148 matches
-
pedigree remarcabil. A fost creată de Hudson Clark. Așteaptă un semn de recunoaștere. ― De la Prairie School. Milton Încuviințează, neîncrezător. Își rotește capul, cercetând locul. Nu fusese prea Încântat de fotografiile pe care i le arătase domnișoara Marsh la birou. Prea pătrățos. Prea modern. ― Nu sunt sigur că soției mele i-ar surâde așa ceva, domnișoară Marsh. ― Mă tem că În momentul de față n-avem nimic mai tradițional să vă arătăm. Îl conduce pe un culoar alb și câteva trepte În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Însușiri ciudate, cum Ed nu mai văzuse. Părul Îi era ca de hippie și-i atârna mai jos de umeri. Dar purta un costum de culoare Închisă. Haina Îi era ponosită, iar pantalonii prea scurți - Îi atârnau deasupra pantofilor maronii, pătrățoși. Deși stătea la celălalt capăt al frizeriei, Ed tot detectă un miros stătut, de magazin de vechituri. Totuși geamantanul băiatului era mare și gri, de om de afaceri. ― Pur și simplu m-am săturat de stilul ăsta, răspunse băiatul. ― Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
eram Mona Lisa, cu zâmbetul ei enigmatic. Nici fătuca timidă cu părul negru, Încâlcit, peste față, ci fratele ei geamăn. Cu paravanul părului dat la o parte, schimbările recente de pe chipul meu erau mult mai evidente. Maxilarele Îmi păreau mai pătrățoase, mai late; gâtul mai gros, cu proeminența mărului lui Adam În mijloc. Era, indiscutabil, un chip de bărbat, dar sentimentele dinăuntrul acelui băiat erau Încă ale unei fete. Să te tunzi după o despărțire era o reacție feminină. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
felurite zări albastre, piscurile semețe și înțesate de antene ale C 37-ului, aburii lăptoși ai grădinii din spatele lui D 13, un fragment strălucitor din aleea Parva, blocuri răzlețe, arbori și arbuști, iar undeva, pierdută într-un orizont accesibil, clădirea pătrățoasă și veselă a școlii 57. Se prea poate ca Mircea să-și fi dorit să se abandoneze cu totul luminii acesteia în care se scăldau atâtea și atâtea minunății. Se prea poate să se fi gândit cu tristețe la balconul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
țipător poeziei americane, cărămiziul lui Iannis Ritsos! Nici nu ți-i poți inchipui altfel), colecția "Orfeu" în coperți de sugativă, albastre-cenușii (aici să-l amintim pe bunul Dylan Thomas "Și cum eram tânăr pe sub crengile de măr..."), în fine colecția pătrățoasă dar estetică "Poesis", cu negrul sumbru al lui Wallace Stevens și verdele adânc al lui Rimbaud. Un perete de cărți, până în tavan, pe niște rafturi aproape invizibile. O învălmășeală armonioasă, un kosmos. Ești filozof? Treci în toga ta crem, cu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
alte străzi! Cum atingeam poarta, prin ale cărei șipci rare se vedea interiorul curții, cu camionul părăsit între straturile de arpagic, cu cireșul amar și cu mușcatele bătute, tufănelele și trandafirii de pe margini și, mai în spate, cu casa roșie, pătrățoasă, acoperită cu tablă, Chombe venea șchiopătând cât putea de repede în întîmpinarea noastră. Mie-mi era cam frică de el căci, pe când aveam vreo trei ani, mă mușcase de obraz. Era totuși un câine inofensiv, bătrân, cu urdori la ochi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
răsucindu-se spre mine. Știm că băiatul ăsta albinos e Gorman. Știm ce cazier are tâlharul. — Ți-o tragi cu tipi de genul ăsta... dragă? râde un tip de lângă noi. E solid. Are mâinile ca niște lopeți. Are capul la fel de pătrățos ca masca lui Darth Vader. Știm că tipul ăsta e Setterington. Nu pot să vorbească așa cu noi. — Ascultă! le spunem noi, — Poliția! Lucrăm sub acoperire! Ei râd. Ei doar râd de mine. Noi ne scoatem peruca pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nu se poate să ignori importanța aparențelor. Nicola Walters luase un taxi. L-am auzit sosind și m-am întrebat dacă l-o fi punând pe nota de plată a băncii. Era de înălțime medie, cu ochi căprui, cu bărbia pătrățoasă și păr întins și negru tuns scurt, fără să mai descriu și costumul, la fel de ireproșabil precum tunsoarea. Trecusem pe lângă sute de oameni la fel ca ea prin fața băncii la prânz, în drum spre sală sau bar. Singurul lucru care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
avea de gând că l-am și apucat de testicule și l-am pocnit în față. El ar trebui să se ducă la un psiholog. Din toate punctele de vedere. Sunt bine. Totuși, trebuie să fi fost foarte neplăcut. Bărbia pătrățoasă a lui Hawkins era nemișcată, cu ochii albaștri plini de înțelegere și cu dorința de a răzbuna orice rău care mi-a fost făcut. Acum era Gary Cooper. Nu am putut să nu savurez ironia; acum un minut mă mustra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
nu știu: Vine mama dincolo, la Moș Iacob, pe când crucea era Încă În lucru, pe capre, În sarai - și zice mama: - Doamne, Moș Iacob, dar ai greșit anul morții, ai scris 1991 Înloc de 1941 - Însă cum ai făcut cifrele pătrățoase, se poate repara: sparge-i capul celui de-al doilea 9, ca să fie 4 - și gata! Și Moș Iacob, râzând: - Ba n-am greșit, doamnă, și nu-i de trebuință să repar ceva: 9 aista-i cârligu’! Cel cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bilete și zona de servire. În spatele tejghelei cu ciocolată topită și bomboane lipicoase se afla o ladă plină de sticle asortate, strălucind În lumina roșie a lămpii de afară, din camera de proiecție. Am observat ștecherul frigiderului deasupra aparatului voluminos, pătrățos, chiar lângă prosopul care, de obicei, atârnă lângă chiuvetă. Oare Stegemann scosese deja priza din ultima sa schemă financiară? În cinema nu se auzea nici pâs. Poate câteva scaune să fi scârțâit, dar la fel de bine puteau fi tălpile noilor mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
droguri și prostituate lituaniene din Edinburgh. Trecuse În semilegalitate cam acum trei ani, dacă se putea spune asta despre vânzarea de proprietăți. McLennan Houses cumpărase loturi mari de pământ la periferia Edinburgh-ului și le acoperise cu căsuțe mici și pătrățoase. Tatonase de curând și zona Aberdeenului, Încercând să se bage În jocul imobiliar de aici până să dispară cu totul. Se pusese cu magnații locali. Numai că Malk Cuțitul nu juca după aceleași reguli ca edilii locali. Juca dur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
că erau o sută cincizeci, poate douăsute de metri, până jos de tot, la apa rece și neagră. Inima Îi bătea Încă să-i spargă pieptul, pulsând prin vene, făcându-i urechile să țiuie. La baza stâncilor era o cabană pătrățoasă de beton, nu departe de marginea apei. O lumină slabă, gălbuie, izbucnea printr-o feresatră crăpată Înainte să se estompeze. Întorcându-se, Logan o luă la fugă. Torța nu prea dădea un aer confortabil cabanei. Flacăra torței era un con
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mei și sub suflul feonului Diana, pătrățelul negru se transforma în imaginea mea. Era, cred, cel mai miraculos proces tehnologic pe care îl văzusem în viața mea. Doamna de la studio continua să nu zâmbească. Amintirile a generații întregi au forma pătrățoasă a fotografiilor Polaroid. Banda albă de sub fotografie, cu un spațiu generos pentru „legende“ haioase ale pozelor, porecle și cuvinte dulci pentru cei dragi, a rămas o marcă a filmelor Polaroid. Bucuria dezvăluirii, nuanță cu nuanță, a unei fotografii sub ochii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
în secundele alea de așteptare, care mi se păreau ore, l-am botezat așa. Îl țin minte și acum, după treizeci de ani. Avea o formă ovoidală, se vedea clar că fusese făcut dintr-un rest de drug de fier-beton pătrățos, gros ca degetul mare, mai apoi rotunjit cu bătăi de ciocan. Vopsit de mai multe ori, strat peste strat, lăsa să se ghicească nuanța inițială, un maro-gălbui de țeava de gaz metan, acoperit cu un verde scorojit deja de timp
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
vedeau decât darele albe de vapori, parcă trasate cu creta pe cerul albastru. Și totuși mi-am băgat în cap ideea că le văd. Însă ceea ce credeam eu că văd pe cer nu erau avioane, ci fortărețe - niște construcții solide, pătrățoase, cu poduri mobile, metereze și steaguri ce flutură-n bătaia vântului, plutind că fermecate prin văzduh. Am rămas cu această idee până peste câțiva ani, când m-am dus la grădiniță și am facut un desen cu fortărețele mele zburătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și cleștii de stomatolog când un medic ciung, ras În cap, se apropie de el, rugându-l să se așeze pe un scaun. Ginecologul era tot numai mușchi, tot numai fibră. Pe gâtul său puternic, contorsionat, se rotea o față pătrățoasă, cu o bărbie proeminentă, care-i accentua brutalitatea. Privindu-l, mai degrabă te-ai fi așteptat să-l Întâlnești Într-o sală de sport sau pe un ring de box. Și totuși mișcările Îi erau deosebit de delicate. Înfățișarea sa Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și Piers - și am vrut să rămânem împreună pentru ei. Mare prostie din partea mea. Pe copiii ei îi cheamă Camilla și Piers. Nici nu se putea altfel. Nu mă pot abține să nu o analizez un pic. Are o față pătrățoasă, un fund imens, niște ochi albaștri foarte mici, aproape că nici nu s-ar vedea, dacă nu ar fi conturați puternic cu un creion dermatograf; are buze subțiri, date cu ruj roz pal. Mă întreb cum naiba o tipă atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ecologice, zice Davey sumbru. Își scoate tricoul. Și Daisy, și eu ne apucăm să-l fluierăm. Davey se face că se jenează, dar noi știm că-i place la nebunie. Ciudat este că, îmbrăcat, are aerul unui purceluș cumsecade. Arată pătrățos și poartă haine cam largi, așa că până nu-l vezi dezbrăcat, uiți că are un corp excelent sub toată pânza aceea largă aruncată pe el. Joacă fotbal de două ori pe săptămână și, de când s-a lăsat de băut, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
alcool cu cât este mai frig afară. Alcoolul împiedică țesuturile lor vegetale să înghețe. Astfel, i-au transformat în "fabrici". Li se spune Spini de Gheață deoarece sunt în totalitate albi și au reflexe sticloase de albastru. De asemenea, sunt pătrățoși și rigizi. Nu au frunze, ci doar spini care, uimitor, se desprind ușor de ramurile copacilor și se topesc, dând la iveală un fruct ciudat. Pădurea se confunda ușor în acel mediu, întrucât totul era alb și vizibilitatea era redusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
și am simțit cum mă trec fiori. Atât de frumos era! — Nu, am spus foindu-mă pe scaun. Mă simt... mă simt... nu știu cum. Sunt pur și simplu sătulă! — Aha, am înțeles, a zis Chris trecându-și gânditor palma mare și pătrățoasă prin părul de culoarea grâului. Pe față i se citea o îngrijorare care-l prindea de minune. Iar eu îl priveam plină de speranță. O, câtă savoare aveau momentele în care mă aflam în centrul atenției lui! — Ce-am putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de la spate. A trebuit să mă deprind să merg cu spatele spre sensul autobuzului, pentru a observa pe fața ei creolă trăsăturile aspre, nasul ascuțit, ochii mici numai pupile și mai ales faciesul pe care tunsoarea părului roșu îl face pătrățos. Pe urmă, pe măsură ce primăvara ne ia mințile, mă invadau stări de care mă credeam secătuit în anii de rutină serviciu-acasă. Stări neortodoxe, de mărturisit doar într-un fragment de carte de citit sub manta. Ieșind de la biserica Sfântul Anton, cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
eleva Dana de la Mehadica. În dreapta port ca pe-o comoară un cofraj cu ouă de la Ciacova. Mă opresc pe Fucsik la familia Fodor, las trapistul, untul și lămâile. Se bucură mult și mă pupă. Teri îmi dă împrumut un borcan pătrățos din sticlă cu capac portocaliu, în care-mi îndeasă felii de lubeniță murată. Borcanul îmi rămâne la inimă atât de tare, încât atunci când, în 1992, Fodorii pleacă de tot în Germania, primul lucru pe care mi-l lasă el e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
își dăduse jos sacoul, pantofii și șosetele, iar de atunci se învârtise prin apartamentul întunecat în papuci, cu marginile cămășii ieșite din pantaloni, ca urechile de elefant. Camera de primire era ocupată de o măsuță de cafea extravagantă, cu margini pătrățoase, dar având la mijloc un cerc de sticlă. Erau și fotolii cubice cu rotițe, evident asortate cu măsuța, îmbrăcate în huse oribile de vinilin caramel. Erau dispuse în chip ciudat, într-un colț al camerei, ca și cum ar fi fost izgonite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
întrebat cu ce ne poate servi, mama a zis să nu se deranjeze, dar ambasadorul a și ieșit, întorcându-se peste un minut cu o tavă de argint în mână, pe care erau aranjate pahare de cristal și o sticlă pătrățoasă, a pus tava pe masă, s-a așezat, apoi a turnat în paharul lui și-n al mamei, spunând că e o vișinată de casă foarte bună și, fără să ciocnească, și-a dat paharul pe gât, de-abia după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]