138 matches
-
1659, are loc la Târgoviște un sinod local, convocat de domnul muntean Mihnea al III-lea Radu, si care a analizat probleme teologice și pastorale de interes și actualitate la acea dată. S-a păstrat un schimb de scrisori între Părtenie, patriarhul de Constantinopol și domnul Țării Românești, referitoare la acest moment. În timpul celei de-a doua păstoriri, probabil la 1665, patriarhul Părtenie a întărit drepturile de autodespotie ale Mănăstirii Tismana. După cea de-a doua retragere - silită - din scaun, în
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
teologice și pastorale de interes și actualitate la acea dată. S-a păstrat un schimb de scrisori între Părtenie, patriarhul de Constantinopol și domnul Țării Românești, referitoare la acest moment. În timpul celei de-a doua păstoriri, probabil la 1665, patriarhul Părtenie a întărit drepturile de autodespotie ale Mănăstirii Tismana. După cea de-a doua retragere - silită - din scaun, în anul 1667, Părtenie ajunge în Țară Românească în nădejdea de a câștiga bunăvoință domnitorului muntean Radu Leon. Peste puțină vreme este numit
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
Constantinopol și domnul Țării Românești, referitoare la acest moment. În timpul celei de-a doua păstoriri, probabil la 1665, patriarhul Părtenie a întărit drepturile de autodespotie ale Mănăstirii Tismana. După cea de-a doua retragere - silită - din scaun, în anul 1667, Părtenie ajunge în Țară Românească în nădejdea de a câștiga bunăvoință domnitorului muntean Radu Leon. Peste puțină vreme este numit de către patriarhul Metodie al III-lea în scaunul Proilaviei. Unul dintre mitropoliții de mai tarziu ai Proilaviei, Calinic al II-lea
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
vreme este numit de către patriarhul Metodie al III-lea în scaunul Proilaviei. Unul dintre mitropoliții de mai tarziu ai Proilaviei, Calinic al II-lea, istorisindu-i viața, îl confundă, într-una dintre scrierile sale, cu Sfanțul Patriarh Atanasie Patelarie. Mitropolitul Părtenie I-ul a părăsit scaunul de la Brăila, la 1671, pentru a ocupa, a treia oară, tronul patriarhal de la Constantinopol. După 1685, Părtenie I-ul va pastori Mitropolia Vidinului, iar în ultimii ani ai vieții se va întoarce la București, unde
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
II-lea, istorisindu-i viața, îl confundă, într-una dintre scrierile sale, cu Sfanțul Patriarh Atanasie Patelarie. Mitropolitul Părtenie I-ul a părăsit scaunul de la Brăila, la 1671, pentru a ocupa, a treia oară, tronul patriarhal de la Constantinopol. După 1685, Părtenie I-ul va pastori Mitropolia Vidinului, iar în ultimii ani ai vieții se va întoarce la București, unde va și muri, după anul 1688, și unde, probabil, este și înmormântat. În anul 1715, este menționată o dispută între mitropolitul Ioanichie
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
continuat să activeze în Transnistria și după 1792, făcând de exemplu două hirotonii în Dubăsari în anul [[1796]], cu dezlegarea preasfințitului [[Gavriil al Novorosiei]]. " Spre sfârșitul vieții pleacă la Kiev, în Rusia, la mănăstirea Pecerska, unde moare și este înmormântat. Părtenie al II-lea a condus Mitroplia Proilaviei între [[1793]] și [[1810]], fiind înscăunat că Mitropolit Proilav odată cu reînființarea mitropoliei în 1793, în condițiile în care fostul mitropolit [[#Chiril|Chiril]] a ales să rămână în Rusia. În [[1799]], Mitropolitul [[Lista de
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
a condus Mitroplia Proilaviei între [[1793]] și [[1810]], fiind înscăunat că Mitropolit Proilav odată cu reînființarea mitropoliei în 1793, în condițiile în care fostul mitropolit [[#Chiril|Chiril]] a ales să rămână în Rusia. În [[1799]], Mitropolitul [[Lista de mitropoliți ai Proilaviei#Părtenie ÎI|Părtenie al II-lea]] al Proilaviei emite о carte de hirotonisire a "„preotului Teodor Cucu din satul Hermaclia ([[Ermoclia]]) din raiaua Benderului"" pentru biserică cu hramul Sfanțul Mihail din localitate, construită la [[1759]]. Mitropolia a funcționat în noile condiții
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
Mitroplia Proilaviei între [[1793]] și [[1810]], fiind înscăunat că Mitropolit Proilav odată cu reînființarea mitropoliei în 1793, în condițiile în care fostul mitropolit [[#Chiril|Chiril]] a ales să rămână în Rusia. În [[1799]], Mitropolitul [[Lista de mitropoliți ai Proilaviei#Părtenie ÎI|Părtenie al II-lea]] al Proilaviei emite о carte de hirotonisire a "„preotului Teodor Cucu din satul Hermaclia ([[Ermoclia]]) din raiaua Benderului"" pentru biserică cu hramul Sfanțul Mihail din localitate, construită la [[1759]]. Mitropolia a funcționat în noile condiții până la izbucnire
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
fost trecerea teritoriilor raialelor turcești sub jurisdicția divanului unificat al domnului. Prin acest act Mitropolia Proilaviei era practic din nou desființată, teritoriile sale intrând iarăși sub jurisdicția eparhiilor românești (Episcopia Hușilor și Episcopia Buzăului). Ca urmare a pierderii eparhiei, mitropolitul Părtenie este ales la 24 septembrie [[1806]] că locțiitor al patriarhului ecumenic, rămânând Mitropolit Proilav doar nominal (fără eparhiei). Părtenie al II-lea fiind un om învățat, participă la redactarea și semnează o serie întreagă de acte sinodale. Astfel îl întâlnim
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
nou desființată, teritoriile sale intrând iarăși sub jurisdicția eparhiilor românești (Episcopia Hușilor și Episcopia Buzăului). Ca urmare a pierderii eparhiei, mitropolitul Părtenie este ales la 24 septembrie [[1806]] că locțiitor al patriarhului ecumenic, rămânând Mitropolit Proilav doar nominal (fără eparhiei). Părtenie al II-lea fiind un om învățat, participă la redactarea și semnează o serie întreagă de acte sinodale. Astfel îl întâlnim într-un act sinodal din 1803 al Patriarhiei de Constantinopol, semnând că "„al Brăilei Părtenie”". În același an, 1803
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
doar nominal (fără eparhiei). Părtenie al II-lea fiind un om învățat, participă la redactarea și semnează o serie întreagă de acte sinodale. Astfel îl întâlnim într-un act sinodal din 1803 al Patriarhiei de Constantinopol, semnând că "„al Brăilei Părtenie”". În același an, 1803, la 20 februarie, tot la Constantinopol fiind semnează gramata [[Patriarhului Calinic]] către Mitropolitul [[Dositei Filitti]] al [[Mitropolia Ungrovlahiei|Ungrovlahiei]], prin care îl împuternicea pe acesta să hirotonisească pe ieromonahul Calinic că [[Mitropolit de Vicina]]. Acest act
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
20 februarie, tot la Constantinopol fiind semnează gramata [[Patriarhului Calinic]] către Mitropolitul [[Dositei Filitti]] al [[Mitropolia Ungrovlahiei|Ungrovlahiei]], prin care îl împuternicea pe acesta să hirotonisească pe ieromonahul Calinic că [[Mitropolit de Vicina]]. Acest act îl semnează că "„al Proilaviei Părtenie”". În [[1805]] el semnează că "„Părtenie al Proilaviei și frate intru Hristos”", tomosul Patriarhului [[Calinic al V-lea,]] prin care acesta, din slugărnicie și pentru a face pe plac Sultanului, afurisea și condamnă pe așazișii „hoți și tâlhari din [[Peloponez
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
semnează gramata [[Patriarhului Calinic]] către Mitropolitul [[Dositei Filitti]] al [[Mitropolia Ungrovlahiei|Ungrovlahiei]], prin care îl împuternicea pe acesta să hirotonisească pe ieromonahul Calinic că [[Mitropolit de Vicina]]. Acest act îl semnează că "„al Proilaviei Părtenie”". În [[1805]] el semnează că "„Părtenie al Proilaviei și frate intru Hristos”", tomosul Patriarhului [[Calinic al V-lea,]] prin care acesta, din slugărnicie și pentru a face pe plac Sultanului, afurisea și condamnă pe așazișii „hoți și tâlhari din [[Peloponez]]”, de fapt luptători în mișcarea de
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
tomosul Patriarhului [[Calinic al V-lea,]] prin care acesta, din slugărnicie și pentru a face pe plac Sultanului, afurisea și condamnă pe așazișii „hoți și tâlhari din [[Peloponez]]”, de fapt luptători în mișcarea de eliberare națională din Grecia. Păstorirea lui Părtenie al II-lea se încheie la 30 noiembrie [[1810]], când a fost numit Mitropolit al [[Dhrama|Dramei]], în nordul [[Grecia|Greciei]]. [[Categorie:Liste privind organizarea Bisericii Ortodoxe Române|M]] [[Categorie:Mitropoliți|Proilavia]]
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
Belle Arte" a fost profesor de desen și caligrafie la Școală Normală din Vaslui, între anii 1934 - 1935. Între 1935 - 1939 - profesor de desen și caligrafie la liceul "Cuza Vodă" din Huși . Deși era considerat prea tânăr, susținut însă de Părtenie Ciopron, care a văzut încă de atunci în tânărul și entuziastul artist un viitor mare pictor de biserici, i se eliberează prima autorizație de pictură pe teritoriul Moldovei și Sucevei. Anul 1935, cât încă mai era profesor, poate fi numit
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
Părtenie Cosma (n. 12 februarie 1837, Beiuș, Transilvania, Imperiul Habsburgic, astăzi județul Bihor, România - d. 22 septembrie 1923, Călimănești) a fost un om politic român, deputat în Dieta de la Budapesta, senator și director al Băncii „Albina” din Sibiu. Părtenie Cosma s-
Partenie Cosma (om politic) () [Corola-website/Science/322780_a_324109]
-
Părtenie Cosma (n. 12 februarie 1837, Beiuș, Transilvania, Imperiul Habsburgic, astăzi județul Bihor, România - d. 22 septembrie 1923, Călimănești) a fost un om politic român, deputat în Dieta de la Budapesta, senator și director al Băncii „Albina” din Sibiu. Părtenie Cosma s-a nascut pe 12 februarie 1837 la Beiuș. A făcut studii de drept la Budapesta unde a cunoscut-o pe prima sa soție, Irma Stupa, fiica lui George Stupa, unul dintre cei mai cunoscuți farmaciști români din Budapesta
Partenie Cosma (om politic) () [Corola-website/Science/322780_a_324109]
-
Beiuș, unde lucrează ca avocat. Se implică în activitatea politică de partea Partidului Național Român, fiind ales de două ori, între 1872 - 1881, deputat al Dietei de la Budapesta. În 1881 devine președinte al Partidului Național Român. La 7 iunie 1874, Părtenie Cosma s-a căsătorit cu Maria Român, devenind astfel rudă prin alianță cu Miron Românul, episcopul Aradului, mai tarziu mitropolit. Din 1876 se mută la Sibiu unde își deschide un cabinet de avocatură. Ulterior conduce departamentul juridic al Băncii „Albina
Partenie Cosma (om politic) () [Corola-website/Science/322780_a_324109]
-
la înființarea școlii de fete din Sibiu, la construirea de cămine studențești și la organizarea unei cantine studențești care a funcționat mai bine de 20 de ani. După Marea Unire a fost ales senator în primul parlament al României Mari. Părtenie Cosma a decedat pe 22 septembrie 1923 la Călimănești și a fost îngropat la Sibiu cu funerarii naționale. Casă în care a locuit în Sibiu, situată pe Bd. Victoriei nr. 25, a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din Sibiu
Partenie Cosma (om politic) () [Corola-website/Science/322780_a_324109]
-
la Călimănești și a fost îngropat la Sibiu cu funerarii naționale. Casă în care a locuit în Sibiu, situată pe Bd. Victoriei nr. 25, a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din Sibiu (cod LMI SB-II-m-B-20952) sub numele de "Casă Părtenie Cosma". O stradă din Oradea a fost numită "Stradă Părtenie Cosma". Liceul economic din Oradea poartă numele de "Colegiul Economic „Părtenie Cosma”".
Partenie Cosma (om politic) () [Corola-website/Science/322780_a_324109]
-
naționale. Casă în care a locuit în Sibiu, situată pe Bd. Victoriei nr. 25, a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din Sibiu (cod LMI SB-II-m-B-20952) sub numele de "Casă Părtenie Cosma". O stradă din Oradea a fost numită "Stradă Părtenie Cosma". Liceul economic din Oradea poartă numele de "Colegiul Economic „Părtenie Cosma”".
Partenie Cosma (om politic) () [Corola-website/Science/322780_a_324109]
-
Victoriei nr. 25, a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice din Sibiu (cod LMI SB-II-m-B-20952) sub numele de "Casă Părtenie Cosma". O stradă din Oradea a fost numită "Stradă Părtenie Cosma". Liceul economic din Oradea poartă numele de "Colegiul Economic „Părtenie Cosma”".
Partenie Cosma (om politic) () [Corola-website/Science/322780_a_324109]
-
a fost 13 iunie 1940, înscăunarea având loc numai la 25 martie 1941, la Suceava). Retras la 30 iunie? 1945 și stabilit la schitul Dârvari din București și mănăstirea Cernica, a decedat la 9 decembrie 1971, la mănăstirea Cernica. PS Părtenie Ciopron, din botez Ștefan-Petre Ciopron (n. 30 septembrie 1896, Păltiniș, județul Botoșani - d. 28 iulie 1980, Mănăstirea Văratec) a fost un ierarh ortodox român, care a îndeplinit demnitățile de Episcop al Armatei, cu sediul la Albă Iulia (1937-1948) și apoi
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
luptau pe frontul de est, celebrând slujbe religioase, susținând conferințe, îndrumându-i pe preoții militari și tipărind cărți de rugăciuni etc. A sustinut războiul pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. După eliberarea teritoriului Basarabiei de sub ocupația sovietică, PS Părtenie a îndeplinit și funcția de locotenent de Episcop al Hotinului, cu sediul la Bălti (1941-1944). El s-a ocupat cu coordonarea vieții bisericești din Episcopia Hotinului și cu reîncreștinarea ortodoxă în spațiul eliberat de sub bolșevici, manifestându-se prin atitudinea anticomunista
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
n. 1963) Cluj, P. Ciortea 1/69 țel. 094510023 1490 DRAGAN VALER (n. 1935) Cluj, Str. Ovidiu 20, ap. 2 țel. 135998 8573 DRAGOȘ MIRCEA (n. 1955) Cluj, str. Scorțarilor, nr. 3, bl. D6, ap. 6 țel. 136103 1491 DUMBRAVA PĂRTENIE (n. 1940) Cluj, Băișoara 11/30 țel. 147531 8576 FALUP GAVRIL (n. 1937) Dej, al. Tomis 14/26 țel. 211895 15164 FARCAȘ DORU MARIUS (n. 1956) Cluj, Str. Anina nr. 10, bl. G7, ap. 26 țel. 446888 12715 FARCAȘ EMIL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]