326 matches
-
dracu’ Ismaile să te-mbăți, să cânți cum ță felu’?îi atrage atenția Rusalda văzându-l că toarnă la pahare. — Taci fă, nu mă căpia dă cap că n-am s-o fac pe Prințăsa dă rușine. — Și voi ce faceți Păune și Rozmarine?îi întreabă Prințesa. — Ce să facem? Bine. — Au și ei două pirande. — Sunt frumoasă foc! Zău, adaugă Rusalda. Negrișoase, sprâncenate ca pictate, și au niște ochi frumoși, auleu!că te bagă-n boală când se uită la tine
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Ștefan Constantin, profesor la Catedra de Religie de la Colegiul Național „Emil Racoviță”, care mi-a oferit din prețiosul Sfinției Sale timp, aplecându-și privirea și sufletul asupra acestui modest volum. Sofia Timofte Cu pioasă recunoștință, dragilor mei părinți, înv. Vasile și Păuna Spătaru, adormiți întru Domnul, care m-au crescut în dragoste de Dumnezeu și în Lumina Sfântă a NAȘTERII PRUNCULUI IISUS, făcând să vibreze sufletul meu de copil de frumusețea colindelor vrâncene și de Miracolul Nopții Sfinte. Sofica Iubiților mei copii
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
alta, să mai cumpăr câțiva metri de loc și nu vă uit. - Să nu ne uiți, că ești ca al nostru! - Ca maica-mea, sărut mâna, și domnu Grigore, o dată om! Fața cârciumarului se luminase de un surâs. Își adunase păunele lângă sobă. Afară începuse să ningă. Aglaia mai vîrî un lemn de salcâm în foc. - Să-mi fac și un copil, să m-ajute - și gata! Să-l învăț în muncă și-n dreptate... - Să-ți faci, domnu Stere, să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se stinse lampa. Tăceau. Deodată se auzi strigătul țigăncii. I se opri inima lui Paraschiv. - St! spuse codoșul. Țipătul se auzi din nou. Era un geamăt adânc și dulce. Creștea prin pereții subțiri. 118 Ăl bătrân simți unghiile ucenicului în păunele lui. Tremura tot. Didina fl chema pe nume pe Bozoncea cu același glas tulburat și cald. Strigătul ei se ridica, se potolea și începea din nou. Când îl privi Gheorghe, pezeyenghiul avea o față încruntată. Îl zgîndări: - Auzi cum nechează
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
puțin, Încetaseră detențiile cu caracter politic. Se mai pot vedea azi urmele a ceea ce erau satele noi de altădată la Fundata, de pildă, lângă Slobozia, unde În 1994 am făcut câteva interviuri 19. La Lătești, În 1970, Își amintește Aurel Păuna - fost deținut politic, arestat la Timișoara În urma mișcărilor studențești din 1956, ulterior cu domiciliu obligatoriu În Bărăgan -, „mai existau prin 1970 maximum 10 case, izolate una de alta de lanuri de porumb sau floarea-soarelui. Cum porumbul era Înalt, căsuțele nu
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
câteva întrebări legitime asupra practicii judiciare din secolul al XVIII-lea. Procesele sunt în secolul al XVIII-lea un fapt de viață cotidiană, iar cele legate de proprietate angrenează în dispute o mare parte a populației. Cu puțin după 1800, Păuna din Boteni, județul Dâm bovița, are următorul discurs: „cu lacrimi mă rog Prea Sfinției Tale ca să-mi poci afla dreptatea după mărturiile care am, că ne știm că avem lege și suntem creștini, iar nu turci“<footnote id=”1”> DANIC
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în funcție de interesele imediate ale consăteanului lor și nu de realitatea fapte lor. Primul care dă jalbă este soțul, Ispas, cizmar din Potlogi, județul Dâmbovița. Dar nici nu se trimite bine ordinul de anchetaă că la Mitropolie sosește și plângerea soției, Păuna din Boteni, același județ. faptele sunt următoarele: sătulă de bătăile și înjurăturile soțului (care au început la trei săptămâni după nuntă), Păuna părăsește domiciliul conjugal și se stabilește în București unde se și mărită. Ea numai are răbdarea necesară să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
județul Dâmbovița. Dar nici nu se trimite bine ordinul de anchetaă că la Mitropolie sosește și plângerea soției, Păuna din Boteni, același județ. faptele sunt următoarele: sătulă de bătăile și înjurăturile soțului (care au început la trei săptămâni după nuntă), Păuna părăsește domiciliul conjugal și se stabilește în București unde se și mărită. Ea numai are răbdarea necesară să aștepte cartea de despărțire a mitropolitului. Conviețuirea n-a fost deloc ușoară nici pentru unul, nici pentru celălalt, iar soții se acuză
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în București unde se și mărită. Ea numai are răbdarea necesară să aștepte cartea de despărțire a mitropolitului. Conviețuirea n-a fost deloc ușoară nici pentru unul, nici pentru celălalt, iar soții se acuză reciproc de eșecul mariajului lor. Jalba Păunei descrie o serie de amănunte din viața comună, printre altele ea își acuză soțul că nu s-a bucurat atunci când i-a născut un băiat și că a batjocorit-o atunci când beat a urinat în vaginul ei. Cele două sate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiul lui Petco, vorbește despre bătăile pe care consăteanca le-a primit de la cununie și până la nașterea copilului, când pârâtul „au lăsat-o pe așternut bolnavă și s-au dus“; Matei, fiul lui Ion, a constatat cu ochii lui boala Păunei, provocată de soț, atunci când: „am mer su di mi nea ța la el acasă și au îndrăznit de mi-au arătat unde să pișa întru ea și să rădicase bășicile ca prunele pe alocuri“. Ceilalți susțin spusele celor doi fără
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de fapt, să rupă din patrimoniu, care odată înstrăinat și „sterp“ (moartea copiilor rupe brutal orice legătură) nu con stituie un „aport“ benefic pentru neam. La aceeași epocă, are loc o altă dispută de astă dată între soacră și noră. Păuna a fost măritată cu Iane bărbierul din mahalaua Biserica Dintr-o Zi, București, doar un an și jumătate. Au împreună pe Mărgărita copila. După moartea lui Iane și după anul de doliu, Păuna se mărită și revendică din casa soacrei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de astă dată între soacră și noră. Păuna a fost măritată cu Iane bărbierul din mahalaua Biserica Dintr-o Zi, București, doar un an și jumătate. Au împreună pe Mărgărita copila. După moartea lui Iane și după anul de doliu, Păuna se mărită și revendică din casa soacrei atât lipsa de zestre, cât și „rămasurile de la soțul ei“. În fața clericilor de la Mitropolie, se citește foaia de zestre, „din cuvânt în cuvânt“; lipsa de zestre constatată baba Maria este bună de plată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în cazul protopopului Radu; soacră și noră conviețuiesc în aceeași casă și se ceartă probabil pe prăvălie zi de zi. Copila Mărgărita este cea care le ține împreună, moștenitoarea de drept a tatălui ei. Prăvălia nu aparține nici Mariei, nici Păunei, ci constituie zestrea Mărgăritei. Părinții clerici s-or fi întrebat cine ar fi mai în drept să dețină această prăvălie: Maria în calitate de mamă, Păuna în calitate de soție și mamă a copilului lui Iane sau fiica lui? Cine ar fi mai capabil
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care le ține împreună, moștenitoarea de drept a tatălui ei. Prăvălia nu aparține nici Mariei, nici Păunei, ci constituie zestrea Mărgăritei. Părinții clerici s-or fi întrebat cine ar fi mai în drept să dețină această prăvălie: Maria în calitate de mamă, Păuna în calitate de soție și mamă a copilului lui Iane sau fiica lui? Cine ar fi mai capabil s-o chivernisească astfel încât să asigure minima existență a celor trei urmașe ale lui Iane, dar să „umple“ și viitorul (zestrea) unei fete? Toate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai capabil s-o chivernisească astfel încât să asigure minima existență a celor trei urmașe ale lui Iane, dar să „umple“ și viitorul (zestrea) unei fete? Toate cele trei femei au câte un punct slab: Maria este „bătrână, slabă și neputincioasă“, Păuna s-a recăsătorit și ar putea risipi oricând banii fără să se gândească la viitorul fiicei sale (ea sau cel de-al doilea soț), Mărgărita este încă minoră și mai presus de toate femeie. Epitropia pare o soluție de compromis
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
soluție de compromis capabilă să ofere bani (din chiria prăvăliei de bărbierie de lângă hanul lui Șerban vodă) pentru lipsa de zestre, pentru grija unei babe și a unui copil, dar și să prezerve moștenirea ce va fi parte din zestre. Păuna se făgăduiește să le țină pe cele două sub acoperișul ei, dacă tot va primi și bani. Cazul pune în evidență că societatea (prin glasul clericilor de la Mitropolie) este atentă, mai întâi de toate, la cei „slabi“ pe care încearcă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai dă și 50 de taleri, numai să scape. Un an mai târziu soțul se răz gândește și dă din nou jalbă la Divan. În jalbă, el nu pomenește nimic de trecut, Maria l-a părăsit, iar responsabilitatea o poartă Păuna, soacra lui, care a în cu ra jat-o. Vodă, în cre zându-se în spusele lui, dă ordin mumbașirului să o ridice pe soție, „cu voie sau fără de voie“, oriunde ar fi găsit-o și s-o dea în mâna soțului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vieților duble, deturnînd receptarea tragicului prin semnul carnavalesc al cunoscutei anecdote care constituie primum movens al viziunii romanești în care ne întîmpină galeria personajelor atît de enigmatice al căror nume stă sub semnul aceleași litere: Pașadia, Pantazi, Pirgu, Pena, Pomponel, Păuna, Pulcheria, Papura Jilava... Pașadia pare a fi amintitor al Pașa din Vidin (Pașa Dii-ului) devenit legendar prin sîngeroase fapte de insubordonare, Pantazi sugeră accesul la o totalizare a existențele posibile, Pirgu e o mască grotescă a unui balcanic Chimiță
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Bat clopotele într-o dungă, au plecat călărași în toate părțile. Dar la schitul Grecenilor, la Balamuci, de ce s-or fi dus? I-a trimis vel logofătul Ștefan Cantacuzinul, finul măriei sale, să citească starețul de acolo dezlegare pentru nevastă-sa Păuna din neamul Grecenilor. Și să bată și acolo în inima Codrului clopotele... Ce-o fi avut Stanca doamna cu logofeteasa Păuna de a strigat-o în ceasul morții? „Păunițo, cu ce-ți greșii, Păunițo, uitași că eu ți am prins
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dus? I-a trimis vel logofătul Ștefan Cantacuzinul, finul măriei sale, să citească starețul de acolo dezlegare pentru nevastă-sa Păuna din neamul Grecenilor. Și să bată și acolo în inima Codrului clopotele... Ce-o fi avut Stanca doamna cu logofeteasa Păuna de a strigat-o în ceasul morții? „Păunițo, cu ce-ți greșii, Păunițo, uitași că eu ți am prins mărgăritarele și merișorul în păr la cununie?” Plângea doamna Stanca și o striga pe Păuna logofătului Ștefan... Doamna, surorile și cumnata
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fi avut Stanca doamna cu logofeteasa Păuna de a strigat-o în ceasul morții? „Păunițo, cu ce-ți greșii, Păunițo, uitași că eu ți am prins mărgăritarele și merișorul în păr la cununie?” Plângea doamna Stanca și o striga pe Păuna logofătului Ștefan... Doamna, surorile și cumnata răposatei nu mai au lacrimi, le au secat ochii. Au tăcut clopotele. De ce? Au terminat slujba, au ridicat coliva? Și vodă unde e? Cum? Vorbește vlădica? În biserică, mai frumoasă ca oricând zăcea Stanca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
marele stolnic și spătarul Mihai, spunându-le că vodă îi așteaptă în spătăria mică. Când intrară în spătăria mică, spătarul, instinctiv, se trase în spatele stolnicului pentru a putea aprecia situația în liniște. Observă că vodă Ștefan era foarte îngrijorat. Doamna Păuna, după felul în care își scotea și își punea la loc în deget inelul cu pecete, părea enervată; se uită la cei doi Cantacuzini bătrâni și izbucni necontrolat: Ai văzut, tată-socrule, ți-am spus eu că nu-i a bună
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ce să văz, Păunițo,... măria ta, se reculese repede stolnicul când îl observă și pe tânărul de lângă ușă, îmbrăcat cu haine prăfuite. — Să-ți spună și domniei tale ce a auzit omul nostru vorbindu-se printre ienicerii din Giurgiu, și Păuna doamna făcu un semn cu mâna spre tânărul de lângă ușă. Spătarului Mihai i se păru că fusese chemat din greșeală; urma să asiste, avea el impresia, la o discuție de familie între socru și noră, unde nu avea ce să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mâna spre tânărul de lângă ușă. Spătarului Mihai i se păru că fusese chemat din greșeală; urma să asiste, avea el impresia, la o discuție de familie între socru și noră, unde nu avea ce să caute, se aplecă protocolar în fața Păunei și, în șoaptă, își ceru permisiunea să plece, dar doamna, autoritară, roșindu-se la față, țipă ascuțit: — Nu, nu, locul domniei tale este aci, trebuie să hotărâm ce-i de făcut, nu poți da bir cu fugiții! Hai, povestește-le
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui încăperea se umplu cu acel soi de liniște apăsătoare, care prevestește furtuna. Nu se mai auzea gâfâitul stolnicului. Spătarul, de unde rămăsese, îi vedea pe toți scăldați în lumina după-amiezii de vară și dintr-odată i se părură tare frumoși: Păuna doamna, zveltă, palidă, cu buzele subțiri, jucându-și mereu inelul de pe un deget pe altul, vodă Ștefan, bărbat la patruzeci de ani, îmbujorat în obraji și cu o imensă tristețe în ochii mari, migdalați, doar neica Dinu era descumpănit, îi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]