394 matches
-
munteni până la Unire (1787-1859), introd. edit., București, 1937; Regele Carol al II-lea preamărit cu slavă și credință de cântăreții neamului, București, f.a.; Documente literare, I-II, București, 1971-1973; Poezii cu formă fixă, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Ștefan Pașca, „Cântece poporane moldovenești”, DR, 1924-1926, partea II; Artur Gorovei, Cronica, „Șezătoarea”, 1926, 9-10; Gheorghe Cardaș, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1938; Cioculescu, Itinerar, III, 124-129; S. Belozerov, Karagici în românește, AAF, 1980, 246; Octav Păun, Un bibliograf, RL, 1983
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
gospodar A mers la spovedit... Se fac bucate din belșug Și își golește sacul, Țăranul care-a fost la plug, Să aibă și săracul... Iar la biserica de sus, Se-adună toți miloșii Și-i dau drept jertfă lui Isus Păști și cu ouă roșii... Aștept sfios lângă altar Momentul ce-o să vină, Când preotul cu al său har Ne-o dărui lumină... Este lumina din străbuni Ce sufletu-mi încântă, Din Țara Sfântă, oameni buni, Din Țara Sfântă!...
DE PA?TE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83775_a_85100]
-
sfințea, enoriașii Îi dădeau banii, pe care el Îi arunca, așa, ca În scârbă, În sacoșa din rafie, a dascălului celui tânăr; vinul alb, din sticle, Îl turna Într-o căldare, iar pe cel colorat, În alta; ouăle Înroșite, cozonacii, păștile și alte alea, le arunca, vraiște, În coșurile din nuiele, ale celorlalte slugi, creștine, ale sale. Când, o căldare, ori coșurile, se umpleau, fluiera Îndată din degetele băgate În gura făcută ca o găurică rotundă de cișmea, și, alte ajutoare
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
tavă dreptunghiulară, tapetată cu hârtie pentru copt. Deasupra se va pune umplutura, apoi se decorează cu fâșii de aluat decupate din cantitatea de cocă rămasă, care se dispun în formă de grătar, având grijă să fie bine lipite de marginile păștii. La sfârșit, se modelează în umplutură 8 găoace în care se vor pune ouăle de prepeliță. Pasca se coace 30 de minute în cuptorul încins la 180°, apoi se scoate și se umplu găoacele cu ouăle de prepeliță sparte. Acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
cu haiduci sau eroi populari, invulnerabili la gloanțe, posesori ai unor arme miraculoase primite În dar de la rege sau Împărat (aspect ce trimite spre prelucrările din imaginarul popular ale actelor de Învestitură ale cavalerilor medievali), cum este cazul lui G. Pașca, comandantul unui grup anticomunist din Maramureș 49. Unii dintre ei au apariții miraculoase, salvatoare și justițiare În situații-limită, cum este cazul lui Sfîrloagă, partizan din Munții Banatului 50. Percepția grupurilor de partizani transmisă prin memoria colectivă glisează așadar Între realitate
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de istorie orală, vol. VI, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005, pp. 262-283. Habermas, J., Raison et légitimité, Payot, Paris, 1978. Habermas, J., Moral Consciousness and Communicative Action, MIT Press, Cambridge, 1997. Hriniuc, I., „Rezistența națională anticomunistă. Profil de partizan - Gheorghe Pașca”, Anuarul de istorie orală, vol. I., Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998. Ionașcu, C., Rezistența anticomunistă din Dobrogea, Ex Ponto, Constanța, 2000. Ionescu, Ghiță, Comunism În România. 1944-1965, Londra, 1974. Jurj, C., „Mitul «venirii americanilor». Studiu de caz: rezistența anticomunistă de la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun. Aducîndu-se pasca de la biserică acasă la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi din crucea paștei. Care gustă mai întîi din usturoi și hrean, pe acela nu-l mănîncă puricii. Paști în ziua de Paști, dis-dimineață, înainte de a merge la biserică, se spală sătenii cu un ban de argint, ca să fie albi ca argintul și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
covată. Îl frământa cu pumnii și-l ghigosea până ce aluatul făcea beșici. După vreo două ore, aluatul era gata, mama îl acoperea cu o pânză curată și-l lăsa câteva ore „să se odihnească”. Apoi îl porționa pentru cozonaci și păști. Păștile erau cu brânză și smântână. Cozonacii erau umpluți cu rahat, stafide, cacao și nucă. Eu n-am mai văzut după aceea, de-a lungul vremii, cozonaci așa crescuți și gustoși cum făcea mama. Doamne, unde ești, să ne dai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Îl frământa cu pumnii și-l ghigosea până ce aluatul făcea beșici. După vreo două ore, aluatul era gata, mama îl acoperea cu o pânză curată și-l lăsa câteva ore „să se odihnească”. Apoi îl porționa pentru cozonaci și păști. Păștile erau cu brânză și smântână. Cozonacii erau umpluți cu rahat, stafide, cacao și nucă. Eu n-am mai văzut după aceea, de-a lungul vremii, cozonaci așa crescuți și gustoși cum făcea mama. Doamne, unde ești, să ne dai înapoi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
iezi, de Ion Creangă; Cântec , de G. Coșbuc; Cei trei purceluși etc. c)ursul - mare mâncăcios, bun de păcălit,este prezent în lecturi ca: Ursul păcălit de vulpe, de Ion Creangă; Doi prieteni, de Cezar Petrescă; Moș Martin, de M.D. Pașca; d)câinele - credincios, paznic bun, regăsit în lecturi ca: Zdreanță,de T. Arghezi, Inimă de câine, de T. Arghezi, Fata babei și fata moșneagului, de Ion Creangă și lista poate continua, pentru fiecare găsindu-se „sosia” în creația literară. Este
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
pururi fecioară Maria, cu drepții ei țigani, anume: Mihăilă cu femeia lui și cu copii și Cazan cu femeia lui și cu copii și Drăgan cu femeia lui și cu copii și Sava cu femeia lui și cu copii și Pașca cu femeia lui și cu copii și Ștefan cu femeia lui și cu copii și Sava cu femeia lui și cu copii și Drăgan cu femeia lui și cu copii și Șoltan cu femeia lui și cu copii și Pașca
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pașca cu femeia lui și cu copii și Ștefan cu femeia lui și cu copii și Sava cu femeia lui și cu copii și Drăgan cu femeia lui și cu copii și Șoltan cu femeia lui și cu copii și Pașca cu femeia lui și cu copii și Gherasim cu femeia lui și cu copii și Adam cu femeia lui și cu copii și Trifon cu femeia lui și cu copii și Costin cu femeia lui și cu copii și Marcu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
subiecții au preferat să exprime ideea de "sorturi" lexical, nu prin intermediul pluralului) nu răspund: 1 8) papare: 79 păpări: 7 nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a fost ales singularul în context) #păști 22: 1 nu răspund: 1 10) râpe: 87 râpi: 11 ambele: 2 5.1.2. Variația privește oscilația între desinența -uri la plural (sorturi) și o altă desinență (-e sau -i) 11) pastrame: 73 păstrămuri: 24 pastrama (sg. art. în
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
dintre subiecți). 22 Semnul [#] marchează formele care nu sunt indicate în DOOM2, dar pe care subiecții le-au ales, în contextul dat (de exemplu, în DOOM2 sunt date formele de plural paște și paști, iar un subiect a utilizat forma păști). 23 În DOOM2 nu este indicată forma de plural invariabilă. 24 În DOOM2 se indică doar forma în -uri. După cum se vede, subiecții au preferat forma în -e. --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
de perfecționare a activității de stagiu. IX.5. Caietul de practică pedagogică Departamentul pentru pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității de Arte „George Enescu” din Iași a elaborat un caiet de practică pedagogică autor, directorul departamentului , conferențiar universitar doctor Eugenia Maria Pașca. El constituie un instrument de lucru util studenților care optează pentru pregătirea psihopedagogică în vederea obținerii calificării didactice. Totodată, în contextul legislativ actual caietul de practică pedagogică include standarde profesionale de referință. Din această perspectivă, conținutul acestuia cuprinde informațiile necesare tuturor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
CVADRUPLA EDUCAȚIE Prof. înv. Primar Magda Pașca Școala Gimnazială Ion Simionescu, Iași începutul acestui secol a revoluționat domeniul informației, al transferului și stocării lor, impunând educației cerințe ce par, la prima vedere, contradictorii.Pe de o parte trebuie să transmită, eficient și pe o scară largă, un
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
la situația că numele de origine slavă erau precumpănitoare. Unora ar putea să le pare exagerată apreciere că pînă în secolul al XIX-lea numele de botez de origine slavă constituiau cca. 2/3 din onomasticonul românesc <footnote Vezi Ștefan Pașca, Nume de persoane și nume de animale în Țara Oltului, București, 1936. footnote> , dar susținerea nu este lipsită de temei. Creșterea prestigiului bisericii a condus și la sporirea rolului acesteia în alegerea numelui pe care părinții trebuia să-l dea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
DINDELEGAN, GABRIELA, îndrumări practice pentru analiza sintactică, LLR, 3, nr.4,1977,14-17. [80] PARFENE CONSTANTIN, Compozițiile în școală, EDP, București, 1977. [81] PARFENE CONSTANTIN, Literatura în școală. Contribuții la o didactică modernă a disciplinei, București, ED P, 1977. [82] PAȘCA DORINA, Corelarea, interrelația și transferul de cunoștințe. Eficiența lor în pregătirea elevilor din clasele I-IV, în Metode active de predare-învățare în lecții, TîrguMureș, 1977, p. 90-92. [83] PAȘCA Maria Dorina; GIURGIU, Viorica, Sistem de lecții folosit în vederea formării deprinderilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
la o didactică modernă a disciplinei, București, ED P, 1977. [82] PAȘCA DORINA, Corelarea, interrelația și transferul de cunoștințe. Eficiența lor în pregătirea elevilor din clasele I-IV, în Metode active de predare-învățare în lecții, TîrguMureș, 1977, p. 90-92. [83] PAȘCA Maria Dorina; GIURGIU, Viorica, Sistem de lecții folosit în vederea formării deprinderilor de scriere corect a diftongilor și grupurilor de litere, în Metode active de predare-învățare în lecții, Tîrgu-Mureș, 1977, p. 86-89. [84] PAȘCA, MARIA-DORINA, Scris-citit: corelarea imagine-cuvânt Tribșc, 7, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în lecții, TîrguMureș, 1977, p. 90-92. [83] PAȘCA Maria Dorina; GIURGIU, Viorica, Sistem de lecții folosit în vederea formării deprinderilor de scriere corect a diftongilor și grupurilor de litere, în Metode active de predare-învățare în lecții, Tîrgu-Mureș, 1977, p. 86-89. [84] PAȘCA, MARIA-DORINA, Scris-citit: corelarea imagine-cuvânt Tribșc, 7, nr.175, 1977, 5. [85] PENEȘ MARCELA, Stimularea creativității școlarilor mici în orele de compunere, în Revista de pedagogie, nr. 1, 1977, p. 58-59. [86] Perfecționarea procesului de învățămint. Simpozion. Craiova, 29 mai 1975
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
PARASCHIV GEORGETA, Excursia literară, în Buletin de Informare și Documentare a cadrelor didactice, Slobozia, nr. 3, 1980, p. 13-14. [137] PARFENE C., Literatura în școală, EDP, București, 1980. [138] PARFENE CONSTANTIN, Compozițiile în școală, Aspecte metodice, București, EDP, 1980. [139] PAȘCA MARIA DORINA, Folosirea în mod creator a orelor la dispoziția învățătorului la limba română în clasa a II-a, în Rev. de Ped., București, an 29, nr. 11, 1980, p. 49 50. [140] PETROVICI, ELENA, Culegere de texte pentru lucrări
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
român-german. București, EDP, 1993, 200 p. (Mî). [152] PANCU MOMANU, MARIANA, Pragmatica discursului didactic. în: RPed, 42, nr. 4-7, 1993, p. 111-116. [153] PÂRVU, IULIU, Ion Pillat - Aci sosi pe vremuri. în: Excelsior, 2, nr. 6, 1993, p. 24-27. [154] PAȘCA, MARIA-DORINA, Limbajul plastic în orele de citire la clasa a IV-a, îPrim, nr. 4-5, [f. a.], 37 39. [155] PAȘCA, MARIA-DORINA, O autoare își prezintă carte: Alfabetul se învață din povești. în: Tribînv, 4, nr. 3, 1993, p. 8. [în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 111-116. [153] PÂRVU, IULIU, Ion Pillat - Aci sosi pe vremuri. în: Excelsior, 2, nr. 6, 1993, p. 24-27. [154] PAȘCA, MARIA-DORINA, Limbajul plastic în orele de citire la clasa a IV-a, îPrim, nr. 4-5, [f. a.], 37 39. [155] PAȘCA, MARIA-DORINA, O autoare își prezintă carte: Alfabetul se învață din povești. în: Tribînv, 4, nr. 3, 1993, p. 8. [în curs de apariție]. [156] PĂCURAR, MARIA, Propunere de comentariu literar. O, rămîi de Mihai Eminescu. în: DidMil, nr. 4, 1993
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Aurora, cu domiciliul actual în Germania, 32547 Bad Oeynhausen, Isernbreede 9. 13. Chiaburu Gabriela, născută la 18 decembrie 1954 în localitatea Comănești, județul Bacău, România, fiica lui Popovici Neculai și Angelica, cu domiciliul actual în Germania, Dusseldorf, Printz-Georgstr. 46. 14. Pașca Eniko, născută la 24 martie 1971 în localitatea Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, România, fiica lui Kollo Ludovic și Viola, cu domiciliul actual în Austria, 2842 Edlitz, Markt 29. 15. Pașca Florin Cosmin, născut la 18 august 1971 în localitatea Ineu
HOTĂRÂRE nr. 176 din 20 martie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114843_a_116172]
-
Angelica, cu domiciliul actual în Germania, Dusseldorf, Printz-Georgstr. 46. 14. Pașca Eniko, născută la 24 martie 1971 în localitatea Drobeta-Turnu Severin, județul Mehedinți, România, fiica lui Kollo Ludovic și Viola, cu domiciliul actual în Austria, 2842 Edlitz, Markt 29. 15. Pașca Florin Cosmin, născut la 18 august 1971 în localitatea Ineu, județul Arad, România, fiul lui Pașca Ioan și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 2842 Edlitz, Markt 29. 16. Tomescu Ciprian, născut la 19 martie 1962 în București, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 176 din 20 martie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114843_a_116172]