253 matches
-
ihre Mythologie”, „Oesterreichische Osthefte” (Viena), 1976, 366-367; Ion Taloș, Octavian Buhociu, „Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie”, AMET, 1976, 8; Gheorghiță Geană, Orizonturi mitologice în folclorul românesc, LCF, 1979, 36; Lucia Berdan, Octavian Buhociu, „Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească”, ALIL, t.XXVII, 1979-1980; Virgil Cândea, Un studiu despre folclorul românesc, TBR, 1980, 173; Nicolae Bot, Folclor românesc în perspectivă mitologică, ST, 1980, 12; Manolescu, Enciclopedia, 107. I.D.
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
primii la noi, împărțindu-le în b. în: solare și superstițioase, istorice, haiducești, domestice. Clasificări mai recente disting b. legendare, vitejești (voinicești, haiducești), de conflict familial și social și istorice sau b. fantastice, vitejești (ciclul cotropitorilor turci, tătari, haiducii, hoțomanii), păstorești, despre Curtea feudală, familiale și jurnale orale. După alte criterii, textele au fost grupate în b. legendare, păstorești, cântece istorice sau de Curte, antiotomane, antifeudale, familiale. În sfârșit, pornind de la cadrele structurale de gândire și mentalitate, au fost împărțite în
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
b. legendare, vitejești (voinicești, haiducești), de conflict familial și social și istorice sau b. fantastice, vitejești (ciclul cotropitorilor turci, tătari, haiducii, hoțomanii), păstorești, despre Curtea feudală, familiale și jurnale orale. După alte criterii, textele au fost grupate în b. legendare, păstorești, cântece istorice sau de Curte, antiotomane, antifeudale, familiale. În sfârșit, pornind de la cadrele structurale de gândire și mentalitate, au fost împărțite în b. aparținând gândirii și mentalității mitice (sau magice), gândirii și mentalității eroice, gândirii concrete și comportamentului realist. Surse
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
aci tramvaiul! zise Mini. Se plimbau în sus și în jos, vorbind. - ... Dar ce să vezi! După câteva luni, confesorul, un biet bătrân, a venit aiurit să spuie maicei superioare că, de un timp, primește de la unele din "oile sale păstorești" mărturisiri ciudate. . . și, cu tot secretul confesiunei, nu știe, dacă nu trebuie. Superioara, care era o administratoare zdravănă, a silit pe bietul popă să fie cât mai precis. A cerut nume și amănunte complete. Când a auzit că e vorba
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
porii statului, prin toate receptoarele individului, era legea de progres a țărei ei; era oare acum și o infuziune prin toți porii trupului creator, un nou agent de conformare a proereațiunei? se întreba Mini. E drept că alături de poporul primitiv, păstoresc, sau care umbla agale pe drumurile civilizării, era a pătură dictatoare, care permanent exprima acel ciudat procedeu de a se nivela, prin salturi repezi, de a-și însuși și identifica regimul de existență cu acel al popoarelor contimporane. Sistemul era
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
rumoarea care venea de la parter ar fi confirmat parcă ceea ce simțea, el și-a ales un moment ca să înainteze spre rampă într-un fel grotesc, cu brațele și picioarele îndepărtate, în costumul său antic, și să se prăbușească în mijlocul decorului păstoresc care nu încetase niciodată să fie anacronic, dar care, în ochii spectatorilor, a devenit anacronic abia acum și într-un fel cumplit. Căci, în aceeași clipă, orchestra s-a oprit, cei de la parter s-au ridicat și au început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
trombonul și trompetele scoteau țipete agonice, dar nu se lăsaseră, până În sat, până la poalele costișei care ducea la cimitir. De câtva timp Annibale Catalamessa și Pio Bo doar se prefăceau a cânta, Însă Jacopo Își onorase rolul lui de câine păstoresc, sub ochiul plin de binecuvântări al lui don Tico. Cot la cot cu fanfara primăriei, nu se făcuseră de râs, și spuseseră asta și Terzi și ceilalți comandanți de brigăzi: bravo, copii, a fost ceva superb. Un comandant cu eșarfă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cântând împreună și oricum, de-a lungul călătoriei, granițele dintre bărbați și femei s-au înmuiat. Noi ne alăturam lor când ajutam la adăpatul vitelor, ei ne ajutau să despachetăm pentru masa de fiecare seară. Noi îi ascultam cântând cântece păstorești, adresate cerului și stelelor. Ei auzeau cântecele noastre de tors și țesut, pe care le îngânam când mergeam și în același timp torceam lână cu niște fuse micuțe. Ne aplaudam unii pe alții și râdeam împreună. A fost cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pe toți o toropeală plăcută. Ascultam murmurul turmelor și șoaptele fluviului Jabbok. Și atunci Esau a început să cânte. Tata a zâmbit larg și i s-a alăturat și au cântat tare și într-un fel foarte bărbătesc, un cântec păstoresc necunoscut, care spunea o poveste cu un berbec. Femeile își strângeau buzele în timp ce versurile înaintau, unul mai lubric și mai îndrăzneț ca celălalt. Spre mirarea mea, frații și verii mei știau fiecare cuvânt și s-au alăturat și ei, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor tinerilor, în Aurora acea veselie nestingibilă a fetelor tinere, - a sculpta agresiunea în o asemenea față este greu... Un lucru-mi pare ciudat. După orele care în amor se numesc păstorești rămâne în om o profundă descuragiare și tristeță, ba susțin chiar că în acele momente omul e mai capabil de sinucidere, ba mai nepăsător față cu moartea decât orișicând. Găsesc pe de altă parte că un tânăr nesedus e mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor tinerilor, în Aurora, acea veselie nestingibilă [nestinsă] a fetelor tinere, - a sculpta agresiunea în o asemenea față este greu... Un lucru-mi pare ciudat. După orele care în amor se numesc păstorești rămâne în om o profundă descuragiare și tristeță, ba susțin chiar că în acele momente omul e mai capabil de sinucidere, ba mai nepăsător față cu moartea, decât orișcînd. Găsesc pe de altă parte că un tânăr nesedus e mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
este mai spre orient, spre zona de contact cu Asia. De la Atena romanticilor, el duce poezia spre Istanbul. Miturile grecești rămîn În afara spațiului bosforian. În Macedonele este vorba de o Grecie (teritorială) mărginașă, de o mitologie, În fond, de tip păstoresc. De-abia În Conrad ruinele, miturile, simbolurile atice intră În peisajul lui Bolintineanu. Textul e Împănat cu nume de cetăți(ruine) ilustre, de mituri, de legende vechi, Însă și acestea privite de la oarecare depărtare. Voiajul lui Conrad indică și un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pp. 177-187. 21. Capră C., Hore și strigături populare din jud. Vaslui. Al 2-lea Anuar al Școlii Normale de băieți "Ștefan cel Mare" din Vaslui, 1931-1932. 22. Caramfil I., Cântece populare de la Valea Prutului, 1872. 23. Densușianu O., Viața păstorească, București, 1943. 24. Furtună Dumitru Ec., Cuvinte scumpe, taclale, povestiri și legende, București, 1914. 25. Furtună Dumitru Ec., Povestiri și legende românești, București, 1913. 26. Gorovei Artur, Credinți și superstiții ale poporului român, București, 1914. 27. Gorovei Artur, Descântecele românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
una din cele mai cunoscute antologii de texte folclorice Flori alese din cântecele populare, București, 1920 În timpul iernii anului 1922 rămâne pentru odihna în Cehoslovacia. Încununarea activității sale folcloristice are loc în perioada anilor 1921 1923, când apare opera Vieața Păstorească, Poezia noastră populară, când scoate revista „Grai și Suflet” sub egida Institutului de Filologie și Folclor. „Grai și Suflet"este prima noastră revistă, filologică de ținută și de orientare, la care colaborează prietenii săi: I. Candrea Al. Rosseti, Th. Papahagi
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și ca publicist, critic și istoric literar, poet, dialectolog, etnolog și folclorist cu volume și studii ca Graiul nostru, Texte din toate părțile locuite de români, vol. III, București, 1906 1908, Folklorul: cum trebuie înțeles (1909, București). Din istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice (Buletinul Societății filologice, III București., 1907, V, p. 18-41) Păstoritul la popoarele romanice însemnătatea lui lingvistică și etnografică („Vieața nouă” VIII, 1912 ) Limanuri albe (1913) concepe volumul al II lea al Istoriei limbii române. În perioada deplinei
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
operă pe care el o așează în rândul marilor creații. 3.5. Vieața păstorească în poezia noastră populară Această lucrare este o operă de estetică a liricii populare românești, rod al unei meditații profunde asupra creației folclorice . Interesul pentru creația păstorească se manifestă la Densusianu pe fondul mai larg al studierii spiritului latin al popoarelor romanice, păstoritul fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Interesul pentru creația păstorească se manifestă la Densusianu pe fondul mai larg al studierii spiritului latin al popoarelor romanice, păstoritul fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
mai larg al studierii spiritului latin al popoarelor romanice, păstoritul fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice, juridice. Originea păstorească a folclorului nostru și rolul procesului de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice, juridice. Originea păstorească a folclorului nostru și rolul procesului de transhumanță în societatea feudală îmbogățesc folcloristica românească cu nou punct
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice, juridice. Originea păstorească a folclorului nostru și rolul procesului de transhumanță în societatea feudală îmbogățesc folcloristica românească cu nou punct de vedere. După Densusianu ciobănitul e fenomenul social dominant „vatra a tot ce este mare și durabil în lirica populară românească" argumentând astfel
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
tocmai una de inspirație din viața de la câmp ? Vieata păstorească în poezia noastră populară, operă de maturitate și inegalabilă între preocupările lui Densusianu analizează și comentează : Vieața și firea ciobanului așa cum sunt privite de popor, Primăvara, mama noastră, 36 Migrațiunile păstorești, Dorul și poezia păstorească, Două aspecte ale lirismului nostru păstoresc în vol. I și Ciobănia și Haiducia, Miorița, Imagini păstorești în poezia populară în vol. al II lea. Ovid Densusianu susține că cele care aparțin lumii pastorale, dar că nu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
din viața de la câmp ? Vieata păstorească în poezia noastră populară, operă de maturitate și inegalabilă între preocupările lui Densusianu analizează și comentează : Vieața și firea ciobanului așa cum sunt privite de popor, Primăvara, mama noastră, 36 Migrațiunile păstorești, Dorul și poezia păstorească, Două aspecte ale lirismului nostru păstoresc în vol. I și Ciobănia și Haiducia, Miorița, Imagini păstorești în poezia populară în vol. al II lea. Ovid Densusianu susține că cele care aparțin lumii pastorale, dar că nu putem admite teza că
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în poezia noastră populară, operă de maturitate și inegalabilă între preocupările lui Densusianu analizează și comentează : Vieața și firea ciobanului așa cum sunt privite de popor, Primăvara, mama noastră, 36 Migrațiunile păstorești, Dorul și poezia păstorească, Două aspecte ale lirismului nostru păstoresc în vol. I și Ciobănia și Haiducia, Miorița, Imagini păstorești în poezia populară în vol. al II lea. Ovid Densusianu susține că cele care aparțin lumii pastorale, dar că nu putem admite teza că societatea feudală din nordul Dunării era
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
preocupările lui Densusianu analizează și comentează : Vieața și firea ciobanului așa cum sunt privite de popor, Primăvara, mama noastră, 36 Migrațiunile păstorești, Dorul și poezia păstorească, Două aspecte ale lirismului nostru păstoresc în vol. I și Ciobănia și Haiducia, Miorița, Imagini păstorești în poezia populară în vol. al II lea. Ovid Densusianu susține că cele care aparțin lumii pastorale, dar că nu putem admite teza că societatea feudală din nordul Dunării era o societate numai de păstori. Iată o doină în care
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
făcut fată, / Să-ți aduc apă cu vadra, / Si-ai mai făcut un fecior, / Să dau țărilor ocol, Din munte și până-n baltă, / Să trec mică,viața toată " Toate aceste greutăți ale păstoritului „Poezia noastră populară, când înfățișează viața noastră păstorească, păstrează nota naturală și sinceră, nu ca poezia a acelora care ne dau pastorale cu atâtea artificialități și prezentă pe ciobani numai ca la sărbătoare, trăind cea mai frumoasă vieață.” Ovid Densusianu remarcă influența slavă în colinde și spune că
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]