125 matches
-
că o colonie germană industrială și agricolă în orientul Europei ar fi un câștig tot atât de mare pentru Germania, cât și pentru cultură în genere, ai cărei pionieri ar fi coloniștii germani. Germania ar face astfel în Orientul Europei o cucerire pacinică, comercială care are marele avantaj de-a aduce folos și mulțumire chiar celui cucerit. Căci România ar trage mari și incontestabile foloase de la colonizațiunea germană, și prin puterile de muncă, primite din Germania, ar ajunge la o înflorire economică, de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-ar dezlipi de Austria, dacă ar înceta principiul ce-i face posibili, nu multe săptămâni ar trece și s-ar alege praful de regatul d-lui Tisza și consorți. Tot respectul pentru monarhia habsburgică pre cât prezintă principiul unei pacinice conviețuiri de popoare deosebite și străine unele de altele. Dar de la această fericită idee de stat, care e tot ce se poate mai ingenios ca echilibru de puteri, până la monomania și esclusivismul maghiarilor e o deosebire cât cerul de pământ
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
colonel Cantilli, comandant al unui regiment de dorobanți. Din partea Ungariei s-ar fi delegat Grigorie Beldi, prefect al comitatului Mureș - turda, Iosif Posan, Iosif Potsa, prefect, și Francisc Farro, subprefect în comitatul Trei scaune. Pe când însă lucrurile iau această față pacinică, încît însuși baronul de Salzberg, însărcinat cu gerarea afacerilor legațiunii imperiale, și-a esprimat convingerea că comisia mixtă de graniță va rezolva cestiunea spre mulțumirea amânduror părților, ziarele ungurești din provincie urmează a scorni știri alarmante. Astfel foaia "Magyarorszag " din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
continent cunoscut demult și locuit din vechime încă de popoare de o înaltă însemnătate istorică, era necunoscută înlăuntrul ei. Călătorii veacului nostru au descoperit interiorul, au descoperit întinse țări roditoare, petrecute de roiuri de popoare, unele cu deprinderi sălbatice, altele pacinice și capabile de civilizație. E un continent descoperit din nou, cu un mare viitor. De aci tendența popoarelor apusene de-a ocupa coastele Africei, de aci încercările Angliei de-a ocupa Egipetul, a Franței de-a anexa Tunisul. Înconjurată astfel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se prefăcea că-i cam nea 'ntr-o parte, vorbea în pilde și în parimii; numai Vodă înțelegea tot. Așa "Pseudo - românul " de azi se preface că-i naiv, spune într-adins la platitudini despre valoarea bunelor relațiuni între popoare, despre pacinica lor dezvoltare și alte lucruri de acestea, foarte adevărate, dar cinsprezece la o para și zece pe d-asupra de dăruială, nu pentru a umplea coloanele și spre trecere de vreme, ci spre a îndrepta ascuțișul altîncotro, precum vom arăta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ascunde un ghimpe rău. Acest răspuns (al d-lui de Kallay ) dovedește pe de-o parte câtă atențiune dau chiar puterile mari relațiunilor cu străinătatea, iar pe de altă parte ce înrîurire au aceste relațiuni - când sunt amicale - pentru mersul pacinic al popoarelor... În familia statelor, deși interesele unora sunt opozite cu cele ale altora, se lucrează pentru apărarea acestor interese mai cu osebire pe calea înțelegerilor amicale. Aceasta este norma în genere urmată și rezultatele practice ce ea a dat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ei; și-n adevăr are cuvinte pentru aceasta, cu toate că o telegramă din Viena a ziarului "Politik" (din Praga) declară fără nici o rezervă că, în sferele Ministeriului de Esterne, demisiunea d-lui Brătianu e considerată ca singurul mod al unei înlăturări pacinice a diferențelor dintre Austro-Ungaria și România. După toată probabilitatea corespondentul "N[oii ]. pr [ese] libere" și-au luat înțelepciunea din telegrama ziarului "Politik", dar n-a avut cuvânt de a vedea în ea o comunicație din sfere guvernamentale. Știrea din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bună în pădurețul cel tânăr, prin carele să rodească ei în obște: buni cetățeni, buni lăcuitori și buni creștini. Din carele urmează folositoare și cu voie slobodă, buni lucrători, înțelepți și chevernisitori la casăle lor. Buni în însoțire, înțelepți părinți, pacinici și liniștiți megiași; îndestulați întrucât să află și oameni cinstiți și temători de Dumnezeu și iubitori de pace și credincioși și supuși, întru toate cinstitori monarhului împărăției și stăpânilor lor celor de loc și gata voitori spre împlinirea pravilelor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pahar de bere, ce necontenit se deșartă și se umple la loc, cetățeanul român găsește fără greutate mijlocul cum să-și Înece necazul, să-și stimuleze simțimintele naționali, să-și Înavuțească spiritul și să-și dea zbor veselei fantazii, petrecând pacinic câte zece sau douăsprezece ore pe fiecare noapte. O! Doamne, sunt foarte lungi nopțile de iarnă.” (Zig-zag); portretul moral-psihologic, cu semnificație generică, al «cetățeanului român» e realizat din tușe Îngroșate vădit prin ironie și plasează prototipul În derizoriu. Solicitantul din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
în Art. de mai susu pentru călătoriile cele obișnuite cum și cele depărtate, perdania corabiei se înțelege intemplata în vremea asigurări . Articolul 536 Călătorii depărtate se socotescu acelea ce se făcut spre Indiile de resaritu și de apusu, spre marea Pacinica, spre Canada, spre Tera-Nova, spre Groenland, și spre cele-l-alte termuri, si ostrove ale Americei despre miadadi și despre miada nopte, spre ostrovele Asore, Canaare, spze Madera, și spre cele-l-alte termuri și locuri ce suntu pe oceanu, dincolo de strîmtorea Gibraltarului și
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
drepturile civile și politice. Articolul 25 Secretul scrisorilor și al depeșelor telegrafice este neviolabil. O lege va determina responsabilitatea agenților guvernului pentru violarea secretului scrisorilor și depeșelor încredințate postei și telegrafului. Articolul 26 Românii au dreptul d-a de adună pacinici și fără arme, conformându-se legilor cari regulează esercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cesiuni intru acesta nu este trebuința de autorisatiune prealabilă. Acesta dispositiune nu se va aplica și întrunirilor în loc deschis, cari sînt cu totul
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
se vede astfel într-un „autoportret” mai puțin cunoscut: „Nu aflu unde capul în lume să mi-l pun / Căci n-am avut tăria de-a fi nici rău, nici bun, / Căci n-am avut metalul demonilor în vine, / Nici pacinica răbdare a omului de bine, / Căci n-am iubit nimica cu patimă și jind -/ Am fost un creier bolnav și-o inimă de rând.” Așadar, refuzând o lume care pare să-l refuze, incapabil de a se înscrie în limitele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
se vede astfel într-un „autoportret” mai puțin cunoscut: „Nu aflu unde capul în lume să mi-l pun / Căci n-am avut tăria de-a fi nici rău, nici bun, / Căci n-am avut metalul demonilor în vine, / Nici pacinica răbdare a omului de bine, / Căci n-am iubit nimica cu patimă și jind -/ Am fost un creier bolnav și-o inimă de rând.” Așadar, refuzând o lume care pare să-l refuze, incapabil de a se înscrie în limitele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Un manifest iscălit de 53 deputați spune: „cetățeni, Guvernul a provocat astăzi măcelul. V-ați întrunit spre a vă consfătui să scăpați țara de relele care o covârșesc. Pe când păstrați, în exercițiul dreptului vostru celui mai sfânt, atitudinea cea mai pacinică și legală, puterea publică care vă pândea în umbră a asmuțit poliția asupra voastră. Fără motiv, fără somațiuni legale, zbirii polițienești v-au lovit, v-au rănit cu armele, iar rândurile compacte ale sergenților și jandarmilor călări au trecut peste
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a regimului. Printre aceștia ereau, firește, și mulți oameni de treabă dar care, fiind fanatici ai partidului lor, făceau un mare zel atât în alegeri cât și în politica de toate zilele. Acești liberali foarte huliți, aceste sperietori pentru lumea pacinică ereau: Anastase Stolojan, Emil Costinescu, Dimitrie Bilcescu, Eugeniu Carada, Grigore Serurie, Pană Buescu, Tache Anastasiu de la Tecuci, Ion Simulescu de la R.-Vâlcea, Dimancea de la Pitești, Chirițescu zis și Chirițopulo de la Teleorman, Stan Popescu, Radu Pătărlâgeanu, Radu Stanian, Grigorescu de la Ploiești
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Domnilor deputați, Relațiunile noastre cu toate puterile sunt din cele mai bune. Evenimentele politice cari s-au desfășurat la hotarele noastre, cu toate că ne-au putut îngriji un moment, nu ne-au atins. Stăruința cu care România își urmează mersul ei pacinic, atitudinea ei demnă și liniștită au ridicat încă mai mult pozițiunea Statului. Sunt încredințat că buna înțelegere ce există între Puterile cele mari va asigura și de aci înainte pacea atât de necesară pentru bunăstarea și dezvoltarea popoarelor. Mai multe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
civile și politice. Art. 25. Secretul scrisorilor și al depeșilor telegrafice este neviolabil. O lege va determina responsabilitatea agenților guvernului pentru violarea secre tului scrisorilor și depeșelor încredințate poștei și telegrafului. Art. 26. Românii au dreptul d-a se aduna pacinici și fără arme, conformându-se legilor cari regulează exercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cestiuni; întru aceasta nu este trebuință de autorizațiune prealabilă. Această dispozițiune nu se va aplica și întrunirilor în loc deschis, cari sunt cu totul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ea le-a împrospătat sau le-a întinerit pe câmpurile de bătaie. Zece mii de români au căzut în giurul Plevnei ca să câștige patriei lor libertatea și independența. Dar toate aceste sacrificii n-ar fi de ajuns ca să asigure România despre pacinica folosire a bunurilor dobândite. Ea s-ar simți cu deosebire fericită și recunoscătoare când ar vedea silințele, prin care ea și-a manifestat individualitatea, răsplătite cu o adevărată binefacere a Europei; această binefacere ar fi garanția reală a neutralității sale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
română, ci ea ar dărâma în sânul ei orice încredere în tăria tractatelor și în sânta pază, atât a principiilor de dreptate absolută cât și a drepturilor scrise. Turburarea ce ar încerca din aceasta credințele ei în viitor ar paraliza pacinica ei dezvoltare și avântul ei spre propășire. De aceea-mi și iau, sfârșind, respectuoasa libertate de a supune aceste cugetări la înalta apreciere a Marelui Consiliu European și iluștrilor reprezentanți ai Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor, al cărui spirit înalt și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de a fi a Alteței-Voastre etc. etc. (Subscriși) I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu memoriul prezentat la Congresul din Berlin de către plenipotențiarii înălțimii-Sale Domnitorului României De la Tractatul din Paris încoace România, sprijinită de către Marile Puteri, n-a pregetat de a lucra la pacinica dezvoltare a instituțiunilor și a sporirii sale materiale, fără de altă ambițiune decât aceea de a corespunde pe deplin cu binevoitoarea așteptare a Europei. în timpul pe când s-au iscat neînțelegerile parțiale, cari aveau să ajungă la un război între Turcia și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ORTOGRAFIE a) Accentul grav se suprimă pretutindeni. b). Se păstrează u final la nume: traiu, scaiu. Adjective: vechiu. Nu se scrie u final la perfectul simplu persoana II: aflai, la adverbe, numai. c). Se scrie: a obișnui, pașnic, veșnic, în loc de pacinic etc. d). Se scrie: casă în loc de cassă etc. e). î din i, pretutindeni; și în Romîn, Romînia, romînesc, romînime. Academia face excepție pentru Romînia și derivatele deci România, românesc, românește. f). genitivul: primăverii casei, după pluralul nearticulat. Însă: viei, academiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și autor dramatic, a cărui fragilă celebritate e azi așa departe de noi, încât mă-ntreb dac-a existat vreodată, Edmond Rostand evoca, în discursul său de recepție la Academia franceză scena aceasta: ... În noaptea de Crăciun a anului 1825, pacinicii locuitori ai unei case din Lunel așezată la un capăt de stradă veche în apropierea capelei "penitenților albi", așteptau cu emoție nașterea unui copil, "a unui pescuitor de lună". (Căci, după atestațiunea lui Rostand, locuitorii din Lunel, modest orășel din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lucrăm și să lucrăm în spiritul Lui, să fim oameni ai țării noastre, să ridicăm sus stindardul ei în afară și înăuntru, principiul acela fără de care nu poate să fie un stat, prin instrucțiune, prin administrațiune bună, fiecare prin exercițiul pacinic al drepturilor ce fiecare datorim lui Vodă-Cuza. Ilustră doamnă, sântă și mumă a românilor! nu plânge, căci Alexandru Ioan I nu a murit! Alexandru Ioan I nu poate să moară! Nu lacrămile acelora cari sunt aci vor putea dovedi aceasta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întregul de către casieria militară. Vă este cunoscut că armata Maiestății-sale se vestește prin puternica sa disciplină; sunt încredințat că ea își va păzi cinstea în mijlocul vostru, oștirile noastre nu vă vor turbura liniștea, ci vor respecta legile, persoanele și averile pacinicilor cetățeni. anul 1877 341 36. La 24 aprilie/6 mai 1877 un corp de bașbuzuci a trecut Dunărea, incendiind vasele aflate pe Jiu în portul Bechet, precum și câteva clădiri; nu numai acest act de ostilitate a contribuit la declararea stării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acelora care sînt folosite în mod normal și pentru scopuri civile; de asemenea, învățămîntul, practica sau studiul metodic al tacticei navale, al strategiei și al serviciului de Stat-Major, inclusiv executarea tuturor operațiunilor și manevrelor care nu sînt necesare în întrebuințările pacinice a navelor. Anexa III (Vezi articolul 16) DEFINI��IA ȘI LISTA MATERIALULUI DE RĂZBOI Denumirea «material de război», întrebuințată în Tratatul de față, cuprinde toate armele, munițiunile și materialul concepute sau adaptate în mod special pentru scopuri de război, enumerate
TRATAT DE PACE din 10 februarie 1947 între România şi Puterile Aliate şi Asociate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229820_a_231149]