267 matches
-
e un lucru simplu: urmele, oricât le-ai îngropa, ies mereu și mereu la suprafață și, ca în basmele ezoterice, sângele tânăr cere izbăvirea. Mă număr printre puținii martori care se mai află în viață, colegă de grupă, prietenă și părtașă la aceleași frământări ale poetului în ultimul lui an de existență - tumultuosul și sângerosul 1956, când doar pentru o clipă am trăit iluzia libertății. Această fericire m-a transformat în martor incomod și "nociv". În realitate, nu aveam nici pe
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
iar alături rămăsese ulcica de pământ cu vreo câțiva tăciuni și doi bulgări de tămâie. Probabil că venea pe ascuns în miez de noapte, îi aprindea lumânări, îl tămâia și se ruga la Dumnezeu s-o ierte că a fost părtașe cu mine la o crimă oribilă. Mi-o închipui cum stătea în genunchi și-l plângea pe Costică... De-aia dispărea uneori de lângă mine în puterea nopții și-mi spunea când o-ntrebam unde a fost, că s-a dus
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
România-Israel, organizație sionistă. Atitudinile sale recente atestă faptul că prietenia sa se îndreaptă de fapt numai către poporul israelian, românii fiindu-i neplăcuți. Jurnalul Național (ca aproape toată presa românescă) din mai 2002 titra: "Ministrul Culturii (Răzvan Teodorescu) consideră România părtașă la Holocaust". Declarația a fost ocazionată de către dezaberile din Comisia juridică a Senatului privind adoptarea de către guvern a Ordonanței de Urgență nr. 31/28.03.2002 (semnată de primul-ministru Adrian Năstase) prin care orice cetățean român urmează a fi condamnat
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
și schimbare într-un pământ nou și un cer nou. Cu alte cuvinte, Taina, în trăirea ei ortodoxă, descoperă îninte de toate însăși taina creației, fiindcă lumea a fost creată și dată omului pentru a preface viața făpturii în viață părtașă dumnezeirii.”[ 35] În cest fel, înțelegând Tainele, înțelegem și deschiderea cosmică pe care o au ele, și-ndeosebi Euharistia: „ale Tale dintru ale tale, Ție îți aducem de (din) toate și pentru toate”. Cea care ne conduce către Împărăție este
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
geană lumina un foșnet de frunze moarte se coboară din tălpi în sus către genunchi *** câteodată tremurul frunzei îl port cu mine în sânge până-n jos la glezne acolo unde iarba și roua se unesc sub tălpile goale într-o părtașă solitudine prin anotimpuri-rugi *** câteodată tremurul frunzei îl simt rostogolit până la umerii mei până la buzele tale acolo unde nimeni nu calcă lacrăma firului de iarbă un cântec gângurit lăsat-am ca pe un rug înflorit să se-audă în tremurul frunzei
CÂTEODATĂ... de MARIA OPREA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345275_a_346604]
-
ochiul lumesc Suspinele stelelor în urmă se aud Ca o adiere magică, ascultată demult Atunci astrele, orbite de năvala culorilor Adorm retrase-n cuibul înserărilor Se trezesc din nou când soarele se culcă Însetate și ele de lumina cea multă Părtașe măreției sunt când constelații Mișcă roțile Carului, Lebăda naște vibrații Pe cer, de-o frumusețe barbară, totdeauna Solemnă, distantă, sporindu-ne tainele stă Luna. AZI O! preamărite Domn mai mare Peste splendorile Măriei Tale M- aud strigată de vinovații fără
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
ea și vaca pe care o aducea la păscut. Altădată, m-aș fi ferit din calea ei, ca să nu mă vadă și să-mi dea vaca de lanț sau vreo găleată în mână și să fiu nevoită să mă fac părtașă la cea mai plictisitoare ,, meserie” din lume, atunci, ca și acum, adunatul zarzărelor de pe jos, din iarba deasă sau de printre ștoflecii de buruieni cosite. Acum, nu m-am mai ferit. Am lăsat-o să treacă pe lângă mine și am
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
data asta, Diplomatul. Întrebarea i se păru retorică și Papa nu dădu curs provocării, continuând să mestece niște boabe de strugure. Între timp, muzica veche se scurgea înspre urechi atât de plăcut, încât convivii o simțeau ca pe o dublă părtașă: la extaz, dar și... la digestie. Solitarul și Miramoț se contraziceau privitor la recunoașterea instrumentelor ce dădeau glas feeriei auditive. Oricum, se făcea vorbire de flaut, violă și lăută, iar pe instrumentiști îi îmbrăca fiecare potrivit cunoștințelor istorice și imaginației
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
Motto: Pentru noi distanța virtuală e suficientă nu atingem polii, nu ne atingem obrajii! Pentru noi contează numai pauza dintre litere ... (Levana) ACTUALIZAREA PROGRAMELOR DE COMPUTER Veștile monopolizează presa, virtualul manipulează, trebuie să citești printre rânduri, să descifrezi viața celebrităților părtașe la dispute inutile - parcă am trăi o veșnicie în clubul victoriilor mici, și am avea timp să luăm cu noi dincolo: cărțile, fotografiile vechi, decorațiile dăruite nepoților, inchiziția simțurilor, curcubeul născut din noi, climatizarea bonomă a barcarolei. Sfârșit de an
PERIPLU PRIN LUMEA VIRTUALĂ (POEME) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375243_a_376572]
-
-o, a fost cu siguranță cel care a reinsufletit-o. A izbutit să transforme oarecum caracterul de elită al Uniunii și să activeze paturile populare, care, deși se bucuraseră în trecut de inițiativele și eforturile Dr. Filderman, nu se simțeau părtașe la luptele duse de el pentru promovarea acestora. Dădu organiza ședințe în cartierele evreiești, ședințe la care veneau conducători ai obștei, precum și români din cercurile democrate. Dădu era la înălțime că orator, el deschidea și conducea ședințele în mod elocvent
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
a privirii... Acum, la sfârșitul ei, cartea se poate citi și reciti deplin. Este întreagă, și se poate odihni sub alte priviri, luminată de alte înțelesuri, ca o suferință și ca o iertare... Nu pot zâmbi eu însumi decât cu părtașă nostalgie, amintindu-mi umbra de regret mărturisit de tatăl scriitorului, într-un moment de zăbavă al câmpeneștilor lor învredniciri: “- Mi-ar fi plăcut ca unul dintre voi să se fi făcut scriitor...!” (Nota bene: ca o răzbunare, sau ca o
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
școli din somn, cu senzația că s-a atins apogeul, că ai ajuns la capătul puterilor. Încercasem de câteva ori să mă trezesc pentru că mă chinuiam cumplit, realizând că nu este nimic real, dar nu reușisem, continuând să sufăr, fiind părtașa la toate fazele lui. Citește mai mult Capitolul 7Adormisem cu greu, agitată profund de situația mea și cu gândul la vorbele mătușii: “sufletul nu este de vânzare, că dacă ar fi fost mulți și l-ar fi vândut pe un
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
școli din somn, cu senzația că s-a atins apogeul, că ai ajuns la capătul puterilor.Încercasem de câteva ori să mă trezesc pentru că mă chinuiam cumplit, realizând că nu este nimic real, dar nu reușisem, continuând să sufăr, fiind părtașa la toate fazele lui.... III. WEEKEND GRATIS - ROMÂN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6, de Dorina Georgescu, publicat în Ediția nr. 2222 din 30 ianuarie 2017. Capitolul 6 Când am mers prima dată în vizită cu Ovidiu la mătușa, a fost
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
scoli din somn, cu senzația că s-a atins apogeul, că ai ajuns la capătul puterilor. Încercasem de câteva ori să mă trezesc pentru că mă chinuiam cumplit, realizând că nu este nimic real, dar nu reușisem, continuând să sufăr, fiind părtașă la toate fazele lui. Fusesem permanent însoțită de o oarecare luciditate, pentru că doream să scap cumva, să fug de acolo oriunde, sau să mă salveze cineva, într-un fel, zbuciumându-mă în același timp să găsesc chiar eu soluția. Fără
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
loc liniștit, unde să poată discuta în voie, iar Ionuț să exerseze cu pedalarea. Laura îl observa neliniștită, simțea că îl preocupă ceva, dar nu-l întrebă nimic, știa că în final își va da drumul și o va face părtașă la problemele ce-l frământau. În tot acest timp, Ionuț privea pe geam încântat, iar gurița îi turuia fără încetare. Radioul transmitea o emisiune cu cele mai îndrăgite șlagăre, și se lăsară furați de muzică, uitând pentru moment, gândurile ce
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
topirea spaimelor. Și blânda cugetare. Copilăria drapată în sunet și culoare areolată de vizita îngerului care, pe-o fereastra a cerului a coborât prin ceața de aur a lunii să-mi ofere, ce aveau străbunii semințele viselor să mă facă părtașă a tainei de-a câștiga încrederea în mine (nu cunoscusem încă izvoare secate nici pomi uscați...) Cerul mă cerea să pătrund în miezul cercurilor albastre: Fii fata - mi-a spus îngerul- care zidește cuptorul de pâine leagă rănile lecuiește sufletul
PRIMISEM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374222_a_375551]
-
plasticizează, înfățișează, în linii și culori, faptul dumnezeiesc, descris de cuvintele Evangheliei, întipărind deci mai limpede, chipul și mesajul praznicului, denumirea de Florii vine să îmbogățească și să sublinieze interesul adânc și profund duhovnicesc al faptului dumnezeiesc, la care facem părtașă și firea lumii florale, a florei pământului nostru strămoșesc. Suntem singurii care facem părtașă sărbătorii flora sub chipul ei plenar: în starea ei de înflorire. În toate Bisericile creștine sărbătoarea Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, se numește simplu
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
mai limpede, chipul și mesajul praznicului, denumirea de Florii vine să îmbogățească și să sublinieze interesul adânc și profund duhovnicesc al faptului dumnezeiesc, la care facem părtașă și firea lumii florale, a florei pământului nostru strămoșesc. Suntem singurii care facem părtașă sărbătorii flora sub chipul ei plenar: în starea ei de înflorire. În toate Bisericile creștine sărbătoarea Intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, se numește simplu Duminica Stâlparilor. Înțelegem și de aici mesajul icoanei, acela de a înfățișa chipul lumii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
reductibile la marile puteri, dau un tablou schematic și, în cele din urmă, incorect, convulsiunilor generalizate, pentru că micile state, chiar cele lipsite de independență, adeseori victime ale celor dintâi, nu sunt lipsite de reacție, ci dimpotrivă. În felul lor sunt părtașe la „afacerea” istoriei. Se cuvine să urmărim, deci, ce loc ocupă Principatele Române, situate între mari imperii, în raporturile politice internaționale ale secolului XVIII. Firește, ele nu pot promova o „mare politică” și nici măcar una proprie deschisă, oficial recunoscută ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
își aruncă ochii asupra fiicei lui Terteres, care trăise în căsătorie legiuită cu regele Serbiei, dar acum se desfăcuse de acesta. După ce căpătase consimțirea ei, încuviințarea împăratului și îngăduirea bisericei, el se căsători cu ea la anul 1301, o făcu părtașă demnității sale de despot și întemeie astfel un raport de înrudire, pe față aprobat de împăratul, în taină însă reprobat, căci dinastia Paleologilor trăia de mult în tensiune și în discordie cu casa din care Mihail își luase soția. În
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deși, revărsându-se în afara sa, produce o altă entitate. Cele trei faze ale acestui proces dialectic sunt, pentru Proclus, monê, adică persistența ființei în Unu; proodos, adică purcederea care produce altceva; epistrophê, reîntoarcerea în sine. În concluzie, fiecare ființă este părtașă, pentru că propria ființare provine din alta; neîmpărțibilă, pentru este și rămâne unu; însă este și împărtășită pentru că în virtutea proodos comunică și alteia proprietatea sa. Acest principiu face posibil și guvernează universul unde împărtășitul este ierarhic superior părtașului, care devine la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Proclus cu cele trei etape: monê, proodos și epistrophê. În raport cu Tearhia, monê și proodos sunt redefinite ca unitate și diferențiere: „numim diferențiere (diakrisis) divină purcederile (proodoi) din Tearhie corespunzătoare bunătății sale” (Numele divine 2, 11: 649B). Făcând toate ființele părtașe la propriile bunuri pe care le revarsă asupra lor, Tearhia „se diferențiază rămânând unită, se multiplică rămânând una și capătă nenumărate forme fără să iasă din unu” (ibid.). A treia fază, epistrophê, corespunde înclinației naturale a tuturor ființelor către Dumnezeu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
este, deși, revărsîndu-se în afara sa, produce o altă entitate. Cele trei faze ale acestui proces dialectic sînt, pentru Proclus, monê, adică persistența ființei în Unul; proodos, adică purcederea care produce altceva; epistrophê, reîntoarcerea în sine. în concluzie, fiecare ființă este părtașă, întrucît propria ființare provine din alta; neîmpărțibilă, pentru este și rămîne unu; însă este și împărtășită, deoarece în virtutea proodos comunică și alteia proprietatea sa. Acest principiu face posibil și guvernează universul, conceput ca un lanț ierarhic, unde împărtășitul este ierarhic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Proclus, cu cele trei etape: monê, proodos și epistrophê. în raport cu Tearchia, monê și proodos sînt redefinite ca unitate și diferențiere: „Numim diferențiere (diakrisis) divină purcederile (proodoi) din Tearchie corespunzătoare bunătății sale” (Numele divine 2, 11: 649B). Făcînd toate ființele părtașe la propriile bunuri, pe care le revarsă asupra lor, Tearchia „se diferențiază rămînînd unită, se multiplică rămînînd una și capătă nenumărate forme fără să iasă din unul” (ibid.). A treia fază, epistrophê, corespunde înclinației naturale a tuturor ființelor către Dumnezeu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ziua frunzei (1977), unde destinul frunzei sugerează destinul omului; Secunde cu munți (1998), în care se desfășoară un dialog între contingent și transcendent. O valoare poetică deosebită o au proiecțiile baladești, care evocă existențe umane înșiruite pe firul memorialistic, fragmente părtașe la o trăire în care eul narativ (povestitorul) s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]