului și al doilea copil Petru căsătorit cu Dina venită aici din Toplița (era fata Soficăi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mort În timpul războiului, dus la muncă silnică În Ungaria. Al doilea, Neculai, tatăl fetelor de pe Coastă: Victoria și Ileana. Al treilea, al cărui nume nu l-am aflat, știu că a fost tatăl nevestei lui Dumitru Blaga, venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, un om de mare omenie și bun gospodar, tată autoritar dar drept, imparțial cu toți copiii, șapte la număr. Copilăria și adolescența am petrecut-o cu aceștia și erau buni camarazi cu o educație frumoasă. Fetele de pe Coastă s-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
masă caldă va urma odihna binemeritată. În acest timp nevestele Își continuau acasă treburile lor gospodărești. Celelalte animale trebuiau hrănite și adăpate, era necesar să gătească mâncarea caldă, iar cei doi copii trebuiau să ajungă la școală tocmai la gura Părăului Gălăuțașului. De la școală se duceau ei acolo unde știau că tata descarcă lemnele și le stivuiesc În platforme. De aici și până acasă tata Îi urca În sanceu și drumul era mai ușor. Lecțiile le vor face seara la lumina
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sfori negre Împletite cu păr din coada calului. Cei care aveau sănii și cai făceau cu acestea drumul până la biserică. Sunetele zurgălăilor de la cai dădeau un plus de farmec acestor drumeții. Sunau zurgălăii și zburau săniile pe Dealul Armanului, pe Părăul Gălăuțașului, prin Preluca și prin Zăpode pe drumul spre biserică. Crăciunul era o Sărbătoare a bucuriei. Paștele venea ca Întotdeauna primăvara când muncile câmpului erau deja Începute. După un post de șapte săptămâni, care atunci se ținea cu sfințenie, pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
părerea copilului; p. 222, r. 9 : „iă sama bine de borta ceea!” indicație dată soției de a se îngriji de problemele gospodăriei în absența soțului; anumite interpretări ar putea întrezări aluzii deocheate; p. 223, r. 5 7 : „Pentru fiecare fântână, părău, vâlcică, dumbravă și alte locuri drăgălașe ce lăsam în urmă-ne, scoteam câte-un suspin adânc din piepturile noastre!” atașamentul față de locurile natale iese la iveală în momentul despărțirii de acestea, iar reacțiile protagoniștilor le dezvăluie sensibilitatea; r. 37 38
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
albă care pălea în bujorii fetelor rușinoase. Cele mai îndrăznețe se prindeau în joc. Moșnegii și babele își dezamorțeau oasele pe prispă sau în casa mare. Nici nu știau că timpul zboară. - Frunză verde și-un dudău, roata mare la părău!!! Acesta a fost semnalul unui băiețandru de vreo de ani căruia abia îi mijise musteața. Cu mic cu mare s-au prins toți în horă și dansau către poartă. Încet, în cerc se prindea tot satul. Mulțimea a ajuns în
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Balta Brăilei - Insula Mare a Brăilei, Ostrovul Mare - Porțile de Fier II, Depresiunea Bîrsei - Țara Bîrsei etc. Numele de locuri „omonime“ (cel puțin ca sorginte) se scriu și ele de multe ori în mod diferit: Stejăriș - Stejeriș, Săliște - Seliște - Siliște, Părău - Părîu, Petroasa - Pietroasa, Petriș - Pietriș, Mănăstirea - Mînăstirea, Răcaș - Recaș etc. Fenomenul dublei denumiri se întîlnește, de fapt, chiar mai frecvent, și la exonime: Auschwitz (Oświęcim), Skopie (Skopje), Belucistan (Belugistan), Botswana (Botsvana), Cambodgia (Kampucha), Capadochia (Cappadochia), Ceilon (Ceylon), Chomolungma (Ciomolungma, Djomolungma
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
filieră fonetică slavă, cum se pare că s-a întîmplat pe parcursul evoluției Alutus > Olt. Numele Prutului a fost pus în legătură și cu alte etimoane, care au fost totuși respinse, după analize mai riguroase. De exemplu: un presupus trac *părua, *părău; iran. par, „a umple“; gr. poros (corelat cu germ. furth), „vad“; sanscr. pru-th („a împroșca“); avesticul părătau, „trecere, vad, punte“ (în Evul Mediu a fost supranumit în documente alanus fluvius). În contextul relațiilor istorice și lingvistice romîno-slave, numele brotnicilor (atestat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
câinele nostru, se tot ținea după mine, era un câine ciobănesc mare cât casa și Într-o zi l-a luat tata cu el la coasă, numai atunci o apucat să mă muște câinele lui Văsălie când eram băgat În părău după lemne și buruieni și numai după ce terminam treaba mă apucam de cipcă și mai coseam la trandafir și la puiul negru. Până când a venit vremea de școală și atunci tare mi-a plăcut că popa Banea care ne Învăța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Măi-Antal, Alexandru Mălaimare, de asemenea violiștii Maria Luiza Antonescu și Mihai Cocea, cu toții elevi ai claselor finale ale liceului. Au mai fost prezenți în cadrul finalei naționale pianiștii Ionuț Hergane, elev al Liceului de Muzică "Sigismund Toduță" din Cluj și Andrei Părău de la Colegiul Național de Artă "Ion Vidu" din Timișoara, de asemenea clarinetistul Dorinel Puia, elev al Liceului de Artă din Târgu Mureș și chitaristul Nicolae Leață, elev al Liceului de Artă "Dinu Lipatti" din Pitești. Transmisă în direct de canalul
Tinerii muzicieni by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8711_a_10036]
-
a secolului al XIX-lea și păstrate prin îndepărtarea arboretelor în fiecare an. Mai întâi, defrișarea s-a făcut de-a lungul apelor principale, Moldova și Moldovița, apoi de-a lungul afluenților principali ai acestora, pe Doabra, Sălătruc, Tocila, Belțag, Părăul Floarei și pe Pârâul lui Pușcă. În felul acesta au fost create mai întâi poieni, adăugate celor naturale, în care s-au făcut mai întâi odăi, bordeie, târle, ca locuințe sezoniere, după care, prin adăugarea altor gospodării, s-a făcut
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ridică în aer formând norii. Aceștia fiind purtați de vânt, se transformă în stropi de apă (ploaia) sau fulgi de zăpadă (ninsoarea) și cad pe pământ. În acest mod, apa rezultată din ploi sau topirea zăpezilor ajunge din nou în păraie, râuri, bălți, lacuri, mări sau pătrunde în scoarța terestră. Drumul închis pe care îl face apa în natură, trecând dintr-o stare de agregare la alta se numește circuitul apei în natură și constituie obiectul de studiu al meteorologiei și
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ca bir tot al zecelea din copiii supușilor mei. Și azi vine ca să-și ieie birul. Când sună miazănoaptea, fețele mesenilor se posomorâră; căci pe miazănoapte călare, cu aripi vântoase, cu fața zbârcită ca o stâncă buhavă și scobită de păraie, c-o pădure-n loc de păr, urla prin aerul cernit Mama-pădurilor cea nebună. Ochii ei — două nopți turburi, gura ei — un hău căscat, dinții ei — șiruri de pietre de mori. Cum venea vuind, Făt-Frumos o apucă de mijloc și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
actual în Germania, 68535 Edingen, Robert Kochstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, Hipodrom I, Aleea Călărașilor nr. 3, bl. I, județul Sibiu. 111. Pfeifer Emilia, născută la 3 noiembrie 1964 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Părău Octavian și Emilia, cu domiciliul actual în Germania, 15370, Vogelsdorf, Heinerstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Mediaș, str. Gloria nr. 54, județul Sibiu. 112. Ruck Gabriela, născută la 30 septembrie 1969 în Arad, județul Arad, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
nu-i nici de zeama ouălor; și până atunci n-are să vă aștepte, în nici o casă, ușa deschisă și cu felurite bunătățuri pe masă... Cam asta-i pe la noi. Și nu-i de ieri, de-alaltăieri, ci de când hăul și părăul!... Iar fetele iestea care-mi bombănesc în jur și nu știu nici ele ce-i pe lume nu-s chiar de capul lor și a mea, de drept, și iastalaltă, Veronica, de fapt, îs sub ascultarea mea. Așa că... Și, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]