1,077 matches
-
lungul drum al modernizării Țărilor Române, ci și cea în care cultura noastră a intrat din nou în dialog fertil cu culturile occidentale. Tot atunci trebuie plasat și începutul construcției identității naționale moderne, care avea să treacă de la iluminiști la pașoptiști și să dea naștere programului care, pornind de la Blaj, se va finaliza la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918. În ciuda importanței ei naționale și a europenismului conținut, Școala Ardeleană nu se bucură încă de interesul meritat din partea publicului sau a
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
contrară. Cultura română a cunoscut două conflicte între generații. Primul e legat de Junimea. Tinerii Maiorescu, Carp și ceilalți, având în jur de 2o-25 de ani, aflați deja în funcții importante, s-au opus din toate puterile generației romantice a pașoptiștilor, a lui Alecsandri și a celorlați „bătrâni” ai vremii, care aveau, ei, în jur de 45 de ani. Maiorescu i-a scos din cărți pe poeți, Caragiale și-a bătut joc de felul cum scriau prozatorii. Doar Eminescu în Epigonii
Război soft între „tineri” și „bătrâni” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2665_a_3990]
-
scriitorii generației 1927, care s-au răfuit și ei cu „bătrânii”. Las la o parte în ce termeni. Deși diferența de vârstă între Mircea Eliade și G. Călinescu nu mai era de 20-30 de ani ca aceea dintre junimiști și pașoptiști, ci de nici zece. Nereușita se explică prin faptul că Lovinescu schimbase canonul, ajutat de brusca evoluție a întregii societăți românești ca urmare a Războiului Mondial și a Întregirii țării, cu prea puțini ani în urmă. Cea de-a treia
Război soft între „tineri” și „bătrâni” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2665_a_3990]
-
direcțiilor mari ale dezvoltării literaturii. În presă s-au dus mari bătălii de clarificare ideologică și stilistică, de selecție a celor mai valoroase opere, de formare a unui statut al criticii literare. În faza ei eroică, de pionierat, în perioada pașoptistă, presa a avut un rol excepțional, subliniat de toți fruntașii generației de atunci, în afirmarea valorilor naționale, a creației originale, a sentimentului demnității și unității naționale, în dezvoltarea generală a culturii românești, a școlii, teatrului, a asociațiilor culturale și literare
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
PERIOADĂ. Așezarea experienței franceze în adâncimea expresivității, acolo unde se deslușește resursele motivaționale ale adevăratului stil, reprezintă doar o opțiune în cadrul suitei de exigențe ale unui timp și ale unei epoci. Macedonski rămâne însă tributar, în chip esențial, unei viziuni pașoptiste, de extracție heliadescă, a raporturilor literare. Într-o perioadă în care poezia eminesciană ilustra strălucit modul în care etapele pot fi arse din direcția unei beletristici funcționale, prin progresiva abandonare a straiului inutil, Macedonski se complace în imitații facile ale
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
mare idee. Mă întreb dacă noi, românii, nu am părăsit deja scena istoriei. O bună parte a elitei intelectuale a capitulat în fața globalismului, a capitalismului de cumetrie și a clientelismului politic, abandonând funcția de ghid spiritual al națiunii. Oameni ca pașoptiștii, oameni ca făuritorii României Mari ar fi priviți astăzi ca anacronici și nostalgici. Marii guru ai culturii române de astăzi nu mai vor să știe că sunt români. Am avut un exemplu la 1 Decembrie a.c.: câți dintre ei au
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
de investiții, de relansare a economiei, nu există. Să așteptăm, așadar, scrâșnind din dinți, sfârșitul crizei pe plan mondial. - Care este epoca din istoria românilor pe care o admirați cel mai mult? - Admirația cea mai puternică o am pentru generația pașoptistă. O forță de creație politică, un devotament pentru interesul național, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat națiunii române. Eșecul revoluției din 1848 nu i-a descurajat pe pașoptiști. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta și
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
Admirația cea mai puternică o am pentru generația pașoptistă. O forță de creație politică, un devotament pentru interesul național, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat națiunii române. Eșecul revoluției din 1848 nu i-a descurajat pe pașoptiști. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta și, în două decenii (1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câștigat independența. Doar două decenii, adică exact cât i-a trebuit clasei politice postdecembriste să prăbușească România în haos și
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
și, în două decenii (1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câștigat independența. Doar două decenii, adică exact cât i-a trebuit clasei politice postdecembriste să prăbușească România în haos și mizerie. Cum să nu-i admiri pe pașoptiști? Sunt un model care ar trebui prezentat și explicat în toate dimensiunile lui, nu ca o simplă lecție de manual, ci ca un prilej de meditație, responsabilă și fecundă, pentru adolescenți, făuritorii României de mâine. Dar cum să le „încărcăm
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
le adresați românilor, domnule profesor? Urez poporului român, la începutul lui 2011, să se revitalizeze și să fie capabil să reînnoiască, în condițiile secolului al XXI-lea, performanțele strămoșilor din timpul lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și al luptătorilor pașoptiști. Ion Longin Popescu Publicat Marți, 04 ianuarie 2011 P.S.- După un an și trei luni, dorința sa , nefastă, s-a realizat!!!! A decedat la 14 aprilie 2012!
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
de la începutul secolului al XIX-lea până la 23 August 1944, în viziunea proletcultistă. Istoria literară a lui Emil Boldan își etalează fără nici o ezitare dogmatismul ideologic. Din tot romantismul românesc, "curent literar activ, militant, social, legat mai ales de revoluția pașoptistă" (p. 98), rămâne valabil pașoptismul, punând în valoare, din punct de vedere literar, "inspirația istorică, folclorică și social-umanitară", dincolo de care nu merită reținut nimic altceva. Mersul înainte al literaturii române este asigurat de apariția realismului critic, căruia Emil Boldan îi
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
istorică, ruptura pe care ar aduce-o realismul critic, prezentat teoretic disproporționat, cu apel la Lenin, pe aproape două pagini (p. 103-104). Precursorul absolut al realismului critic ar fi Nicolae Filimon. Elemente de realism critic sunt identificate și la scriitorii pașoptiști, continuați în această direcție de clasici, dislocați astfel din gruparea junimistă. Este cea mai importantă intervenție de rescriere a istoriei literaturii române, repudiind junimismul și incluzându-i pe Eminescu, Creangă, Caragiale și Slavici, separați de Maiorescu, în tradiția realismului critic
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
un istoric ce n-a putut ajunge la dezvoltare completă, cît modul special în care acest istoric și-a trăit viața. Nu întîmplător mai unitară și cea mai valoroasă parte a operei lui Bălcescu (la fel ca și a altor pașoptiști) o reprezintă corespondența personală, seismograf scriptic formidabil, notînd mișcările sufletului unui personaj situat în afara tiparului comun, scrisori ce compun un soi de roman indirect, atașant și cu final tragic. Nimic nu părea să indice că Nicu Bălcescu, bunul prieten al
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
întoarcere, devine slujitorul ei necondiționat. Viața sa devine cea a unui soldat-călugăr. Dă la o parte tentațiile lumești, șterge din planul său existențial instanțele parazitare, precum cariera, averea ori căsătoria, consacrîndu-se propriei sale religii, cu fervoare totală. în generația romantică, pașoptistă, Bălcescu a reprezentat singurul exemplu de asemenea comportament. Istoricul a avut intuitiv, aplecarea spre explicația divină a istoriei, spre motivarea spirituală a desfășurării ei - și asta în ciuda faptului că motivațiile materiale, chiar strict economice, l-au preocupat în mod deosebit
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
Simona Vasilache Celebrul what's in a name? probabil că le-ar fi dat pașoptiștilor frisoane. Pentru epoca lor, care, deși moștenim după ea o revoluție, n-a făcut niciodată altceva decît literatură, numele e totul. De aici, dispute cu scîntei (pe care și le va revendica, pentru posteritate, Junimea) între latiniști și apărători ai
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
un secol și jumătate, cercetătorii imensei sale opere nu încetează să găsească în ea tot ceea ce se poate imagina, de la capodoperă pitorească la banalitate absolută. Iar peste ceea ce identificăm noi astăzi drept ceva extrem de prețios, generații întregi au trecut indiferente. Pașoptiștii, autori de formație apusean-europeană, au reprezentat varianta "cultă" a literaturii române din prima jumătate a secolului al XIX-lea; educați în spirit francez, hrăniți cu literatură romantică de ultimă oră, ei au mizat decis pe modernizarea neolatină, pe romantism și
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
române din prima jumătate a secolului al XIX-lea; educați în spirit francez, hrăniți cu literatură romantică de ultimă oră, ei au mizat decis pe modernizarea neolatină, pe romantism și aspirație europeană. Dar cu latura așa-zis "populară" a literaturii pașoptiste ce s-a întîmplat? A dispărut? Mai puțin vizibilă, ea și-a continuat însă existența hrănindu-se cu substanță locală. Iar în epoca pașoptistă, spiritul "popular" a avut șansa de a se întrupa în cel puțin un autor excepțional, în
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
pe modernizarea neolatină, pe romantism și aspirație europeană. Dar cu latura așa-zis "populară" a literaturii pașoptiste ce s-a întîmplat? A dispărut? Mai puțin vizibilă, ea și-a continuat însă existența hrănindu-se cu substanță locală. Iar în epoca pașoptistă, spiritul "popular" a avut șansa de a se întrupa în cel puțin un autor excepțional, în Anton Pann. Era cu nouă ani mai tînăr decît Asachi și cu cinci ani mai bătrîn decît Heliade, dar a contrazis frontal pașoptismul. în cadrul
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
retrage în tradiții populare și în cultura de tip răsăritean. Poziția cu totul particulară a autorului în contextul pașoptist a creat după aceea, printre intelectualii români din generațiile următoare, un soi de snobism pro-Anton Pann identificabil pînă astăzi. Imediat ce idealurile pașoptiste au ieșit din uz, iar Junimea a început să critice cu duritate viziunea socială și culturală a primului nostru romantism, umilul și popularul scriitor, creatorul unei literaturi anti-pașoptiste, devine extrem de prețuit. A fost de ajuns ca Eminescu să-l declare
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
meseria de cîntăreț la diferite biserici, de profesor de muzică bisericească la Seminar și cea de tipograf-scriitor. "Profesor de muzică corală al Școalelor naționale din București" - așa se va iscăli, mîndru și ambiguu, începînd cu 1834, pe coperta Hristoitiei. Aristocrații pașoptiști cultivau poezia din impuls interior și din dorința de a ajunge celebri. Cîntărețul și tipograful o cultiva în primul rînd pentru a se susține material. Trebuie să adăugăm imediat că nu numai pentru asta! Numeroase mărturii ni-l arată pe
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
românesc se reducea la cîteva sute de cititori? Anton Pann a dovedit că un asemenea proiect himeric era realizabil - cel puțin în parte. Peste 30 de cărți scrise și tipărite de el între 1830 și 1854 se disting de cărțile pașoptiste nu doar prin spiritul care le animă, ci și prin regimul creator care le-a patronat. A căuta originalitatea scriitorului într-o operă imensă și inegală rămîne un demers concomitent esențial și dificil. Confruntat cu multitudinea izvoarelor lui Anton Pann
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Moș Albu. Există mai mulți Anton Pann de-a lungul unei opere de dimensiuni cu adevărat neobișnuite, întinsă pe mai bine de un sfert de secol. Marele Anton Pann se ivește în preziua Revoluției, în 1847. Spre deosebire de aproape toți poeții pașoptiști, care au dat esențialul operei lor în prima parte a activității, cîteodată în prima tinerețe, Anton Pann s-a autoperfecționat conștient, fără grabă și fără emfază, atingînd capodopera doar în ultimii ani ai vieții. A întruchipat traseul unui "burghez" perseverent
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
de-ar fi fost școli ca acum, învățam și eu vreo limbă din cele lăudate" (vezi prefața la Fabule și istorioare, 1841), Pann, cunoscător a patru-cinci limbi străine, avea conștiința arhaicității sale și se delimita radical de poezia neologică a pașoptiștilor. Originalitatea sa trebuie căutată acolo unde, după rigorile unei viziuni specifice secolului XX, arta poetului s-a insinuat adînc în construcția verbală a poeziei. Prima pagină a Poveștii vorbii (" Despre cusururi sau urîciuni") începe astfel: "Aideți să vorbim degeabă,/ Că
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
a tîrgoveților și a negustorilor, cum se îmbrăcau ei, cum se distrau, ce mîncau, în ce fel de case locuiau - totul cu o bogăție de detalii copleșitoare. Cît despre mesajul etic al acestei poezii, el rămîne la fel de atipic în literatura pașoptistă, precum este și poezia însăși. Morala lui Pann nu e cea a aristocratului, nici a omului bogat (spre care scriitorul privește cu respect invidios), nici măcar cea a țăranului, uneori exaltat la modul vergilian, în Povestea vorbii, dar cu care Pann
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Mihai Zamfir In proza pașoptistă Russo ocupă un loc izolat pe care nu i-l dispută nimeni: autor straniu, în sensul benefic al cuvîntului, o mare promisiune nerealizată, poate cel mai talentat și mai original prozator din primul nostru romantism. A apucat să ne lase
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]