1,368 matches
-
La început, cu o prejudecată trainic instalată, încercam să-l combat; până ce onestitatea absolută a lui Nego mă dezarmase. El era unul dintre acei puțini care nu-și ascund viciul; care recunoștea imediat că avea meteahna mult-hulită și de care pătimiseră o bună parte din clasicii antichității, criticul înșirându-mi-i pe degete... Îl cunoscusem pe la sfârșitul anilor cincizeci prin Cercul de la Sibiu, datorită poetului și prietenului Ștefan Aug. Doinaș, care îl trimisese la Espla să facem cunoștință. Director al editurii
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
de rele, prin spînzurători și alte torturi iar femeile criminale se tundeau, li se puneau o manta neagră pe umeri și pe piept li se lipea o hîrtie pe care era scris " Cine va face ca mine, ca mine să pătimească". Acestea se făceau toate la bîlci, spre a fi văzut ca o pildă de locuitorii părților țării; însă se osîndeau numai cei cu renume de ucigași și femei otrăvitoare". În altă parte, se menționează tot despre Tîrgul Moșilor că se
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
Pagină realizată de DUȘAN BAISKI Un demn urmaș al lui Arhimede pătimește la Timișoara Profesorul de matematică Traian Mada poate, prin formulele sale, să revoluționeze lumea Un „Fiat” pentru o carte După Revoluția din 1989, Profesorul și-a sistematizat toată munca de o viață și s-a gândit să publice o carte
Agenda2003-10-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280783_a_282112]
-
Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirea de Vinerea Paștilor, Vinerea Seacș sau Vinerea Patimilor, este zi de doliu pentru creștinii din întreaga lume, pentru că în această zi a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos. Denumirea de Vinerea Paștilor este legată de faptul că este ultima zi de vineri înainte de sărbătoarea Învierii; Vinerea Seaca, pentru că foarte mulți creștini aleg să țină post negru în această zi; Vinerea Patimilor pentru că
Tradiţii şi superstiţii în Vinerea Mare () [Corola-journal/Journalistic/26642_a_27967]
-
Denumirea de Vinerea Paștilor este legată de faptul că este ultima zi de vineri înainte de sărbătoarea Învierii; Vinerea Seaca, pentru că foarte mulți creștini aleg să țină post negru în această zi; Vinerea Patimilor pentru că în această zi Iisus Hristos a pătimit și a fost răstignit pe cruce, iar denumirea de Vinerea Mare se leagă de Săptămâna Mare, ultima săptămână dinaintea sărbătorii pascale. Vinerea Mare, în toate bisericile și riturile creștine din lume, este singură zi în care nu se oficiază slujba Liturghiei, deoarece
Tradiţii şi superstiţii în Vinerea Mare () [Corola-journal/Journalistic/26642_a_27967]
-
Ci nu-s hicleana; cugetu-mi curat e: Să viețui voi?, să mor într-astă lege! Că sînt a Lui, Tu, Fiului Tău, spune: Îndure-se de multele-mi greșele. Dă-mi, Tu, ca Ighiptencii, iertăciune, Mă curată cum El de pătimi rele Pre Teofil s-au milostit să-l spele, Cel juruit cu-al iadurilor hau. Păzește-mă, Fecioara, de Cel Rău Căci rod preasfînt au vrednicit să lege Și fără stricăciune trupul Tău... Să viețui voi?, să mor într-astă
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
mai putea fi iubit? 1542. În cer nu există decât bolta pe care stau așezate patimile Lui Dumnezeu cu privire la lumile celor care cunosc îndoiala dar și fericirea. 1543. Patima mântuirii este absurdul. 1544. Nu poți iubi fără patimă dar poți pătimi fără să iubești. 1545. Câte vise nu s-au destrămat uitând de patimile care le-au hărăzit. 1546. Toate câte sânt se vor vărsa în oceanul patimilor acestei creații pentru a se mântui de propriul lor sine prin moarte. 1547
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
răvășitor dar și mai înălțător decât patima care a creat toate minunile acestei lumi. 1548. Ar mai fi existat poezia fără patimă? 1549. Patima este lanțul care nu ruginește niciodată pentru cel care crede în clipă și iubire. 1550. A pătimi înseamnă mai degrabă a suferi cel mai adesea pentru un crez în care speri să afli cealaltă față a patimii, cu nume de fericire. 1551. Cum ar arăta ochii fericirii dacă nu ar putea fi spălați de lacrimile patimii? 1552
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
1566. Clipa adevărului aparține în primul rând patimilor tale. 1567. Dumnezeu a lăsat patima pentru a cunoaște păcatul greșelii din care am fost hărăziți. 1568. Îmi amintesc de ochii tăi pierduți în patima timpului de a fi mereu trecător. 1569. Pătimim fiindcă suntem făcuți să iubim și nu să păcătuim. 1570. Nu există sacrilegiu mai mare decât să confunzi patima cu păcatul. 1571. Patima a creat întreaga lume după ce a fost zămislită de pătimașul Dumnezeu. 1572. Care om nu-și are
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
ei întuneric și al întunericului, lumina din sinele său. 1589. Patima haosului este creația. 1590. Marile creații ale omenirii sunt marile patimi ale ei. 1591. Înțelege-ți patimile pentru a te cunoaște. 1592. Trăim prin patimă fiindcă Dumnezeul nostru a pătimit prin Cuvânt pentru noi. 1593. Prin patimă înțelegem ce este binele și răul. 1594. Spiritualitatea omenirii s-a clădit datorită patimii de a cunoaște. 1595. Nu putea exista universul nostru spiritual fără patimă. 1596. Întreaga noastră spiritualitate se reazămă pe
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
Dumnezeu prin care existăm. 1618. Nu poate exista mântuire sau păcat, fericire sau durere fără de patimă. 1619. Patimile au născut religia și păcatele prin care omul a iubit, urât sau ucis,spre a se mântui cu aceiași patimă. 1620. Iubirea pătimește numai cu adevărul. 1621. Religia privește multe patimi ca fiind un desfrâu fiindcă subzistă punând centură de castitate iubirii, lăsând omul să adore doar divinitatea absolvită de vina existenței acestor patimi. 1622. Care artă nu-și are patimile ei? 1623
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
patimile ei? 1623. Prin patimă frumosul a devenit o cale ce duce dincolo de ceața deșertăciunii acestei lumi. 1624. Patima divinității nu poate fi decât absolutul. 1625. O divinitate fără patimă este un ulcior fără apa. 1626. Doar cel ce nu pătimește nu trăiește. 1627. A ne depărta de înțelesul patimilor înseamnă a ne depărta de noi înșine alegând cale pribegiei pe meleaguri străine sufletelor noastre. 1628. Patima este pridvorul dorului. 1629. Care patimă nu-și are frumusețea sau nefericirea ei? 1630
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
ar trebui să fie regină dacă nu ar fi ridicate la rang de prințese patimile cele mai nocive iubirii. 1661. Cel ce se ridică deasupra patimilor iubirii își renegă propria sa viață. 1662. Îstoria este dicționarul patimilor prin care a pătimit omenirea. 1663. Praful patimilor iubirii din noi a aparținut stelelor din eternitatea Universului. 1664. Patimile norilor sunt ploile din furtunile cărora pot înțelege că primenesc viața. 1665. Nu există patimă care să nu poată pătimi. 1666. Trecutul este patima viitorului
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
dicționarul patimilor prin care a pătimit omenirea. 1663. Praful patimilor iubirii din noi a aparținut stelelor din eternitatea Universului. 1664. Patimile norilor sunt ploile din furtunile cărora pot înțelege că primenesc viața. 1665. Nu există patimă care să nu poată pătimi. 1666. Trecutul este patima viitorului prin care acesta va deveni prezent. 1667. Care timp nu pătimește cu spațiile trecerii sale spre nicăieri, pierzându-se în infinitul eternității? 1668. Nu munca asiduă este cheia succesului ci patima din sângele acestuia. 1669
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
din eternitatea Universului. 1664. Patimile norilor sunt ploile din furtunile cărora pot înțelege că primenesc viața. 1665. Nu există patimă care să nu poată pătimi. 1666. Trecutul este patima viitorului prin care acesta va deveni prezent. 1667. Care timp nu pătimește cu spațiile trecerii sale spre nicăieri, pierzându-se în infinitul eternității? 1668. Nu munca asiduă este cheia succesului ci patima din sângele acestuia. 1669. Patima înfrângerii naște cel mai adesea succesul și al succesului înfrângerea. 1670. Toamna este anotimpul patimilor
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
în patimile pătimirilor noastre. 1679. Poate fi ceva mai viu dar și mai dureros decât patima pătimirii? 1680. Viața este mai înainte de toate patimă și moarte. 1681. Esența lumii stă în patima de a iubi. 1682. Doar cel ce nu pătimește nu are Destin. 1683. Fiecare urcuș își are porția lui de patimi care cel mai adesea trebuie achitate la coborâre. 1684. Ar ma alerga timpul pe patina sa dacă nu ar fi primit patima patinei propriei sale clipe eterne? 1685
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
cel mai adesea trebuie achitate la coborâre. 1684. Ar ma alerga timpul pe patina sa dacă nu ar fi primit patima patinei propriei sale clipe eterne? 1685. Patima oboselii este mulțumirea de sine. 1686. Cât de mult trebuie să fi pătimit patima neajunsului de a nu putea cunoaște absolutul? 1687. Priviți minunile lumii dacă vreți să aflați fețele patimilor. 1688. Viața este un echilibru al patimii care se transformă mereu din ură în iubire și invers. 1689. Porțile morții se deschid
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
urmarea blestemului pentru că suntem ucigașii celor care ne-au vrut binele ? Te las pe tine, cititorule, să judeci. Eu prefer să omagiez doi oameni, care prin acest cântec țin sus glasul românismului și ne fac să nu uităm ceea ce am pătimit : prof. Andrei Dragoș, dirijorul corului din Finteușul Mare și d-na Veta Biriș, marea noastră cântăreață. Glasurile lor mai taie din piuitul celor de tipul lui Dűcső Csaba. Pentru că, din păcate, mai sunt, Nu le-a pierit toată “foaita”. Pieri
ARDEALUL – „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar” [Corola-blog/BlogPost/92677_a_93969]
-
căruia i-am dat-o în grijă, încât să refuze să se mai întoarcă la noi. Și că o să ne ierte și o să aibă încredere că n-o să-i mai facem vreodată rău. O să fie cam dificil, după câte a pătimit la viața ei, avându-mă pe mine la volan, dar nimic nu e imposibil. Trecem noi și peste asta și o să fie bine.
Surpriză – dacă ai maşină, e musai să mergi cu ea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18211_a_19536]
-
luat orbirea Ca să te văd în împărăția iubirii din ea Și-mi dăruiești pacea Ei, a minții și a voinței S-o dau și celorlalți, de-or vrea! Pe scara fericirilor mulți m-au prigonit, Făcând cele bune, des am pătimit, Dar totul are un preț de plătit, Sunt gata Să mă bucur de fericirea mea, Cu Tine, Îți mulțumesc, m-ai mântuit! Referință Bibliografica: Fericiri / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1965, Anul VI, 18 mai 2016. Drepturi
FERICIRI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380174_a_381503]
-
nu am alți dumnezei, în afară de Mama. Ea mi-a dat viață, m-a crescut să ajung om, m-a crezut când m-a durut, și m-a vindecat cu vorba ei. Când am greșit, (că multe greșeli am făptuit și pătimit) tot ea m-a iertat și împăcat, când poveri m-au doborât, la ea am găsit sprijin și putere să mă ridic și să plec mai departe, cu capul sus, fără să am teama zilei următoare. Azi nu mai e
MAMA de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380308_a_381637]
-
pleca la băi. În fiecare an, primăvara pleca (...) Tataie pleca întotdeauna singur, întotdeauna la Felix. Târziu, după ani de zile, a primit mamaie, din greșeală, o scrisoare de la Suzana, iubita de patru săptămâni, din fiecare an, a lui tataie (...) A pătimit săraca bunica... Tataie a avut iubite și la 80 de ani, iubite tinere, care veneau ademenite de banii lui. Era bogat tataie. Avea inimă largă tataie. Și când venea de la băi era sărbătoare.”, ,, Îmi aduc aminte casa în care am
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
deșarta Despre mândrie și blasfemie Despre blândețe, simplitate, nerăutate și viclenie Despre minunată smerenie Despre deosebirea gândurilor (discernământul). Recapitularea pe scurt a celor XXVI cuvinte anterioare. Despre isihia (liniștea) trupului și sufletului Despre sfântă și fericită rugăciune Despre liberarea de pătimi (apathia), despre desăvârșire și despre învierea sufletului Despre legătura celor trei virtuți, adică credință, nădejdea și dragostea. Se pune întrebarea: Trebuie oare creștinul să treacă prin aceste treizeci de trepte? E posibil să treci prin treaptă întâia, s-o depășești
Duminică, Sfântul Ioan Scărarul. Ce NU ai voie să faci și ce înseamnă scara raiului [Corola-blog/BlogPost/94206_a_95498]
-
-și ceară iertare! - Haideți cu toții să-mi însoțiți ideea până la capăt. Nu știu de ce , dar simt că nu mai am timp pentru altceva. Mă simt epuizat. Am facut multe rele în viața mea: cine știe cât mai am de plătit și de pătimit! Mi se derulează prin cap toate acele persoane care au pătimit din cauza mea. Unde să le mai găsesc acum? Poate nici nu mai trăiesc! Numai simpla prezență a lor la mine în gânduri este un chin. Am ajuns să apreciez
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
Nu știu de ce , dar simt că nu mai am timp pentru altceva. Mă simt epuizat. Am facut multe rele în viața mea: cine știe cât mai am de plătit și de pătimit! Mi se derulează prin cap toate acele persoane care au pătimit din cauza mea. Unde să le mai găsesc acum? Poate nici nu mai trăiesc! Numai simpla prezență a lor la mine în gânduri este un chin. Am ajuns să apreciez ceea ce vreți voi să faceți cu banii rămași necheltuiți din pensiile
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]