294 matches
-
cămașa neagră, Să mi-o trimeți, maică dragă, Pe șuierul vântului Din fundul pământului. Că eu cum oi căpăta-o De-a una ți-oi și spăla-o, Și-oi spăla-o-n lăcrimele Și ți-oi strânge-o-n păturele Și-oi usca-o-n gândurele, Că trăim cu mare jele...461. Urătorii nu le ocoleau pe femeile singure Dacă culegătorii de folclor ar fi adăugat, în publicațiile lor 462, lângă numele „informatorului” și date despre persoana căreia i s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
impune prin patosul extraordinar al vieții și, îndeosebi, prin relieful puternic al chipurilor umane. Căci, de la figurile de prim-plan până la aparițiile episodice, toate personajele trăiesc ca entități de sine stătătoare, pe deplin conturate. Protagonistul, Iancu Urmatecu, este un Dinu Păturică obsedat nu atât de averea stăpânului (în cazul de față baronul Barbu), cât de condiția lui socială. Cum a remarcat critica literară, el este omul din anticameră care așteaptă să fie primit în marele salon al lumii de sus. Nefiind
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
roman românesc atât de obiectiv ca Sfârșit de veac în București. Și tot așa, de la Ion încoace, n-am mai întâlnit la noi un alt romancier cu atâta putere de creație obiectivă ca Ion Marin Sadoveanu. Parvenitul său, noul Dinu Păturică, pe nume Iancu Urmatecu, depășește toate modelele sale autohtone; prin complexitatea caracterului și puterea de viață, este de-a dreptul balzacian, fără să amintească precis pe vreunul din protagoniștii Comediei umane. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Dramă și teatru, Arad, 1926; Metamorfoze
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
a personajului literar” bazată pe relația dintre identitate și alteritate. Utilizând ca punct de referință sistemul persoanelor gramaticale, teoreticianul distinge trei „Arhipersonaje”: monologic (un „El” privat de relația cu Celălalt, o „sumă de atribute” având o existență pur obiectuală: Dinu Păturică, Dionis, Goriot ș.a.), dialogic (un „Eu” care se definește în funcție de un „Tu”, un subiect veritabil constituit prin raportul cu alteritatea: Bernard din Falsificatorii de bani de Gide sau personajele lui Dostoievski) și trialogic (un „Eu” care se constituie în relație
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
București, 1912; Eternități de-o clipă, București, 1914; Iubita de zăpadă, București, 1915; Amăgiri, București, 1916; Poezia lui P. Cerna, București, 1916; Grădina între ziduri, Paris, 1919; ed. București, 1920; Pe Argeș în sus, București, 1923; ed. București, 1936; Dinu Păturică (în colaborare cu Adrian Maniu), București, 1925; Satul meu, București, 1925; Biserica de altădată, București, 1926; Tinerețe fără bătrânețe (în colaborare cu Adrian Maniu), București, 1926; Florica, București, 1926; Întoarcere (1908-1918), București, 1928; Limpezimi, Craiova, 1928; Caietul verde, București, 1932
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
Vor îmbrățișa ei crucea pentru împărăția cerurilor? Va putea oare Biserica să ridice răspicat vocea înainte de a fi făcut curățenie în propria ei ogradă? Ecouri balcanicetc "Ecouri balcanice" România rămâne leagănul de vis - și visul din leagăn - al ciocoiului Dinu Păturică. În anul 1864, Nicolae Filimon, care fusese - poate nu întâmplător - fiu de popă și epitrop al bisericii Enei din București, nota cu regret următoarele: Am alergat prin sate și cătune, am vorbit cu țărani bătrâni și tineri; ce e drept
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
alte păcate morale, pe care ne oprim a le descrie, căci legea de presă - fără îndoială - ne-ar condamna la zece ani de ocnă... Două decenii mai târziu, publicistica realistă a lui Eminescu confirma din plin stagnarea. A murit Dinu Păturică, dar au venit Cațavencu, Tănase Scatiu, craii de Curte Veche, iar apoi eroii „muncii socialiste”. Astăzi, după un veac și jumătate, s-a schimbat măcar neînduplecata lege a presei, de care se temea pe nedrept uitatul Nicolae Filimon... Trei secole
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să se plângă? La bunica și bunicul. Aveau o relație așa de bună, că putea să se plângă de mama la bunica. Și îmi aduc aminte, când s-a născut fratele nostru, cine s-a dus să cumpere cuvertură și păturică și toate lucrușoare alea drăguțe? Bunicul. Nu lucra atunci, era pensionar și trăia dintr-o pensie mică pe care o primea de la poștă, dar cine mi-a cumpărat prima bicicletă? Bunicul. Așa că trăiam cu sentimentul unei relații foarte apropiate. I
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
trimite spre dinamica liberă a ideilor într-un spațiu intertextual fără frontiere, a cărui figură este fără îndoială Biblioteca. O metaforă estetică inclusă en abîme și în câteva studii de mare finețe, consacrate bibliotecilor unor cititori fictivi: Emil Codrescu, Dinu Păturică, Ștefan Gheorghidiu. SCRIERI: Anton Holban. Complexul lucidității, București, 1972; Caragiale sau Vârsta modernă a literaturii, București, 1976; ed. 2, pref. Ion Vlad, Iași, 2000; Perspective critice, Iași, 1978; Biblioteci deschise, București, 1986; Terminologie poetică și retorică (în colaborare), Iași, 1994
CALINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286040_a_287369]
-
frază retorică, iar acea frază Începe cu mult timp În urmă, În altă limbă, și trebuie să o citiți de la Început ca să ajungeți la capăt, când apar eu. Așadar, acum, că m-am născut, am să derulez filmul Înapoi, așa că păturica mea roz zboară, leagănul Își ia tălpășița, În vreme ce cordonul ombilical se lipește la loc, iar eu țip, fiind supt Înapoi Între picioarele mamei mele, care se face din nou foarte grasă. Și Încă puțin Înapoi, când o lingură de argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
apar după un prototip: sunt tinere, cu un sex-appeal manifest sau ușor de intuit, marcate de dorința ta de a le simți cu trupul. În definitiv, dacă îmi amintesc bine, prima experiență a copiilor este că gustă întregul ambient: strâng păturica între gingii, își mestecă mânuțele, se bucură frecându-și picioarele. Ceva din iubirea asta cosmic materială se simte în percepția ta despre femei. Îmi amintesc o inscripție superbă, de pe o cârpă de bucătărie, din cele cusute și atârnate deasupra mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
animalelor. — Nurca e foarte fericită să fie făcută haină... tocmai zice Jemima În clipa În care deschid ușa de la sufragerie. Tace și ridică ochii spre mine. Emma ! Ești bine ? — Nu. Mă las să cad pe canapea și mă Învelesc cu păturica Împletită de pluș pe care Lissy a primit-o de la mama ei de Crăciun. M-am certat groaznic cu Jack. Cu Jack ? — Te-ai Întâlnit cu el ? — A venit să... Își ceară scuze, bănuiesc. Lissy și Jemima schimbă priviri Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
atâta ! spune Jemima ofuscată, dându-și părul spre spate. Cum altfel o să-i afli secretul ? Poate că nu vreau să-i aflu secretul, răspund, cu o tresărire de orgoliu. Poate că nu mă interesează. Mă Învelesc și mai bine cu păturica de pluș și mă uit deprimată la degetele de la picioare. Deci Jack are nu știu ce mare secret pe care consideră că eu nu sunt demnă de a-l afla. Foarte bine. Să și-l păstreze sănătos. N-am să mă Înjosesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
făcut cu umor, numai că tot era teribil de necaracteristic pentru vechiul Nick, cel din urmă cu câteva luni. Milly a revenit în cameră țopăind. Cămășuța de noapte i se prinsese la spate, în chiloței. Fetița târa după ea și „păturica“ cea mult iubită. De fapt, aceea era păturica numărul doi, pentru că prima fusese uitată, din greșeală, într-o vacanță în Cornwall, așa că Nick pornise într-o căutare frenetică prin magazinele de copii, ca să găsească una identică. Însă Milly nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de necaracteristic pentru vechiul Nick, cel din urmă cu câteva luni. Milly a revenit în cameră țopăind. Cămășuța de noapte i se prinsese la spate, în chiloței. Fetița târa după ea și „păturica“ cea mult iubită. De fapt, aceea era păturica numărul doi, pentru că prima fusese uitată, din greșeală, într-o vacanță în Cornwall, așa că Nick pornise într-o căutare frenetică prin magazinele de copii, ca să găsească una identică. Însă Milly nu știa asta. —Așa... Cât eu și Milly am pregătit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ar fi să Încalece mai Întâi el Însuși și apoi să-l tragă pe bătrân pe spinarea catârcei, În fața lui, Îl iau În brațe, nu există altă cale, voi ajutați de acolo. Mama copilului se duse la căruță să aranjeze păturica cu care era acoperit, să nu-i fie frig, sărăcuțul, și se Întoarse ca să-și ajute sora, Unu, doi, trei, ziseră, dar fără nici un efect, Însă trupul era atât de greu că părea de plumb, nu reușiră să facă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
spre brațele Întinse ale ginerelui. Cerul, care de la Începutul nopții fusese acoperit de nori grei care amenințau cu ploaia, se Însenină și lăsă să apară luna. Putem pleca, spuse ginerele, adresându-se soției, tu conduci catârca. Mama copilului ridică puțin păturica să vadă În ce stare era micuțul. Pleoapele, Închise, erau ca două pete mici palide, chipul, un desen nedeslușit. Femeia scoase un strigăt care străbătu tot spațiul din jur și făcu să tresară În vizuini animalele pădurii, Nu, nu voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
groasă care îi protejează de frig. - Și după toamnă ce urmează? - După toamnă vine iarna. - Iarna e și mai frig, nu-i așa, mămico? - Așa e, ai dreptate. - Și Iarna cum rezistă pământul și copacii la frig? - Iarna pune o păturica albă și pufoasă peste pământ și peste copaci. Ai să vezi că într-o dimineață din noiembrie sau decembrie, toate crengile copacilor vor fi desenate cu alb. - și iarna pictează? - și iarna pictează. - Mami, din ce e făcută păturica? - Din
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
o păturica albă și pufoasă peste pământ și peste copaci. Ai să vezi că într-o dimineață din noiembrie sau decembrie, toate crengile copacilor vor fi desenate cu alb. - și iarna pictează? - și iarna pictează. - Mami, din ce e făcută păturica? - Din fulgi de zăpadă! - Eu știu de ce pune Iarna păturică de zăpadă, Mami! - De ce, Uța? - Pentru că Iarna vine Moș Crăciun cu sania și sania nu alunecă pe frunze! - Ai dreptate! Acum bea-ți lăpticul și pe urmă o să mergem
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Ai să vezi că într-o dimineață din noiembrie sau decembrie, toate crengile copacilor vor fi desenate cu alb. - și iarna pictează? - și iarna pictează. - Mami, din ce e făcută păturica? - Din fulgi de zăpadă! - Eu știu de ce pune Iarna păturică de zăpadă, Mami! - De ce, Uța? - Pentru că Iarna vine Moș Crăciun cu sania și sania nu alunecă pe frunze! - Ai dreptate! Acum bea-ți lăpticul și pe urmă o să mergem în curte să adunăm câteva frunze, să facem un buchet
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
țara sa, devenită ea însăși penitenciar, în care teama, malnutriția și nelegea funcționau aproape ca-n închisorile care-i consumaseră atât de dramatic tinerețea. Țara pe care o purta în suflet era acum moșia unui clan tiranic pe întinsul căreia păturicii și scatiii biciuiau și storceau nelegiuitor vlaga morală și fizică a satelor și orașelor. Procesul de pervertire a conștiințelor era urmărit din leagăn până la mormânt. Această noapte istorică, parțial prezentată de Savel, a operat adânc în modelul de a simți
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de bine. Apoi, coboară într-un somn profund și liniștit. Ca liniștea din miez de codru. Ori din vioara de aur a gândului. Ori din sipetul împovărat cu frumuseți, și cu drăgăstoase aduceri aminte, a inimii. O acopăr cu o păturică subțire. Și o las, așa, să i se sedimenteze, aceste clipe, cât mai adânc, și cât mai vindecătoare de sindrom,în întreaga ființă. ’’Drumețul tresare. Trezit, parcă, dintr-un minunat vis; fața i se deschide într-un zâmbet larg, luminos
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
că nu le voi termina niciodată, iar Oameni din Dublin este una dintre ele. Putea fi oricare alta, dar din nu știu ce motiv am ales-o pe asta. „Ar fi bine să iei cu tine o carte, niște șosete groase, o păturică, un elastic de prins părul, filmul preferat pe tabletă sau laptop, o sticluță de apă.“ Așa, ca într-o mică excursie, să nu riști să te plictisești. Am fost parcată într un pat, mi se rupe inima când mă văd
Non-stress test. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
spuse Rose, soțul ei ar fi Încă alături de ea. „De ce ți-ai băgat tot timpul nasul În căsătoria noastră?“ a Întrebat-o pe Shushan, pe care și-o Închipuia acum stând În fotoliul ei, numărând ochiurile Împletitului, făcând Încă o păturică pentru nepoată-sa. Însă soacră-sa nu a răspuns. Frustrată, Rose a repetat Întrebarea. Acesta era Într-adevăr al doilea cel mai comun efect secundar al resentimentului postmarital cronic: te făcea nu numai să vorbești singur, ci și să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
animalelor. — Nurca e foarte fericită să fie făcută haină... tocmai zice Jemima În clipa În care deschid ușa de la sufragerie. Tace și ridică ochii spre mine. Emma ! Ești bine ? — Nu. Mă las să cad pe canapea și mă Învelesc cu păturica Împletită de pluș pe care Lissy a primit-o de la mama ei de Crăciun. M-am certat groaznic cu Jack. Cu Jack ? — Te-ai Întîlnit cu el ? — A venit să... Își ceară scuze, bănuiesc. Lissy și Jemima schimbă priviri Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]