336 matches
-
spre joi la 4 ceasuri noaptea» În continuare cu caractere latine: «Szkriszam eu Damaszkin Bantsy» b. «Să se știe de când au venit lăcustele până(?) în luna August anul 1828. Eu Damaszkin Banctsy 3. Un Strajnic fără foaia de început. Pe păretele dela sfârșit o notiță pe care n-am putut-o descifra pe deplin: a. «Aici mi s-a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți, vă (?tau de harem?) și mâna mea va putrezi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
foi succesive din care a rămas numai ..«.și nimic să nu o poa(tă) lua dela dânșii. Scris(am) eu popa I(o)an d(in) Câ(r)țiș(o)ar(ă) la 1769 augustu (?) 6 zile»ne) b. Pe păretele de legătură dinăuntru: Acea(stă) psa(l)tire este a popi Ioa(n) din Câ(r)țișoa(ră) și am cu(m)p(ă)ra(t) drept flori(n)ți 4 și 8 măriași (mesea)ța iunie... Să știe dacă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o piatră scoasă din râu, șlefuită de valuri, și cu un zâmbet cu ochii pe jumătate închiși, ca și cum ar fi ascultat depărtate acorduri triste. Apoi, în mare contrast, avea scurte izbucniri de veselie, cu râs puternic și tânăr, de răsunau păreții. Căutam să prind în ce fel îi semăna Ionel”. Transfigurată în personaj de roman, numita doamna Alice Deleanu, în volumul La Medeleni, Ionel Teodoreanu o vede: „Ăcu fruntea încordată și cu ochii micșorați, Doamna Deleanu avea privirea pe care o
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a lui Nae Jindiceanu, să-i fie țerna ușoară și amintirea veșnică. Cum am fost să mă prăbușesc eu în 1930 cu familie cu tot În 1930 m-am dus la Prefectură și am cerut să vie și să repare păretele clădirei școalei din Bogata. N-a venit nimeni, dar mi-a dat 30 000 (treizeci mii de lei) ca să pun eu lucrători și s-o repare. În vremea aceea era notar la Primăria Comunei Baea și casier al Băncii Populare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Ia, să dăm busta în casă la babă, și tu s-o iei de cânepa dracului și s-o trăsnești cu capul de peretele cel dinspre răsărit, cât îi pută; tot așa să faci și tu cu capul babei, de păretele despre apus, ș-apoi ce i-oiu mai face și eu, veți vedea voi. „ Nora cea mică trântește baba în mijlocul casăi ș-o frământă cu picioarele, ș-o ghigosește ca pe dânsa; apoi îi scoate limba afară, i-o străpunge
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
meargă la târg și ne ținea mereu de vorbă. De la o vreme noi mai cascam, ne mai răstogoleam pe paturile cele late de la țară, unde parcă tot ai sta lungit, ne mai uitam la niște vechituri de litografii aninate în părete. Da' mâncarea nu venea. Trecuse acum o oară plină, de ni se lungise urechile și ne ghiorăiau măruntaiele. Însă nu pot tăgădui că în fundul cugetului nostru dădeam dreptate lui Manolucă, fiindcă de... la bucătărie nu se fierbe nici se frige
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cartoanele noastre, dar desigur nu s-a recunoscut. Oare așa sunt eu? întrebă dânsul cu îndoială. Nu se văzuse nenorocitul în oglindă cine știe câți ani, încât nu-și mai aducea aminte de propria lui față. Eu unul păstrez și acum în părete, lucrată în cridă 160 neagră cu estompa, figura lui stoarsă de sărăcie, brăzdată de ani, acoperită cu o barbă și un păr în care pieptenele n-a intrat niciodată, și nu puțină plăcere îmi face și astăzi vederea acestui desen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prins și ei gust și fără nici un dascăl, numai din ce-au văzut la mine, au început și ei la rândul lor să desemneze, să picteze, încât an cu an, zi cu zi, s-au înmulțit tablourile care împodobesc astăzi păreții odăilor noastre. Desigur, această galerie sui generis, dacă nu are o valoare artistică, ceea ce recunosc cu bună inimă, are însă în ochii mei marele merit de a fi rodul muncii noastre proprie. Ce frumoase, ce odihnitoare îmi par aceste odăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
condeiul în mână pe vechiul meu jilț ros de lungă ședere, odăi pline de visurile unei vieți întregi. Fiecare colț, fiecare mobilă au fost mărturie la diferite ceasuri bune sau rele care au sunat în casa mea; fiecare cadru din părete îmi vorbește duios din trecut, mă transportă cu gândul departe, departe, la acele clipe fericite din viață când eu și copiii mei ne simțeam în naivitatea noastră absorbiți de farmecul coloarelor care reproduceau pe pânză, după puterile noastre, marea, eterna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cade de la o înălțime de 70 de metri și apa pănă a nu ajunge jos se preface într-un praf fin prin care razele soarelui desemnează câteodată doi și trei frumoși curcubei cu toată gama coloarelor. În dosul cascadei, pe păretele stâncei de pe care se aruncă râul, este construită o scară pe care te poți urca pănă sus la punctul de unde apa se prăvale în aer. Spectacol foarte impunător care însă nu se poate admira de pe scară decât cu prețul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ai pe umere un cauciuc. În aceeași zi ne-am dus să vizităm și Les Gorges du Trient. Când intri în acea strâmtoare de stânci, pe fundul căreia fierbe râul Trient ca pe un așternut de jaratic, et apucă fiorii. Păreții sunt așa de aproape unul de altul și așa de nalți, că abia strabate lumina zilei între dânșii; iar vuietul râului care curge în cascadă și se sfarmă de stânci deșteaptă toate ecourile din întunecata potică și acopere orice glas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
toate ecourile din întunecata potică și acopere orice glas omenesc. Ai crede că te găsești în Infernul lui Dante. La înălțime de vreo 20 de metri, după cât am putut aprecia cu ochiul, deasupra nivelului râului este construită pe unul dintre păreții de stâncă o galerie de lemn suspendată ce înaintează pănă la distanță de vro 50 de metri înlăuntrul strâmtoarei și trece prin poduri suspendate de la un părete la celalalt deasupra râului care urlă înfricoșat și are el însuși, zice-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am putut aprecia cu ochiul, deasupra nivelului râului este construită pe unul dintre păreții de stâncă o galerie de lemn suspendată ce înaintează pănă la distanță de vro 50 de metri înlăuntrul strâmtoarei și trece prin poduri suspendate de la un părete la celalalt deasupra râului care urlă înfricoșat și are el însuși, zice-se, o adâncime de aproape 13 metri. Cu multă sfială, circulam pe acea galerie de lemn și mai ales pe punțele cele aeriane care tremurau sub picioarele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dor de a face acte de bravură, nu era să atacăm slugile, când aveam stăpânul înainte. Însă, ceea ce a pus frâu entuziasmului nostru a fost nu atât greutatea întreprinderei pre cât scumpetea ei. În sala de mâncare sta aninată pe părete o tabelă pe care erau însemnate prețurile tuturor escursiunilor din împrejurimi. Urcarea pe Mont Blanc era taxată atunci cu o mie de lei de persoană în care preț erai obligat a lua doi călăuzi și un purtător de bagaje. Această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am întâlnit pănă atunci în Șvițera și care nu degeaba se numește Mauvais-Pas. Cine e cât de puțin supus amețelei și nu are piciorul sigur nu ar face bine să se ispitească 202 prin asemenea loc. Te scobori pe un părete de stâncă aproape perpendicular în care sunt sapate mici trepte cât ai pune piciorul, deasupra unei prăpăstii de peste o mie de metri, în fundul căreia șerpuiește Arveyronul, mic ca o cordea 203. Pe vremea aceea nu aveai ca acuma la îndemână
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
deasupra unei prăpăstii de peste o mie de metri, în fundul căreia șerpuiește Arveyronul, mic ca o cordea 203. Pe vremea aceea nu aveai ca acuma la îndemână o balustradă de care să te poți sprijini, ci numai niște cuie bătute în părete din distanță în distanță de care te acațai cu mânele, exercițiu greu pentru oamenii nedeprinși cu asemene gimnastică. Din această cauză puțini aveau curajul de a trece prin Mauvais-Pas. Nici noi n-am fi îndrăznit să ne riscăm pe acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
revenit din Infern la lumina soarelui, voi reveni și eu de la școală acasă la lumina ochilor vecinei mele. M-am opus, deci, pe răbdare, neputând face altfel, și am început să înșir din capăt zilele cele lungi și monotone între păreții cei afumați, cu coatele pe pupitre, cu ochii în cărți și cu gândul cine știe unde. După un an, într-adevăr, am revenit, dar ce folos că am găsit casa doctorului Diaconovici întunecoasă și tristă ca un al doilea iad. Numai erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
arată o fotografie a ruinelor, pe al cărei autor nu-l știm), lucru care a grăbit, desigur, degradarea. În 1919, un alt trecător cu o memorie vizuală remarcabilă redă, cu exactitate, amănunte revelatorii: căsuța de zid pe jumătate ruinată, cu păreții dărăpănați, cu urma unor privazuri de ferestre în care stau înfipte gratii ruginite, un acoperiș care așteaptă gata să se prăbușească și cu o curte plină toată de buruieni ce cresc în liniște și se usucă; coșerul de păpușoi din spatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ipotești, situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, județul Botoșani, în întindere de aproximativ 150 de fălci de pământ, din care 100 fălci arabil, iar restul fânaț și imaș; pe moșie se află o curte pentru locuință, compusă din 9 odăi, păreții parte din vălături, parte din cărămidă, acoperită cu șindrilă; pe jos podită, aflându-se în stare proastă; în ogradă o cuhnie, cu două odăi, pereții de cărămidă, acoperită cu șindrilă; lângă curte este o jumătate de pogon de vie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
arabil, ear restul fânaț și imași; pe moșie se află o casă compusă din două odăi acoperită cu șindrilă ce servește de crâșma pe șleahul Dorohoiului și două eazuri cu pește; în vatra satului se află casa de locuință cu păreții de vălătuci acoperită cu șindrilă, compusă din trei odăi și o camară; în ogradă ca atenanse sunt: o bucătărie cu două odăi, păreții tot din vălătuci, acoperită cu șindrilă, un hambar de scânduri, un grajdiu de nuele acoperit cu scânduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe șleahul Dorohoiului și două eazuri cu pește; în vatra satului se află casa de locuință cu păreții de vălătuci acoperită cu șindrilă, compusă din trei odăi și o camară; în ogradă ca atenanse sunt: o bucătărie cu două odăi, păreții tot din vălătuci, acoperită cu șindrilă, un hambar de scânduri, un grajdiu de nuele acoperit cu scânduri, pentru cai și o șură de furci, acoperită cu paie; împrejurul curții este o livadă cu pomi roditori și trei pogoane vie; tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
n-ar fi vieața-mi, ca și când n-aș fi fost84. În poemul Înger și demon, interiorul se regăsește cufundat în atmosfera rugăciunii, fecioara pământeană, rugându-se cu toată puterea ființei aeriene, dobândește conturul îngerului însuși: În biserica pustie, lângă arcul în părete,/ Genunchiată stă pe trepte o copilă ca un înger (s.n.);/ Umbra ei, ce ca și dânsa stă în rugă-ngenunchiată85. Nimic nu lipsește în descriere: Pe-a altarului icoană în de raze roșii frângeri,/ Palidă și mohorâtă maica Domnului se vede86
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
amărât suspendat în nemărginire 266... Geniul eminescian, însă răzbate în tot ceea ce poetul cugetă: În mine, în pieire și renaștere este eternitatea 267... Câteodată, doar contururile îl definesc, iar descrierea are accente din proza lui E.T.A. Hoffmann: Privea în păretele afumat la umbra sa proprie, mare și fantastică. Lampa fâlfâia lungă, ca și când ar fi vrut să ajungă tavanul, iar umbra lui... ca o mreajă neagră cu nasul lungit, cu căciula lăsată pe ochi, părea că începuse o vorbire lungă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acesta este pătruns totdeauna de atmosferă, de personaj, dar mai ales de situația creată. Obiceiul lui Ilie de a surprinde în crochiuri-desene, pe albul varului din pereții casei, îl găsim ilustrat în Cezara: Acea fereastră dădea într-o chilie pe păreții căreia erau aruncate cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu creionul fel de fel de schițe ciudate ici un sfânt, colo un cățel svârcolindu-se în iarbă, colo icoana foarte bine executată a unei rudaște, flori, tufe, capete de femei, bonete, papuci, în fine, o carte de schițe risipită pe părete 288. Și așa trebuie să fi fost, căci ce probă mai convingătoare decât mărturia fratelui său, Matei: Ilie. Blond, 'nalt, vesel, ochi albaștri, mare talent la desemn 289. Dar nu numai în Sărmanul Dionis Eminescu îl descrie pe fratele său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]