1,531 matches
-
scena Teatrului de vară din oraș. Dar așa?... Cu ce s-a ales?... Cu singurătatea și mofturile pe care nu și le mai putea suporta nici el... Iar acum trebuie să se ducă singur pînă în creierul munților să prindă păstrăvi... Ei, ei, cît sperase, sărmanul, că va merge și Ilinca în pădure cu el!... Ea însă... Acolo, la sere, s-ar putea duce și Virgil... și Vlad... Dar își reaminti, deodată, de ochii ei mari și de privirea aceea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la sere, s-ar putea duce și Virgil... și Vlad... Dar își reaminti, deodată, de ochii ei mari și de privirea aceea ca un fulger care i-a răscolit toată făptura cînd i-a cerut să-i aducă și ei păstrăvi... Apoi, deși a țipat la el, tot ochi frumoși avea... grozav de frumoși!... Și Bărzăunul trăi din nou fiorii acelei priviri și se hotărî să-i prindă păstrăvi cu orice preț. Numai așa o va putea convinge, poate, să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
răscolit toată făptura cînd i-a cerut să-i aducă și ei păstrăvi... Apoi, deși a țipat la el, tot ochi frumoși avea... grozav de frumoși!... Și Bărzăunul trăi din nou fiorii acelei priviri și se hotărî să-i prindă păstrăvi cu orice preț. Numai așa o va putea convinge, poate, să meargă altă dată cu el în pădure, la pescuit... s-o privească mereu, s-o știe lîngă el... s-o audă țipînd de plăcere cînd îi aruncă păstrăvii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
prindă păstrăvi cu orice preț. Numai așa o va putea convinge, poate, să meargă altă dată cu el în pădure, la pescuit... s-o privească mereu, s-o știe lîngă el... s-o audă țipînd de plăcere cînd îi aruncă păstrăvii pe mal... Și porni mai repede. Totuși o tristețe aparte pusese stăpînire pe el. Începu chiar să-i pară rău, dar rău, că nu are mai mult cu măcar 2-3 ani..., să zică și de el lumea că-i flăcău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cuvîntul fratelui său: "rămășiță"... Scuipă cu năduf într-o parte, apoi se opri mai multă vreme și stătu pe gînduri. Ce-ar fi să nu se mai ducă la pescuit și să-i spună Ilincăi că n-a prins nici un păstrăv?... Nu, nu-i bine! Înseamnă c-o să-l creadă un bleg și un lăudăros... ori mincinos! Mai bine să se ducă la pescuit, să fie el cu cugetul împăcat... Dar mai întîi să treacă pe la căminul cultural, să vadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
adevărat Muma Pădurii și i-ar fi ieșit atunci în cale, tot nu s-ar fi temut de ea. De nimeni nu s-ar fi temut! Și chiar de-ar fi trebuit să meargă pînă la marginea lumii ca să prindă păstrăvi pentru Ilinca, s-ar fi dus! Și nu i-ar fi părut departe și nici greu. Avea nevoie de acea miraculoasă stare, abia atunci pătrunsă cu adevărat în viața sa și trebuia să facă orice pentru a o menține. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
plece? Cu Vlad și Virgil?... Ăștia doi nu merg fără Ilinca nici dacă-i picuri cu luminarea! Iar Ilinca nu vrea să mai meargă cu nimeni. I-a spus atunci, seara, cînd i-a adus de la rîul din munți 8 păstrăvi și 12 boișteni, că în fiecare noapte visează cum i se zbate un liliac în păr și nu aude decît pîrîitul pietrelor care cădeau din tavanul peșterii. Pe Nuțu lui Răstoacă l-a exclus definitiv din gîndurile sale. Phii, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nici acasă nu mîncase nimic... Iar foamea mușca din el cu colți de hienă. Pentru a nu mai fi martorul acelui ospăț total nepotrivit cu starea sa, se hotărî să intre în iaz și, de va reuși să prindă vreun păstrăv de sub stînci, să-l frigă în ochii tuturor și să-l mănînce singur, pentru a le da tovarășilor săi de drum o lecție de cum se plătește neomenia. Dar n-apucă să se dezbrace bine, că se și pomeni lîngă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pufăind și scoțînd fel de fel de strigăte. Toți de pe mal se apropiară de apă privindu-l mirați și făcînd glume pe seama sa. Și cînd toți se așteptau mai puțin, Bărzăunul se ridică din apă ținînd în mîna dreaptă un păstrăv mare, strălucind în bătaia razelor. Ilinca scoase un țipăt de plăcere, iar ceilalți holbară ochii ca la ceva cu totul ieșit din comun. Bărzăunul aruncă păstrăvul spre Ilinca și intră iar în apă. În mai puțin de un sfert de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
se așteptau mai puțin, Bărzăunul se ridică din apă ținînd în mîna dreaptă un păstrăv mare, strălucind în bătaia razelor. Ilinca scoase un țipăt de plăcere, iar ceilalți holbară ochii ca la ceva cu totul ieșit din comun. Bărzăunul aruncă păstrăvul spre Ilinca și intră iar în apă. În mai puțin de un sfert de oră reuși să prindă 8 păstrăvi mari și cîțiva mai mici, minunîndu-i pe toți cei prezenți. Ilinca părea cea mai fericită. Se agita mereu pe mal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ilinca scoase un țipăt de plăcere, iar ceilalți holbară ochii ca la ceva cu totul ieșit din comun. Bărzăunul aruncă păstrăvul spre Ilinca și intră iar în apă. În mai puțin de un sfert de oră reuși să prindă 8 păstrăvi mari și cîțiva mai mici, minunîndu-i pe toți cei prezenți. Ilinca părea cea mai fericită. Se agita mereu pe mal scoțînd strigăte ori rîzînd spre Bărzăun. Domnul Nicanor, la insistențele doctorului și ale lui Petrică Ciuraru, aprinse un foc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Ciuraru, aprinse un foc de vreascuri și pregăti, după indicațiile Bărzăunului, vatra pe care să frigă peștele. În iaz mai intrară, alături de Bărzăun, Vlad, Tomiță și arheologul Ovidiu Ardei. Dar nimeni, în afara Bărzăunului, nu mai reuși să prindă măcar un păstrăv. Lui Vlad îi venea să tune și să fulgere de furie. Auzi tu, să ajungă să-l întreacă pe el Bărzăunul! Degeaba, însă. Oricît se străduia, sub orice stîncă ar fi căutat, păstrăvii nu voiau să se lase prinși, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nu mai reuși să prindă măcar un păstrăv. Lui Vlad îi venea să tune și să fulgere de furie. Auzi tu, să ajungă să-l întreacă pe el Bărzăunul! Degeaba, însă. Oricît se străduia, sub orice stîncă ar fi căutat, păstrăvii nu voiau să se lase prinși, iar Ilinca arunca în el cu pietricele, ironizîndu-l. În scurtă vreme Bărzăunul deveni eroul zilei și toți cei mari, cu excepția domnului Nicanor și a cumnatului său, Răgălie, îi adresară cele mai grozave laude. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
său, Răgălie, îi adresară cele mai grozave laude. E de la sine înțeles că asemenea laude, spuse în gura mare de față cu Ilinca, nu plăcură deloc lui Vlad și nici lui Virgil. Dar nu se manifestară în nici un fel. În timp ce păstrăvii sfîrîiau pe lespede, Bărzăunul, dîrdîind de frig, dar fericit în cel mai deplin înțeles al cuvîntului, aruncă iar priviri lungi spre cele două porți de întuneric din inima Pietrei Domniței. Și, fără să se gîndească prea mult dacă-i bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
două ispite, șoptindu-i tainic: Nea Petrică, oare ce-or fi găurile alea mari din partea de sus a stîncii?... Le vezi?... Uite, colo... Actorul se uită cîteva secunde (se vedea însă de la 7 poște că-l atrag mult mai mult păstrăvii care se frigeau decît ispitele Bărzăunului), apoi răspunse ca și cum ar fi fost în totală cunoștință de cauză: Aha, văd!... Acolo, bre Ticule, dorm Muma Pădurii și cu Statu-Palmă-Barbă-Cot. Au mare nevoie de cineva care să le facă ventilație și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
glume și pe șotii și care în timpul unui scurt popas a imitat pe fiecare în parte și la vorbe și la gesturi, încît se tăvăleau cu toții de rîs. Cînd ajunseră la Piatra Domniței însă, mai bine zis lîngă bulboana cu păstrăvi de la poalele ei, lucrurile luară o întorsătură nu prea dorită, din cauza lui Nuțu. Bărzăunul se apucase și-i povestise pe drum cum au mîncat păstrăvi fripți pe piatră, cu ocazia expediției trecute și atunci Nuțu se rugă atît de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu toții de rîs. Cînd ajunseră la Piatra Domniței însă, mai bine zis lîngă bulboana cu păstrăvi de la poalele ei, lucrurile luară o întorsătură nu prea dorită, din cauza lui Nuțu. Bărzăunul se apucase și-i povestise pe drum cum au mîncat păstrăvi fripți pe piatră, cu ocazia expediției trecute și atunci Nuțu se rugă atît de mult de Ilinca și de Bărzăun să i se ofere și lui această plăcere extraordinară, încît Ilinca îi promise că va încerca să-i convingă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de mult de Ilinca și de Bărzăun să i se ofere și lui această plăcere extraordinară, încît Ilinca îi promise că va încerca să-i convingă pe toți să facă un scurt popas în acest scop. Dar cine să prindă păstrăvii?... Bărzăunul nici nu voia s-audă de-așa ceva, deși fusese rugat chiar și de Ilinca. A motivat că are guturai și nu poate intra în apa rece. Și, pas de-l mai urnește. Nuțu se apropie de el și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-ți uiți cuvîntul, că pe urmăă... Cu mine să știi tu că nu-ți merge! Și-n mine n-ai să reușești să dai cu pumnul cît îi trăi! Apoi se adresă celorlalți: aprindeți focul, că mă duc să prind păstrăvi. Avem tot timpul să facem un popas mai mare. Singurul căruia nu i-a convenit deloc această schimbare de program a fost Tomiță. S-a încruntat spre Nuțu de parcă ar fi vrut să-l mănînce pe el fript pe piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
căruia nu i-a convenit deloc această schimbare de program a fost Tomiță. S-a încruntat spre Nuțu de parcă ar fi vrut să-l mănînce pe el fript pe piatră, apoi declară foarte calm că el n-are nevoie de păstrăvi și că se duce să culeagă hribi. Cu tot calmul dinainte, cu toată veselia ce domnise peste întregul grup, ceva ascuns și nebănuit de nimeni părea că stă la pîndă undeva. De acest fapt își dădu seama mai ales Bărzăunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
altora și bagă zîzanie între toți? Singurul care nu-și pierduse nici un dram din veselia de pînă atunci era nea Petrică. De unde putea el ști ce furtuni aprige bîntuie în sufletele celor din jur? Că s-au prins mai mulți păstrăvi, că au fost mîncați toți cu mare poftă, că s-a rîs și s-a glumit în continuare, nu cred că-i nevoie să mai spun. Un lucru n-aș vrea să-l uit: la un moment dat, Ilinca s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în continuare, nu cred că-i nevoie să mai spun. Un lucru n-aș vrea să-l uit: la un moment dat, Ilinca s-a dus la Tomiță, l-a luat deoparte și i-a zis că dacă nu mănîncă păstrăv fript, nici nu vrea să mai audă de el. Apoi l-a amenințat cu degetul și i-a comunicat strict confidențial: Pe mine nu mă interesează ce-ai citit ori ce n-ai citit tu scris de Nuțu pe vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
c-or să vină să caute comorile cei ce se pricep să se urce pe firul de păianjen. Îi spun eu lui Nicanor și n-are rost să ne mai chinuim noi. Hai mai bine jos, să mai prindem cîțiva păstrăvi și să-i punem la afumat. Iar mîine ne întîlnim cu toții acasă la mine și-i mîncăm cu mămăliguță caldă. E bine? E cel mai bine! strigă Nuțu mai mult decît convins. Hai s-s-să coborîm! Eu nu cobor! se încăpățînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ar spune, Bărzăunul nu putea renunța cu nici in preț la gîndul pătrunderii, într-un fel sau altul, în adîncurile nuntelui. Dar cum și cu cine, cînd toți, în loc să-l sprijine în împlinirea acestui vis, preferau să se gîndească la păstrăvi fripți?... Aruncă o privire fugară spre fiecare, dar nu descoperi la nimeni o preocupare cît de mică pentru scopul cu care urcaseră un asemenea munte. Atît de ușor renunțaseră toți!... Locul marii descoperiri visate fusese luat de gîndul la mîncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mult mai ușor atunci cînd dorești neapărat să fii alături de o anumită persoană 76 La drum! 85 Întîmplarea de la mlaștină 93 Piatra Domniței 101 Unde se vede că nimic nu-i mai chinuitor decît să-i vorbești unui flâmînd despre păstrăvi fripți 109 Spaimele întunericului 116 Grozăviile junglei 128 Unde se vede că orice om bea doar o singură dată în viață din izvorul vrăjit, dar prea puțini sînt cei ce-și dau seama de acest fapt 142 O hotărîre la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]