309 matches
-
Rusă de as¬tăzi este foar¬te înfloritoare. Ia¬tă, și ei sunt depozitarii or¬to¬do¬xiei. Grecia, la fel, este in¬con¬¬fun¬dabilă. Atât credința or¬to¬do¬xă a Greciei, cât și cultura ei sunt inconfundabile, păs¬tra¬¬t¬e toate în contextul acesta al credinței care, în decursul se¬colelor, s-a păstrat așa, ve¬ni¬¬tă după rânduielile apostoli¬ce, pen¬tru că și Biserica noas¬tră, noi, ca Biserică Ortodoxă, sun¬tem o biserică
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
la reacția domnului William Brînză, care invitase în număr de 6-7 Persoane din grupul cu pricina pentru a le da ocazia să se convingă despre ce fel de întrunire este vorba și mai ales dîndu-le ocazia de a-și exprima păsul făcînd chiar schimb de date pentru a putea și pe viitor să își exprime ceea ce au pe suflet ca împreună să găsească o soluție, după care, mulțumite și lămurite ambele părți, se risipise acel nor de ceață. La această întrunire
ÎNTRUNIREA COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DIN AUSTRIA de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358454_a_359783]
-
când va reveni să cerșească un nou vot! - zâmbi soțul. Dar ce treabă stringentă ai cu dânsul? - Să-mi facă pe balcon o culme pentru rufe! - răspunse malițioasă soția. - Fă, muiere, îți bați joc de mine!? De ce nu-ți spui păsul? Ți-o fac eu! - se irită stăpânul casei. - Și eu care intenționam să merg mâine dimineață în audiență... - Te rog, nu mă lua peste picior! - Tu, niciodată nu bați cu pumnul în biroul său când îți ceri drepturile. Doar l-
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]
-
nici sărac, avea apartamentul lui și tare mult ar fi vrut să-și facă o familie. Este inginer la atelierul de întreținere și o urmărește de multă vreme, dar abia astăzi și-a luat inima în dinți să-i spună păsul lui. Fetei i-a plăcut, prima impresie a fost una bună, acceptabilă: băiat finuț, sincer și educat, numai că nu avea pe vino-n coace. Și apoi era un pic cam roșcat și pistruiat, nici în visele ei cele mai
SARADINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358918_a_360247]
-
amândouă răspunzând însă „lipsă la dosar” și „absente din peisaj” în cazul de față !) către sfere nu prea ades accesate de localnici. Auzise de cu seară „bomba” și acum grăbea spre vecină cu furca-n brâu, pentru a-și spune păsul de dimineață (pe burta goală, cum ar zice „profesioniștii” în „cultivarea” unor păguboase vicii!) ) și cu ajutorul așteptatelor vorbe de îmbărbătare ale acesteia, să vadă ce și cum mai stă cu „întremarea” - care fusese de multișor izgonită din echilibrul ei personal
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
român nu a fost capabil, în acești 22 de ani, să tragă la răspundere clasa politică sau să “tempereze” setea ei de înavuțire. Pe român nu-l interesează situația generală. Dacă prin fin, nas, cumnat, amic etc. și-a rezolvat păsul lui, restul ducă-se știm noi unde! Moștenirea multiseculară a lui hatâr și bacșiș a rămas atotputernică. Cum să îndrepți o țară când cetățenii ei se gândesc fiecare la sine, și nu la binele comun?! Astăzi asistăm la situații și
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
dar vă recomand biroul de avocatură al doamnei Ramona Vlădescu. Sunt colaboratorul dumneaei, avocat Mișu Diaconescu. Noi am câștigat în toate cauzele pe care le-am avut de soluționat. Tariful cel mai mic, serviciu de calitate asigurat. Poftiți, spuneți-vă păsul! Doar cu noi aveți șansa să câștigați procesul. Avea, în felul său de a fi și de a vorbi, un ceva care atrăgea, care inspira încredere, mai ales pentru acele persoane care nu cunoșteau nici un avocat și nici tertipurile specifice
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
serios, le zise fiilor lui: - Bine că nu i-a venit în gând și nevestei să se plimbe pe ea la București! Ajunși la București, au tras la ruda lor Cornel Căpriță pentru a-l vedea și a-i spune păsurile pentru care veniseră la București.Mache era interesat să închirieze un autocamion cu care vroia să transporte marfa la Slobozia. Lucrând în domeniul auto, Mache era convins că nepotul Cornel are cunoștințe cu care să-l ajute în închirierea unui
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
dichisit, asamblat cu minuție, dotați cu o răbdare de invidiat, inși titrați cu multe diplome de masterat și doctorat, cu aplomb și aparentă rectitudine morală (demnă de toată lauda, altfel!) care le vor trece cu multe „pâs”-uri”( ... ) dar și „păs”- uri” la activ (e) ! ... Pentru a nu mai vorbi de cavalcada „pași”-lor îngenuncheați de-atâtea „păs”- uiri” cu care tra(cur)tează pe cei „apropiați” și luați în vizor, la insistențele altor insituții asociate și îndreptățite (prin lege) să
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
și doctorat, cu aplomb și aparentă rectitudine morală (demnă de toată lauda, altfel!) care le vor trece cu multe „pâs”-uri”( ... ) dar și „păs”- uri” la activ (e) ! ... Pentru a nu mai vorbi de cavalcada „pași”-lor îngenuncheați de-atâtea „păs”- uiri” cu care tra(cur)tează pe cei „apropiați” și luați în vizor, la insistențele altor insituții asociate și îndreptățite (prin lege) să verifice „rectitudini” și să dea „o.k.-iul” unor oportunități (ANI, Garda Financiară, ANAF și cine mai
CINE PE CINE VERIFICĂ !? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360105_a_361434]
-
miile de forme? De ce blochezi și mintea să nu mai aibă sens? Mă proiectezi în mine cu chin zdrobit de norme Și vorba mă atacă, mă-nchide în nonsens. De ce s-ascund sub pernă tăcerea în derivă? De ce sufoc și păsul și îl transform în fum? De ce nemulțumirea să-ngroașe o arhivă Și viitor albastru să se transforme-n scrum? De ce e datul sorții în fiecare viață Când întrupez un suflet, în lacrimi să mă-nchin? De ce tu, făcătură, cu inimă
TRISTEŢE ÎN FELUL MEU de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360211_a_361540]
-
natală. Avea o rană de moarte în sufletul său! Într-o seară, Orestes ieși din casă, pe întuneric, spre marginea poienii, să privească constelațiile de pe cer, ce se roteau încet, netulburate pe bolta cerului. Cui să-și spună el tot păsul din inima sa? Ridică ochii spre cer, în speranța că Cineva îi va auzi strigătul de deznădejde. Plânse mult. Apoi, împreunând mâinile, cu ochii spre cer, strigă cu glas răsunător: - Stăpânitorul Cerului! Dă-mi liniștea din suflet, ori voi muri
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
o problemă cu RADET-ul. Peste 50.000 de membri ai asociațiilor de locatari/proprietari au participat în ultimii 20 de ani la 650 de dezbateri organizate în București și orașe din țară unde au avut ocazia să își spună păsurile direct sau indirect reprezentanților autorităților precum și furnizorilor de servicii și utilități. „La dezbateri am mers pe principiul rezolvăm și probleme particulare, personale, problema ta cu Apa Nova, sau cu RADET-ul, sau cu ENEL sau cu GDF Suez, dar la
Dacă îți curge apa tulbure la robinet te adresezi direct lui Iohannis? 50 la sută dintre reclamanți așa fac, spune șeful Asociațiilor de proprietari () [Corola-blog/BlogPost/338777_a_340106]
-
referi la iubirile lui Octavian Goga care au rămas ca niște povești frumoase pentru viitorime. Octavian Goga s-a născut aici la 1 aprilie 1881ca fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al Aureliei, învățătoare în sat. Aici « a cunoscut păsurile satului » și s-a contopit cu durerile și suferințele lui. La « cârciuma din Dealu-Mare » va fi cântat cândva « Niculae, Laie Chioru,/ cântăreț din patru strune pe care-bată-l Domnu !- El nu vede toate cele ; Din lăută două știe : Una-i dor
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
le cășunaseră tocmai pe el?! Le-ar fi îndemnat să caute pustietăți îndepărtate... ori să năpădească mintea altuia, a vreunui vecin mai înstărit și mai fără griji... Și-apoi, de ce așteptaseră amar de ani?! De ce nu-și spuseseră mai demult păsul?!... De ce să-i cadă tocmai lui povara asta pe umeri?! Și taman acum, când se ridicase din boala iernii și intrase bucuros în aria asta proaspătă... Tăcu rușinat în gândul său, lăsând privirea înspre galenții din picioare... Parcă și ei
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
București, orele amiezii. E cald, nefiresc de cald pentru luna aprilie. În coloana ca o râmă torturată de soare, în care vin dinspre Universitate, mulți oameni coboară geamurile. Se revarsă decibelii, diverși cantautori își spun cu of și mult volum păsurile. Vin de la o conferință de presă, la Teatrul Național s-a dat startul campaniei revistei Timpul, Oamenii Timpului la nivel național. S-a vorbit despre excelență. Despre idealuri, despre formatori de opinie. Și despre oamenii timpului nostru. Foarte puțină presă
Mircea Albulescu s-a dus să moară, însoțit de un cor de claxoane și înjurături. „Un bătrân înalt traversează foarte greu strada, de-abia merge…” () [Corola-blog/BlogPost/337989_a_339318]
-
legat a strânsă prietenie cu Părintele Constantin Voicu, dar și cu toți ceilalți angajați ai Universității mărturisește: „M-a uimit întotdeauna, așa cum mă uimește și acum, extraordinara capacitate a domniei sale de a se apropia de tineri, de a le descifra păsurile, răbdarea cu care îi ascultă și îi iartă, blândețea cu care îi dojenește și îi îndeamnă. Persoana Părintelui Voicu este întruchiparea perfectă a slujirii la altar și catedră... Ne-a uimit întotdeauna prin statornicia sentimentelor sale, prin atașamentul cald, firea
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
la cei 22 de ani cel mai tânăr deputat din Raionul Șimleu. Imi aduc aminte cu mult drag de acele zile trăite și petrecute acolo la țară. în comună și satul natal. Eram permanent aproape de oameni, de consăteni. Le ascultam păsurile, doleanțele, le cunoșteam durerile și necazurile și pe cât posibil îi ajutam, le rezolvam cererile. Astfel mi-m câștigat încrederea și respectul care întotdeauna au fost reciproc. Acolo, la țară în satul natal și nunumai, oamenii, acei țărani oropsiți, cu puțină
CAP. 7- de IONEL CADAR în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343097_a_344426]
-
noianul lui de vise, Sub vraja limbii lor de lemn. Așa ajung să guverneze Cu găștile de neofiți , Stând pe-aceleași metereze Aceiași vechi nelegiuiți. Vânătorii de putere Cei cu state vechi afară Dar și hoți și hahalere Fără nici un păs de țară. Când mai apoi sunt speriați, Că pierd frâele puterii, De urgență sunt chemați, Să.... sădească flori minerii. Vin cu bâte fermecate Comandourile-ortace, Prin metode elevate Stabilesc ,,o buna pace”,* 18 Cum spune când le mulțumește, Lăudând isprava lor
LECŢIA DE ISTORIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377508_a_378837]
-
nu era nicidecum de acord cu aceasta. După ce era asaltat de femeile nesătule din jurul său, bietul om stătea zile întregi continuu, în post negru și rugăciuni, spunându-și cu durere, în gând, că altcuiva îi era rușine să-și spună păsul: „În ce hal s-au tâmpit oamenii în ziua de azi! Nu mai au nicio rușine față de nimeni și de nimic. Și, de unde, Doamne au apărut atâția fără de minte? Că, ìn socialism erau parcă oamenii mai deștepți. Chiar cei fără
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
Toate Articolele Autorului Amicul meu corporatist, Crescut prin multinaționale, Mi s-a părut puțin cam trist Ieri, când l-am întâlnit în cale. Dorind desigur ca să-i știu Necazul greu ce îl încearcă, Drept confident ajung să-i fiu Și păsul, omul și-l descarcă. Sunt luni în șir de muncă grea Pe care la birou o duce Și chiar acuma s-ar părea La toate să le pună cruce, Căci bani mai mulți și avansare S-or duce iute, ca
AMICUL MEU CORPORATIST de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378563_a_379892]
-
neapărat o mașină pe undeva. - Așteptați-mă aici, în gară, poate găsesc vreo mașină pe la primărie!... M-au privit oarecum pieziș și puțin cam dezumflați. Am tras o fugă până la primărie, am intrat decis la primar și i-am spus păsul meu. A trebuit să-i vorbesc și despre un meteorit care a aterizat pe aici pe undeva, pe aproape, pentru că nu prea se lăsa convins. - Da' ce treabă am eu cu meteoriții voștri? Asta-i treaba ălora de la centru! Să
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (6A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378909_a_380238]
-
român nu a fost capabil, în acești 22 de ani, să tragă la răspundere clasa politică sau să “tempereze” setea ei de înavuțire. Pe român nu-l interesează situația generală. Dacă prin fin, nas, cumnat, amic etc. și-a rezolvat păsul lui, restul ducă-se știm noi unde! Moștenirea multiseculară a lui hatâr și bacșiș a rămas atotputernică. Cum să îndrepți o țară când cetățenii ei se gândesc fiecare la sine, și nu la binele comun?! Astăzi asistăm la situații și
DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, DESPRE REVOLUŢIONARI ŞI CLASA POLITICĂ DE ASTĂZI, ÎNTR-UN DIALOG CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/382078_a_383407]
-
dau seama: premiant e omul! de-atâta crimă - farsă - prăbușire n-ar fi în stare dracii-n veșnicie...: nu mai sunt vrednici nici în schilodire de Adevăr - Sfințenii și Mândrie! ...o lume de hingheri învins-a dracul sfruntarea i-a-ntrecut-o fără păs: demoni de vază (...nu doar „cinci pitacul”!) plecatu-și-au grumazul spre ovăz... ...omul îi fură-olimpiade naibei: prețul la răstigniri e cel al zgaibei! FERIȚI-VĂ DE MĂSCĂRICI un milog șontorog se ițește dintre stele bârfitor trădător ne dă chipul prin vopsele
OLIMPIADE FURATE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380561_a_381890]
-
lăsat, popor nătâng, Acestea să se-ntâmple? Să îți pierzi brațul drept și stâng Și visul de sub tâmple? Dar astăzi știu că vrei și poți: Istoria rescri-o! Jupânii-s tot fanarioți, Ia-ți de la ei adio! De tine nu au păs nicicât, Ci numai de-a lor burtă, Să strângă bani, sta-le-ar în gât, Memoria li-i scurtă. Urmașilor ce-ai să le lași, Cum crezi c-or să te vadă? Tu taci, te uiți la bogătași Cum aurul
VERSIFICARE POEMICĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379618_a_380947]