254 matches
-
a desprins de bocet, ca să devină un tip de meditație asupra morții. C. Imaginar mioritic în Baltagul Se face adesea apropiere între „epopeea păstorească” Miorița, și opera sadoveniană Baltagul, înrudite cel puțin tematic, adică inspirate din același mediu de viață păstorească. Romanul ar fi o variantă în proză a cîntecului folcloric. Lucrurile nu stau departe de adevăr. Se pare că, în această privință, s-a și ajuns la un consens unanim. Cui arată oarecare îndoială, de îndată i se citează ca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se narează un asasinat petrecut printre proprietarii de turme de oi, dar în chip de „reconstituire” polițienească și cu un personaj feminin în acțiune. Faptul a părut o intruziune de natură cultă, ca și cum mama, soția ori sora, obișnuite în baladele păstorești sau de curte feudală, nu pot fi imaginate decît schematic, peregrinînd cu furca în brîu, înlăcrimate și interogînd stihiile; ca și cum viața păstorească s-ar reduce, în multimilenara ei existență, la trei turme de oi și la un asasinat; ca și cum familiei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în acțiune. Faptul a părut o intruziune de natură cultă, ca și cum mama, soția ori sora, obișnuite în baladele păstorești sau de curte feudală, nu pot fi imaginate decît schematic, peregrinînd cu furca în brîu, înlăcrimate și interogînd stihiile; ca și cum viața păstorească s-ar reduce, în multimilenara ei existență, la trei turme de oi și la un asasinat; ca și cum familiei păgubite îi este dat doar să rămînă în umbră, să verse șiroaie de lacrimi și să se vaiete neputincios. De altfel, Mihail
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
decît documentația abstractă de bibliotecă și frînturile de informație, pe care reușim încă, de bine de rău, să le obținem de la urmașii păstorilor de odinioară. Șansa pe care o avem, cred, nu este alta decît să facem distincție între „viața păstorească” în general, de care s-a ocupat pe vremuri și cu succes Ovid Densusianu, și „mioritismul ca mod de existență”, ca esențializare a unei anume experiențe umane, majore, de cea mai acută tensiune dramatică: moartea. Într-un caz, cîmpul de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
moral și religios. Întrucît moartea a fost provocată în împrejurări devenite publice, era firesc și necesar ca făptașii să-și primească pedeapsa. Dar sentința nu se aplică potrivit codului penal. Vitoria Lipan s-a decis pentru o formulă în stil păstoresc și nimic și nimeni n-a putut s-o oprească din cale. Aceasta, mai ales, pentru că Gheorghiță al ei, cel de inimă, nu s-a bucurat de șansa de a-i înfrunta pe vinovați vitejește, cum i-ar fi stat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sale, nici a altora, ci o permanentizează. Eroul a ales, în locul violenței, curajul întrebării. Nici mioara oraculară nu-l sfătuiește altfel pe ocrotitorul său. Iar întrebarea este, prin definiție, filosofică și destinală. Deținem datele unei înțelegeri cuprinzătoare și esențiale: epopee păstorească? cîntec liric din epoca geto-dacă ori daco-romană? frică de strigoi? colind-baladă-bocet? Toate acestea la un loc și mai mult decît atît. Dacă operăm din definiție în definiție, Miorița întruchipează, în ultimă instanță, o metafizică a morții. Să nu ne oprim
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
trece să-i propun să procedeze „altfel”. S-a decis pentru un traiect pe care l-a condus cu deplină stăpînire. Totuși, nu aș pune accent cu atîta fermitate pe ideea de ritualizare, în punctul strict al originilor, a comportamentului păstoresc, izolat în complexul profesional socio-uman. Autoarea ar fi fost nevoită să dea altă variantă propriului discurs. Nici suprasolicitarea profanului nu mă convinge. Emoția religioasă se află în inițiala oricărei culturi de mare tradiție. Apoi, sunt prea multe ipoteze, repetări, poetizări
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Caraman, în favoarea comparatismului mitologic. Prevăd că se va întîlni cu marile mitologii ale morții, din cele mai vechi timpuri și atunci se va putea spune cu mai multă convingere ce este autohton și, totodată, universal, în „cea mai frumoasă poemă păstorească din lume”. 2. Traduceri Românilor li se alătură multe personalități străine, europene și nu numai, care recunosc deschis, cu entuziasm statutul de capodoperă al Mioriței; de la Jules Michelet la Leo Spitzer, de la Wilhelm von Kotzebue și Carmen Sylva la Rafael
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
română, București, 1883 ; idem, Studies and Texts in Folklore, 3 vol., London, 1925-1928 ;' C. Șăineanu, Basmele românilor, București, 1895, volum masiv, sistematizînd pe tipuri toate variantele cunoscute în România, în aria balcanică și în alte arii etnografice; Ov. Densusianu Viața păstorească în poezia noastră populară 1922-1923 apărut și în traducere sub titlul La vita pastorale nella poesia romena cu o prefață de Giulio Bertoni, Roma, 1936. O lucrare de interes general a aceluiași autor; Folclorul. Cum trebuie înțeles, București, 1937, a
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
al Regiunii a II-a Militară din dosarul nr. 201/1960 - din 1 martie - Al.O. Teodoreanu e condamnat la 6 ani închisoare co recționa lă și la 3 ani de interdicție pentru „uneltire contra or dinei so ciale”. Alte „perle păstorești”: Causas rerum Află, bând paharul Mic, dar venerabil, Că nu-i vin Cotnarul, E soare potabil. Să cred Să cred nu știu în care Dumnezeu Și cui să mă închin nu am habar, Dar am crezut și crede-voi mereu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
odinioară, pe care amintirea îl păstrează mereu prezent, ca pe un cuib al fericirii pierdute. Neamul nostru cunoaște nostalgia sub chipul dorului de casă și al dorului de țară. Dorul e sentimentul distanței și al înstrăinării. El e specific vieții păstorești, rătăcitoare între munte și mare. În arta noastră folclorică, dorul e geneza doinei. Izolat în singurătatea înfiorătoare a muntelui, departe de sat și de ai lui, geniul păstoresc a ridicat sentimentul nostalgiei la proporțiile unui mit grandios. Chipul ciobanului asemuit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
țară. Dorul e sentimentul distanței și al înstrăinării. El e specific vieții păstorești, rătăcitoare între munte și mare. În arta noastră folclorică, dorul e geneza doinei. Izolat în singurătatea înfiorătoare a muntelui, departe de sat și de ai lui, geniul păstoresc a ridicat sentimentul nostalgiei la proporțiile unui mit grandios. Chipul ciobanului asemuit în umbra din lună nu e altceva decât portretul proiectat în cosmos al acestui sentiment de singurătate și de înstrăinare; iar doina, cu nesfârșitele ei inflexiuni melodice și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cuvinte care desemnează darea către stăpânitori - haraci - tribut (inițial haraci desemna masa principală a ginții) nokeri, urdie (armată, de la hoardă - ordu), tarhat - desemnând masa principală de bunuri a unei persoane, ca în expresia „cu tot tarhatul” - îndeosebi legată de viața păstorească. Din rândurile acestei „aristocrații” se va alege un han, a cărui autoritate s-a exercitat asupra triburilor - ailuri și ginți. Abilitatea, forța fizică, capacitatea de a da lovituri reușite, erau hotărâtoare în desemnarea hanului. Aceste trăsături le-a avut Gengis-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
o rază curată. Când Iosif și cu Maria au sfârșit călătoria, într-un mic sălaș din acel oraș s-a născut Mesia. Păstorii cum auziră, spre lăcașul sfânt porniră iar când au aflat Pruncul luminat ei îl preamăriră. În coliba păstorească vrut-a Domnul să se nască Fiul său cel sfânt nouă pe pământ Să ne mântuiască 2. Dacă îngerii plecară de la dânșii iarăși sus, trei păstori au zis: să mergem să vedem ce nu s-a spus, să ne ducem
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
intonate de alte duhuri ale insulei, de silfi, 195 lătrat de câini de pază și cântec de cocoș de curte. Este aici o interferență neașteptată de lumi, aceea a mării furtunoase, apoi alinate, și cea a unei gospodării țărănești ori păstorești pierdută în nevăzutul insulei. Ferdinand este sensibil doar la partea muzical-maritimă: „Ăst cântec m-a ntrecut, zorind spre ape, / Strunind mânia lor și jalea mea / Cu melodia lui.“ Dar nu e pregătit să înțeleagă sensul sunetelor pământene, care par să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
istorii critice a literaturii române din toate provinciile, aduce el însuși importante contribuții documentare, apte să configureze un întins capitol de istorie culturală. Ca scriitor, B. rămâne atașat mult timp teatrului. Debutează cu versurile Murăș, Murăș, apă lină și Cântec păstoresc, scrise în 1835 pentru o reprezentație a teologilor din Blaj. Deși modeste, ele au acorduri grave, caracteristice poeziei ardelene ce prevestește apariția lui O. Goga. Tot pentru spectacolele de diletanți compune Suspinul, prolog la piesa Inimile mulțămitoare, reprezentată în 1838
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
unor proprietăți: mare-mic, tânăr-bătrân, ușor-greu etc. sau însușiri cantitative: dublu, înzecit etc. Adjectivele categoriale exprimă caracteristici definitorii pentru apartenența la o anumită clasă a obiectelor denumite de substantive: cultură citadină, cultură rurală (populară), literatură națională, literatură universală, viață studențească, viață păstorească, studentă elvețiană, păstor sicilian, triunghi dreptunghic, trapez isoscel etc. sau exprimă apartenența, sens specific substantivului în genitiv, cu care intră, de altfel, în sinonimie: opera eminesciană (= opera lui Eminescu), concepția maioresciană (=concepția lui Titu Maiorescu) etc.; aceste adjective exprimă, în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu cuțitul-șine. Rudarii lucrează și furci de tors simple sau cu forme simbolice (cu aripi, cu coarne, cu măr/roată, simboluri ale fertilității și căsătoriei) obținute prin traforare și cioplire, iar ornamentele prin incizare, crestare și scobire. Bâtele și cârjele păstorești, Însemne ale puterii și bogăției erau lucrate din lemn de corn. Aceste moduri de prelucrarea lemnului sunt stăpânite excepțional de către meșterii rromi. Mobilierul făcut de meșteșugarii rudari este deosebit prin faptul că sunt puse În valoare calitățile naturale ale fibrei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
DE ANIMALE. URSĂRITUL. COȘARII. VĂCSUITORII. VĂRARII Între meseriile pierdute ale rromilor sau aflate pe cale de dispariție se numără următoarele: a) prelucrarea osului și a cornului, prin care se realizau piepteni, nasturi, mânere de cuțit, mânere de pipă, capete de bâtă păstorească și cornuri de praf de pușcă, diferite pandantive; b) prelucrarea pieilor de animale, prin care se confecționau ciururi și site dar și accesorii pentru Îmbrăcăminte -figura nr. 45-; c) prelucrarea părului de animale, prin care se confecționau perii, bidinele și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
al ascezei și reculegerii. Conform tradiției, adevărații creștini posteau pentru mântuirea sufletelor celor morți necreștinește. Săptămâna Neagră era un timp al neființei și al totalelor interdicții. Ele vizau, înainte de toate, viața noastră spirituală și mai apoi obișnuitele practici agrare sau păstorești. În 2009, Paștele Blajinilor ne surprinde cu un șoc al crizei mondiale. Premierul Emil Boc ne invită repetat la un soi de asceză națională, perfect desacralizată, semnificativ sintetizată prin îndemnul prezidențial de "a strânge cureua". Astfel, "pușca și cureaua lată
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Secția de Învătământ a raionului Bârlad (1961-1962), ulterior fiind cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza”din Iași, iar din 1990 șef al Catedrei de limbă română pentru studenți străini. Își ia doctoratul cu teza Termeni păstorești în limba română (1976) și publică mai multe lucrări dedicate limbii române: Limba și cultura populară (1983), Cuvinte românești fundamentale (1995), Memoriu limbii române (I-IV, 1997-2003). Participa și la elaborarea monografiei Tezaurul toponimic al României. Moldova (I-II, 1991-1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288953_a_290282]
-
romanistică, dialectologie, lingvistică comparată, semantică, etnografie, literatură populară. Sunt prezenți în mod constant, cu studii ample și temeinice, specialiști de renume din aceste domenii: Ovid Densusianu (Orientări nouă în cercetările filologice, Irano-romanice, Semantism anterior despărțirei dialectelor, Cuvinte latine cu semantism păstoresc, Limba descântecelor), Tache Papahagi (O problemă de romanitate sud-ilirică, Din epoca de formațiune a limbii române, Cercetări în Munții Apuseni, Creațiunea poetică populară), I.-A. Candrea (Viața păstorească la megleniți, Constatări în domeniul dialectologiei, Texte meglenite), Al. Rosetti (Catehismul Marțian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
în cercetările filologice, Irano-romanice, Semantism anterior despărțirei dialectelor, Cuvinte latine cu semantism păstoresc, Limba descântecelor), Tache Papahagi (O problemă de romanitate sud-ilirică, Din epoca de formațiune a limbii române, Cercetări în Munții Apuseni, Creațiunea poetică populară), I.-A. Candrea (Viața păstorească la megleniți, Constatări în domeniul dialectologiei, Texte meglenite), Al. Rosetti (Catehismul Marțian, „Filioque” din Psaltirea Scheiană, Cercetări asupra graiului românilor din Albania), Constantin Brăiloiu (Bocete din Oaș). La rubrica „Însemnări și rectificări” se dezbat chestiuni controversate privind îndeosebi etimologia și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287329_a_288658]
-
Folklorul..., autorul fundamentând științific geneza, evoluția și specificul eposului românesc, căruia îi relevă tematica proprie, ideile și imaginile originale. Rețin atenția capitolele în care sunt examinate temele și motivele, mijloacele tipice de exprimare (clișee, figuri de stil) ale baladei legendare, păstorești, ale cântecului istoric sau de Curte, ale baladei antiotomane, antifeudale și familiale. V. racordează fiecare tip de baladă la temeiurile etnografice, la substraturile străvechi, citează legende și credințe aferente baladelor și subliniază imaginile caracteristice ale unor secțiuni (focul și apa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
o rază curată. Când Iosif și cu Maria au sfârșit călătoria, într-un mic sălaș din acel oraș s-a născut Mesia. Păstorii cum auziră, spre lăcașul sfânt porniră iar când au aflat Pruncul luminat ei îl preamăriră. În coliba păstorească vrut-a Domnul să se nască Fiul său cel sfânt nouă pe pământ Să ne mântuiască 2. Dacă îngerii plecară de la dânșii iarăși sus, trei păstori au zis: să mergem să vedem ce nu s-a spus, să ne ducem
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]