1,724 matches
-
de imagini baroc sexualizante sau grotești. Imagini ale mutilării trupurilor, ale fragmentarii, ale decăderii lor în alte regnuri, ale reificării se întretaie, într-o curgere care amintește de cea a visului, cu imagini ale înfloririi lui debordante și ale expansiunii pătimașe către alte trupuri. Iată doar două exemple: ăNici nu-și terminase bine Dieudonné întrebarea că un șuierat ascuțit de glonț îi reteza vorbele. Apoi se lasă din nou liniștea, ca pentru a sublinia răspunsul. "Vezi, îi zise Augustin lui Dieudonné
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
Nu aflăm niciodată cine e acesta. Ce-i drept, e posibil ca el să fie, totuși, chiar Santiago, dar eu una mă îndoiesc că o asemenea interpretare e utilă în logica globală a românului. Angela Vicario, fata necinstita, se îndrăgostește pătimaș de mire, din clipă în care pricepe că l-a pierdut, odată cu dezvăluirea rușinii ei. Angela, e, de altfel, un personaj foarte interesant: placiditatea ei are un tragism nobil. Nu face absolut nimic pentru a-și ascunde vină, desi fusese
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
atentă la logica discursului, să-i urmăresc articulațiile fără a abdica din prea mult entuziasm de la rigorile criticii. Y Gasset este, astăzi cel puțin, citit retrospectiv, un orator înainte de toate, poate unul dintre ultimii mari oratori din tradiția occidentală. Calculat pătimaș (pînă la patetic), glacial rezervat dar și înflăcărat încrezător, neutru dar și răbufnitor implicat, autorul Revoltei maselor propune o abordare minimalistă și maximalistă totodată. Universitatea să ofere un minim necesar, dar pentru aceasta transformarea de care e nevoie e radicală
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
și să se precipite nestăvilit și cu voluptate asupra lumii. Voința individului este complet neputincioasa în asemenea clipe cumplite de nebunie generală și de dezbinare a lumii." Istoria reține, adeseori, personajele diabolice precum au fost Hitler, Mussolini și alții, măști pătimașe, aventurieri măcinați de morbul fanatismului rasial, de clasă, de orice fel, în timp ce umanitariștii, propagatorii moderației și ai concilierii sînt uitați, pierduți prin culisele războiului încheiat, minimalizați. A fi european înseamnă, după definiții, nu numai a fi de fel din Europa
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
de la guvernare ar fi priit poate PNTCD-ului, dar strategic ea ar fi indus o neîncredere ucigătoare față de acest partid. Un PNȚCD curat că lacrima, dar incapabil să se descurce în labirintul guvernării ar fi ajuns un partid cu suporteri pătimași, dar nu cu un electorat considerabil, în această perioadă. Trecut prin experiență guvernării, PNȚCD-ul poate fi privit ca un partid care are corupții săi, disidenții și fugarii săi, dar nu ca un partid care a preferat să-și apere
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
Ruxandra Cesereanu Nici o altă breaslă artistică nu se ceartă într-atît precum scriitorii. Deși despre artiștii plastici se spune că sînt la fel de orgolioși sau pătimași, totuși, nefiind niște virtuozi ai condeiului, ei nu au posibilitatea să se înfrunte în cuvinte scrise. Muzicienii, pare-se, trăiesc în sfere ceva mai înalte: chiar dacă și aici există rivalități, ei sublimează sau evita confruntările directe (la urma urmei, muzica
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
și aici există rivalități, ei sublimează sau evita confruntările directe (la urma urmei, muzica este cea mai pură dintre arte). Au izbucnit, din 1990 încoace, tot soiul de certuri și polemici între scriitori. De obicei violente, mai rar cavalerești, cînd pătimașe, cînd din vîrful buzelor. Nu au lipsit atacul la persoană, pamfletul ("spadasinii" vădindu-se a fi, uneori, prea pătimași), dar și cordialitatea ori schimbul de idei. Constantă a fost întotdeauna pluralitatea opiniilor, fie că acestea se înfruntau virulent sau pașnic
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
arte). Au izbucnit, din 1990 încoace, tot soiul de certuri și polemici între scriitori. De obicei violente, mai rar cavalerești, cînd pătimașe, cînd din vîrful buzelor. Nu au lipsit atacul la persoană, pamfletul ("spadasinii" vădindu-se a fi, uneori, prea pătimași), dar și cordialitatea ori schimbul de idei. Constantă a fost întotdeauna pluralitatea opiniilor, fie că acestea se înfruntau virulent sau pașnic. S-au încheiat prietenii, alianțe și mezalianțe, ori s-a ajuns la dușmanii și ranchiuni pe viață. Toată paletă
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
rămîne de facto, în domeniul ultimului, de unde "experimentează" doar realul că pe o iluzie, ca pe o fantasma a fantasmei. Umanitatea să e fatalmente resorbită de procesul figurat, care-și are ontologia proprie. Ființă e doar fictiv tangibilă. Clamorile ei pătimașe, amintindu-l pe alocuri, pe Federico García Lorca, își au caligrafia lor aeriană, singura care contează, în acest plan al mărturisirii estete, care, cu aceeași premisa afectiva, ar putea fi de o platitudine dezarmanta, în absența artei: "Bătrîn poetul se
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
cuprinsă în metabolismul unui suflet care-și obține cu ajutorul lor mulaje delicat-solemne. Năzuința poetului e cea a aproximării unei unități cît mai bogate a componentelor propriei ființe, comunicînd cu universul. Artificiile cărturărești devin parafe ale autentificării. Adrian Popescu e un pătimaș călător. Aidoma unui A.O. Barnabooth mai frust (pornit din Nordul românesc, bucovinean-transilvan, se simte "hirsut, păduros, silvan"), străbate cu nesaț meleagurile europene, nu pentru a fugi de sine (în felul "divertismentului", vestejit de Pascal), ci pentru a se regăsi
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
acelorași datorii, fie ei români, maghiari, fie sași, șvabi, sârbi, ruteni ori evrei. Această au voit-o părinții, bunii și străbunii tăi..." Socialiștii nu vor nici ei altceva, se minunează bătrânul om al baricadelor. Nu cumva mai apropiați îți sunt pătimașii, care se leapădă de întregul trecut al neamului românesc, stăruie că românii să asuprească pe altii cum au fost ei asupriți, și fac neamul românesc de batjocură lumii. Și bătrânul luptător încheie capitolul de la Văcărești elogiind timpul recluziunii: s-a
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
am zbătut să-i conving, pe cale rațională, pe cei onest nedumeriți, ca la mijloc e o neînțelegere. Neîndemînatic mă transpuneam în modul lor de percepere a lucrurilor și observăm că e tulburata comunicarea. De unde țîșnește discordanta? Dacă Ana Blandiana stăruie pătimaș pentru o clarificare pînă în pînzele albe - acțiunea ei nu denotă un instinct al cruzimii. Dezbaterea se desfășoară pe un tărîm abstract al conceptelor. Cînd e pus la îndoială devotamentul față de o credință, poetei îi displac compromisurile, jumătățile de măsură
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
a țării noastre față de conflictul din Kosovo. Adevărul a fost unul dintre ziarele care, să nu uităm, s-au străduit să discrediteze poziția oficială a României an raport cu războiul din Iugoslavia. Ministrul de Externe, Andrei Pleșu, a fost atacat pătimaș de acest ziar, ăn numele vinei că ignoră alianțele tradiționale ale României și că face din țara noastră complicea unui război nedrept și inegal. După ce s-a ăncheiat conflictul din Iugoslavia, Adevărul continuă să creadă că România oficială e vinovată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
mod curios, tot sub titlul În jurul lui Paul Goma figurează și două reacții intempestive a lui Laszlo Alexandru la ceea ce a scris Ioan Buduca, în calitate de critic literar, despre volumul Între Icar și Anteu. A treia secvență a cărții cuprinde o pătimașa luare de atitudine în problema scrierii cu a și cu sunt, autorul declarându-se cu totul împotriva acestei reveniri la ortografia precomunistă și încercând să demonstreze, cu o pedanterie agresivă, ca un avocat, ca Academia Română "nu are autoritatea necesară" pentru
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
facem. Ori că am facut, cel mai rău comunism, așa cum facem azi cel mai rău capitalism. Că firea adâncă a românului poftește după o guvernare de mână forțe, de o exemplara echitate, în care socialism și liberalism să se împerecheze pătimaș. Însă lucrurile nu stau așa. În momentul în care comunismul se prăbușea lovit de un seism secret, în tărișoara noastră el era construit până la acoperiș: rămânea să se pună între stâlpii de beton pereții parterului a un amănunt. Nici capitalismul
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
Creteanu, M. Zamphirescu, G. Baronzi, N. Nicoleanu, Radu Ionescu, N.T. Orăsanu, C.V. Carp... * Dar, poate că, în loc de , doriți să terminăm cu un scriitor, deși nu poet sadea, în orice caz scriitor major, Odobescu. Acest mare fiu intelectual al Bărăganului, iubitor pătimaș al Franței, unde își dăduse și bacalaureatul, si care îl va fi văzut și el pe Hugo, iată ce poezie scria în 1855 după terminarea facultății de litere, salutînd cu pasiune pămîntul patriei, retardatare (notă noastră): O, țara mea iubita
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
cu virtuți spirituale nu mai rămîne. Italienii nu au vocația gravității teoretice, alunecînd irepresibil în triluri lascive. E atîta duh lumesc în iubirea italiană că filosofia în marginea ei e fatal frivolă, ca o prelungire doctă a unui defect capital: pătimaș, nestatornic și labil, spiritul italian excelează în superbia zgomotoasă a mascaradei verbale. E atîta spirit de canțonetă în această metafizică a iubirii, că îți trebuie multă naivitate să-i mai cauți subtilități conceptuale. În mijlocul acestui carnaval de senzualități terestre, Julius
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
încearcă să-și păstreze echilibrul dacă cineva le lovește cu umărul ori cu servieta. Celelalte acceptă pâinea și peștii pe care-i sfâșie cu ciocul și ghearele lor ascuțite. Eu însă încerc să le dibuiesc privirea de chihlimbar, șoptindu-le pătimaș la ureche: „Te iubesc... TE IUBESC... ești frumoasă...” De-aia și fug de mine. Înțeleg - nu-i ca atunci când le întinzi un pește. Înseamnă.... că le dorești, le invidiezi și le ameninți cu un ochi înroșit, cu gheare. O rândunică
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
la gândul că mă pregătesc să-i fur banii. Poți fi liniștită, hai, n-am nevoie de bani! Acea bruscă neputință care pune stăpânire pe ea; e ceva atât de aproape și atât de sincer, ceva amintind de șușotelile mele pătimașe la urechea rândunicilor... Întorc capul și fluier o clipă. Apoi, trecând pe lângă standul cu hot-doguri și pe lângă casele de marcat, o urmăresc până în fundul magazinului, ascuns în spatele oamenilor. Ea se oprește lângă piramida de rodii care se înalță în mijlocul încăperii
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
în mine, ironică, "Ce-s copil?!") - la care Balotă, senin, îmi răspundea: Bineînțeles că da!" Avem printre noi, la acest sfîrșit de secol, un nou prozator, nu numai un mare umanist. Un alt mărturisitor de texte, opunînd răului, nu răzbunarea pătimașa, opunîndu-i, ca unui analfabet agresiv neștiind ce face, textul, reflecția, gîndirea, constiinta creștină europeană, care, alăturate, izbăvesc... Cîți autori care au facut închisoare nu se aruncă în descrieri care mai de care mai teribiliste și mai patetice, desființînd subiectul, real
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
Andreea Deciu Ultima carte a filozofului american Hilary Putnam a apărut în primăvara acestui an, editată de Columbia University, provocînd imediat reacții destul de pătimașe din partea filozofilor. Volumul conține transcrierile prelegerilor ținute de Putnam în cadrul conferințelor "John Dewey" la Universitatea Columbia și a celor "J. Royce" la Universitatea Brown. Asortate cu două substanțiale postfețe -una pentru fiecare dintre seriile de prelegeri, cursurile universitare devin astfel
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
le pune la dispoziție mini-prelegeri pe diverse teme, toate punîndu-i în valoare autorului forța de sinteză, ingeniozitatea raționamentelor, dibăcia argumentativă și, în principiu, o anumită energie retorică greu de specificat. Revel e un conviv în sensul antic al termenului. Angajat, pătimaș, și totuși elegant detașat, cu toate că interlocutorul este propriul său fiu. Nici intimism, nici neutralitate, ci o amiabilitate sinceră, convingătoare - iată tonul conversației între cei doi. Cartea poate fi citită și ca debut filozofic al lui Matthieu Ricard, care deși a
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
din jurul lui s-a intensificat în momentul în care a apărut monografia lui Mircea Cărtărescu, considerată de unii o "ficțiune critică". Ion Simuț reexaminează întreaga dispută, recuperând monografia bucată cu bucată, ca pe un vapor scufundat, din oceanul de contestări pătimașe. Acestea sunt numai două dintre exemplele posibile. în stilul lui de expert incoruptibil, Ion Simuț corectează prejudecățile sau iluziile care există în legătură cu Miron Radu Paraschivescu (prezentat ca un "disident... de sertar"), cu Panait Istrati ("Nu trebuie să cădem în eroarea
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
misterul personajului acesta oprit între două lumi. În alt strat stilistic stau textul șiretului Daland, cu liniile melodice onctuoase înnobilate de muzicalitatea inteligentă și glasul rotund al basului Franz-Josef Selig (și el în debut) și al lui Erik-tenorul Jarma Silvasti, pătimaș, energic, naiv cu ajutorul unei voci robuste. Personajele se mișcă firesc în cadrul regizoral fără surprize, dar cu detalii de finețe ca apariția filmică a vasului fantomă, relația celor doi eroi aflați față în față, dispariția portretului Olandezului când acesta intră în
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
autocenzură, de un soi de inhibiție. Nu-i chiar așa: Rezerva mea nu este una în fața spontaneității, ci a exhibiției. Nu cred că cine nu se exhibă trebuie numaidecît să se inhibe. Ar fi prea simplu...". Iar simplificările tranșante sau pătimașe îi sînt străine, ceea ce se vede și în opiniile literare ce ocupă o mare parte din dialog. Atît în ce privește trecutul apropiat, cît și perspectiva literaturii române, viziunea e bine cumpănită. Acuzații pe scurt și în serial După încheierea afacerii retragerilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]