5,736 matches
-
și căruțele convoiului de aprovizionare, cu care obișnuiam din motive de siguranță să ne însoțim în drumul nostru, înainta anevoie, spre disperarea lui Strasmutzky, comandantul său, un polonez, ofițer de carieră, pântecos, ca mai toți de la aprovizionare. Călătorea înfofolit în pături și era mereu auzit înjurându-i pe nemți printre dinți. Pe la amiază ajunsesem, fără alte neplăceri decât cele cauzate de zăpada abundentă. Inconvenientele mai mari obișnuiau să vină din altă parte, căci nu o dată convoiul fusese atacat, deși ne aflam
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_moise_dan_florita_seracin_1342882857.html [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
dus să doarmă în ,,cățelul stânei” cum îi plăcea să-i zică unei căsuțe din scânduri care era un fel de rezervă pentru dormit, îndeplinind și rolul de gheretă de pază. În stână erau mai multe cojoace vechi și alte pături, din care a luat și el ceva de învelit pentru a se acoperi, căci în gheretă erau multe paie de ovăz și fiind vara era destul de cald. L-a învelit pe Beldie cu grijă frățească și i-a spus; Noapte
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_frate_de_cruce_cu_grapa_mihai_leonte_1326820409.html [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
cu apa topită din țurțuri sau să ne împungem cu ei, de parcă eram adevărați cavaleri Jedi. Zăpada era înaltă cât casa, așa că nu se mai vedea nici grădina, nici gardul, iar copacii își mai scoteau câte puțin capetele ninse din pătura albă. Ca să putem ieși la fântâna cu roată din fața porții, de la care aduceam în casă câte o găleată cu apă, tata făcea pârtie, în urma lui, tunelul de un alb imaculat șerpuia leneș sub întinderea cu sclipiri de stele. Totul era
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453122779.html [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
mai puține decât necesarul, în speranța că îl va ierta Dumnezeu pentru că furase din averea celorlalți; sau vreun politician dornic de afirmare, ăsta pentru câteva sacoșe pe care le împărțea copiiilor venea cu toate televiziunile după el. Cearceafurile erau rupte, păturile roase și murdare, arcurile paturilor se rupseseră de mult, niște scânduri puse-n curmeziș susțineau salteaua. Mizeria era la ea acasă, bătăile între copii erau frecvente. Educatorii acceptau aceste bătăi, se foloseau în supravegherea și timorarea copiiilor de cei mai
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1488304727.html [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
zona hipsterilor progresiști de stânga. Dar mai cred cu tărie în statul minimal. Asta mă plasează foarte la dreapta, în zona conservatoare. Însă mai cred că în interiorul acestui rol minimal, statul trebuie să intervină energic și sistematic în zonele și păturile afectate de sărăcie, pentru a facilita progresul lor. Asta mă duce iar la stânga de tot. Cred foarte tare în sistemele de sănătate și educație private. Asta mă aruncă din nou la dreapta. Dar mi se pare profund inetic sprijinul financiar
Ruleta noastră cea de toată zilele by https://republica.ro/ruleta-noastra-cea-de-toata-zilele [Corola-blog/BlogPost/337776_a_339105]
-
Articolele Autorului Din cerul Tău căzând, cel mai de jos, Doamne, eu sunt cel mai păcătos Că după sfântul Tău supliciu Nu Ți-am adus un cât de mic serviciu La vreme de Calvar eram alături Cu fariseii, cerșetorii, alte pături Ce Te huleau parcă ieșiți din minți, Cum fiii-i persecută pe Părinți Când universul și-a fost frânt o roată Am strigat și eu cu-această gloată: Crucificați-L pe Iisus Căci gloria Lui astăzi a apus! Voiau și
CHIPUL TĂU de ION UNTARU în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Chipul_tau_ion_untaru_1356942773.html [Corola-blog/BlogPost/350832_a_352161]
-
ar mai fi trăit? În fine, politica urbană reprezintă poate unul dintre domeniile cele mai complicate pe care România le-a moștenit din comunism. Orașele românești în timpul comunismului s-au dezvoltat artificial, iar sistemul a reușit, tot artificial, să amestece pături sociale care în situații de dezvoltare naturală ar fi fost greu de imaginat. În ciuda evidentei modernizări a orașelor românești în timpul comunismului (i.e. locuințele, în special cele din zonele urbane, au început să beneficieze de utilități, iar populația rurală mutată la
România restructurată ca o companie privată. Unde ne aflăm by https://republica.ro/romania-restructurata-ca-o-companie-privata-unde-ne-aflam [Corola-blog/BlogPost/337926_a_339255]
-
a României și lipsa alternativelor sau alternative derizorii i-au împins pe mulți către soluții extreme: migrația. Cumva pe nedrept, în limbajul societății românești au apărut expresii descalificante cum ar fi „Căpșunarii”. Spun pe nedrept pentru că alegerea extremă a unei pături sociale, a ajuns să reprezinte mai târziu (chiar și acum) principalul motor al investițiilor străine în România (i.e. românii din străinătate trimit anual cca 4 miliarde € care se regăsesc în economia românească în diverse forme: construcții, educație, mașini etc.) Din
România restructurată ca o companie privată. Unde ne aflăm by https://republica.ro/romania-restructurata-ca-o-companie-privata-unde-ne-aflam [Corola-blog/BlogPost/337926_a_339255]
-
a copiilor acestora, în principiu cu bunicii, iar pe termen mediu și lung acest lucru creează efecte psihologice incomensurabile pentru copilul care este deposedat de inputul primar în anii săi de formare umană. Tot în străinătate a ajuns și o pătură educată a societății românești: medicii. Costurile de formare și cazuistica necesară dobândirii experienței sunt valori aproape definitiv pierdute pentru România, iar apartenența la Uniunea Europeana face acest tip de migrație la fel de probabil și în anii următori dacă nu intervin modificări structurale
România restructurată ca o companie privată. Unde ne aflăm by https://republica.ro/romania-restructurata-ca-o-companie-privata-unde-ne-aflam [Corola-blog/BlogPost/337926_a_339255]
-
după El în celulă/ și-L făcea mai înalt și mai trist./ Mâinile Lui păreau crini pe morminte,/ ochii adânci ca niște păduri./ Luna-L spoia cu argint pe veșminte,/ argintându-L pe mâini vechi spărturi./ M-am ridicat de sub pătura sură: -Doamne, de unde vii? Din ce veac?/ Iisus a dus lin un deget la gură/ și mi-a făcut semn ca să tac.../ A sta lângă mine pe rogojină: -Pune-Mi pe răni mâna Ta./ Pe glezne-avea urme de răni și rugină
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
plus câteva neidentificate.Toți vorbim însă aceeași limbă. Îți recomandăm Care-i faza cu biletul neobligatoriu la Jazz in the Park și de ce ai cumpăra așa ceva La Jazz in the Park oamenii încep să vină de dimineață. Se așază pe pături sau în hamace, își aduc cu ei cartea pe care o citesc și se bucură de zeci de activități care au loc în parc: minigolf, cățărat, jocuri, târguri, lansări de carte, discuții informale cu artiștii. De la prânz se îndreaptă spre
Jazz in the Park: „De ce acești muzicieni încă nu apar în playlisturile radiourilor, dar 50.000 de oameni vin să-i asculte live?” by https://republica.ro/jazz-in-the-park-zde-ce-acesti-muzicieni-inca-nu-apar-in-playlisturile-radiourilor-dar-50-000-de-oameni [Corola-blog/BlogPost/338513_a_339842]
-
nu înțelegi că eu nu mai am somn și odihnă până n-oi pune gheara pe ea? O îmbăt... îi fac eu ceva... Într-una din seri trecui pe la prunii din grădină și-o găsii pe Prințesă întinsă pe-o pătură pe iarba verde, citea o carte. -Suntem oaspeți buni, zise ea, nu furăm prune! Dacă ne trebuie îți vom cere ție! Cum te cheamă pe tine? - mă întrebă ea cu un glas fin, de clopoțel. Îi spusei cum mă cheamă
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
ieri, i-a spus femeia în negru care semăna cu o călugariță , nu prea aveti loc, sunt multe bagaje. -Văd, a răspuns Tea, în timp ce-și cobora rucsacul de piele din spate. - Veți sta pe bagaje, sunt saltele si pături. -Nu stau, mă duc la tren. Plecă spre gară. Câteva bătrâne din grup au urmarit-o cu privirea până a trecut strada. -Drum bun, a strigat una care o cunoștea de la biserică, vrând să fie amabilă. Alta a oftat ușurată
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1412694057.html [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]
-
aici mâine ca să-i duci episcopului semnul pe care ți l-a cerut!". Și Maica Domnului a pregătit proba concretă. Ea avea să lase imaginea feței sale întipărită pe mantaua indianului, ca o fotografie! Mantaua ("ayate") era un fel de pătură care se încheia pe umărul drept. Era o țesătură din fibre de agave, de 1,67 m pe 1,05 m. Pe această mantie s-a imprimat imaginea Sfintei Fecioare. S-a petrecut așa: Când Juan Diego s-a aflat
OCTAVIO OCAMPO de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1420825872.html [Corola-blog/BlogPost/350099_a_351428]
-
până pe la ora 13:00, 14:00. Mâncam struguri de foame. La prânz ne dădea ciorbă de fasole și mâncare de cartofi sau varză. Zilnic aceeași mâncare. Seara, când mergeam la culcare murdară și obosită, îmi scuturam bine perna și pătura să văd dacă sunt șoareci. Când intram în dormitor îi vedeam cum fugeau pe piciorul patului. Plângeam de foame, de frig, de murdăria ce se lipea pe mine si nu o mai suportam. Mă gândeam la mama, la lumea de
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
mare, și, Doamne, ce de mese! Asta e, priveam doar în jos să nu mai văd cât mai am. Încerc să dorm ignorând durerea de spate. Mâinile se usucă și pielea se duce ca un jeg. Mi-e frig. Altă pătură nu am, închid ochii și aștept. ─ Etajul unu, camera 106 stinge lumina, etajul patru, camera 420 închide lumina. Pedagoga strigă de jos stingerea. Nu aveai acces la lumină după ora 21.00. Nu știu când am adormit pentru că imediat m-
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Lovituri.html [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
de observat Nae Ionescu în ipostaza managerului de ziar, ipostază pe care trebuia să o împace cu cea de redactor-șef, omul care trasa linia ziarului fiind tot Nae Ionescu. Chiar dacă stilul său original nu era ușor de receptat în păturile largi ale societății, ziarul avea tirajul pe care probabil Nae Ionescu și-l dorea și avea, credem, categoria de cititori doriți de acesta. Nichifor Crainic afirma cu destul dispreț că tirajul Cuvântului este de doar 6000 de exemplare, fapt probabil
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
Care era motivația acestui sistem nu am aflat niciodată. La sifonărie nu aveam cine știe ce de lucru tot timpul. Domnul Bacalu ne asigura masa și dormitul. De dormit dormeam in podul grajdului de la cai. Fân era destul și mai aveam niște pături vechi pentru învelit, dar fiind vara nu prea aveam nevoie de ele, fiindcă dormeam îmbrăcați. Cum eram copii ne jucam prin podul grajdului și așa se face că am dat peste o ladă cu mai multe pendule din acelea care
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Baiat_la_sifonaria_lui_bacalu_mihai_leonte_1339559267.html [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
este cel mai bun prieten al omului, acest semnal de alarmă cu ticăitul său lătratul era dat de fiecare dată când se apropiau cei ce cu ură față de neamul meu vroiau să-l lege pe bunicul. Înarmat cu o cergă (pătură de lână) de dimensiuni cât o lungime și 2 lățimi de om, sărea peste geamul dinspre apus luând-o la goană încăpuit (speriat) pe munți și prin păduri pe unde avea locuri, unde dormea în frig sub pătura frunzelor din
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/sorin_andreica_1454609224.html [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
o cergă (pătură de lână) de dimensiuni cât o lungime și 2 lățimi de om, sărea peste geamul dinspre apus luând-o la goană încăpuit (speriat) pe munți și prin păduri pe unde avea locuri, unde dormea în frig sub pătura frunzelor din pădure iar uneori se mai ascundea cu frică la o căsuță și un grajd unde vara cosea fănul. Fiind mai tot timpul dispărut iar bunica neavând nici un semn de la el s-a interesat pe la jandari crezând că-i
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/sorin_andreica_1454609224.html [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
va rămâne într-un fel învins până în 1955, aproape 12 ani de lagăr, la: Gorki, Oranki, Simferopol, Vorkuta, Donbas, Stalingrad, Sverdlovsk. Am spus într-un fel învins, pentru că soarta sa, a armatei și a țării depinde de multe ori de pătura politică nechibzuită, care se situează mai presus de voia lui Dumnezeu și a Neamului, aducând dezastrul și prăbușirea nației pentru mult timp sau foarte multă vreme. Pierderea libertății exterioare, „grație” năvălirilor barbare, care au profanat și pângărit de atâtea ori
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
pe cât mi-am asumat și eu riscul de a trăi un astfel de experiment pe pielea mea, pentru ea. Vremea confirmă spusele ei. După nici jumătate de oră de la regretabila noastră plecare din căldura cabanei Dochia, un soare strălucitor ridică pătura de ceață, dezvelind o imagine atât de impresionantă, încât m-am simțit pe loc mai entuziasmat decât ar fi fost normal să mă simt pe traseul care îmi solicita să mă agăț cu disperare de cordelinele fixate în peretele stâncos
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
Arde zăpada Zăpada din cristale fără număr S-a așternut pe drumul de visări Prin cărțile ce veșnic port pe umăr Am lăsat loc și pentru dezmierdări! Cu urmele lăsate pe omături Tristețile de ieri au dispărut Fantasmele înfășurate-n pături. Refuză amintirea din trecut. S-au dispersat speranțe în cristale Pierdute-n frământările lumești În aburii dorinței rituale S-au consumat conflicte sufletești. Zăpada arde când din neființă A încolțit chemarea de amor Un sacru foc, nu rug de umilință
ARDE ZĂPADA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1424207136.html [Corola-blog/BlogPost/382376_a_383705]
-
fiind retrograde pentru astfel de legături. Cum m-am adaptat minciunii, prefăcătoriei când nimeni nu m-a învățat. Poate fiindcă trăiam intens dar neglijasem până atunci aspectul desfășurării iubirii fizice prin case închiriate, mai mult sau mai puțin onorabile, schimbând păturile, într-un timp limitat fără a mă jena. Unde ajunsesem, eu femeia căsătorită și respectată în societate cu un statut oficial. Iubitul a rezolvat-o mult mai ușor liniștindu-mă: Ai o umbrelă deasupra capului, ești căsătorită, deci nu te
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1424876869.html [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
Articolele Autorului Din cerul Tău căzând, cel mai de jos, Doamne, eu sunt cel mai păcătos Că după sfântul Tău supliciu Nu Ți-am adus un cât de mic serviciu La vreme de Calvar eram alături Cu fariseii, cerșetorii, alte pături Ce Te huleau parcă ieșiți din minți, Cum fiii-i persecută pe Părinți Când universul și-a fost frânt o roată Am strigat și eu cu-această gloată: Crucificați-L pe Iisus Căci gloria Lui astăzi a apus! Voiau și
LA VREME DE CALVAR de ION UNTARU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/La_vreme_de_calvar_ion_untaru_1357531584.html [Corola-blog/BlogPost/348822_a_350151]