155,444 matches
-
despre comunism în numele unei generații care nu te-a mandatat. propunerea mea este, vorba lui Pleșu, să nu cotizam la brandul Bucurenci. Încă nu e cazul. A. ma-ndoiesc k o să mai scrii la dilemă... în orice caz, NU în pagina pe care o păstoresc eu (iar acolo, eventual, only over my dead body!) și - k o “pagubă colaterala” -, după ce ai șters TOT ce nu ți-a convenit (a 2-a zi după postarea articolului erau 12 comentarii, inclusiv al meu
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
Adjusted Life Year”. Cartea ‘Primăvară tăcută’, acceptarea societala a mesajului sau, arată felul în care omul, obligat de presiunea supraviețuirii, este capabil să identifice o nouă configurație de vectori cauzali. Într-adevăr, sprijinită pe o bibliografie enumerata pe 55 de pagini, cartea ‘Primăvară tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, si de Ernst Cassirer în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
utilă, deoarece crimele și din gulagurile comuniste trebuie cunoscute și condamnate cu severitate. Dar în anul următor a apărut tot la Paris „Cartea neagră a capitalismului“ volum elaborat de un mare număr de istorici, scriitori și ziariști. Se pătrunde, răsfoind paginile acestei cărți, într-un domeniu asupra căruia conformismul la modă preferă să arunce tăcere. Este vorba aici despre inventarul tragic al războaielor (civile și între state), al foametei ce bântuie continentele chinuind populații întregi, a persecuțiilor urmate de deplasarea maselor
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
distopie în cultura română), o surpriză îl așteaptă pe cititor: "grosul" volumului e ocupat de o polemică asupra conceptului de utopie/ distopie (cu referiri la teoreticienii genului, dar și la lucrări ce îl exemplifică) și doar o sută treizeci de pagini sunt dedicate genului în manifestarea sa românească (autorii discutați sunt Baconski, Nedelcovici, Voiculescu, Oana Orlea și Alice Botez). Dacă demersul critic pe teren românesc e remarcabil de riguros și pertinent prin aplicarea metodelor de clasificare și analiza enumerate în prima
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
și cerul albastru. Cea de acum, Café, cu subtitlul O microtipologie a cafenelelor pariziene - păcălitor, pentru că te gîndești mai degrabă la un studiu monografic, e iremediabil invadată de licoarea din titlu: scrisul are culoarea maro închis a cafelei tari, iar paginile, de un crem pal, mimează hîrtia pătată de magic-banala băutură. Mai mult decît un jurnal de cafea, un jurnal-album: textul e însoțit de schițe ale autoarei, simultane cu nașterea însemnărilor, și de fotografii ale cafenelelor pariziene, toate trecute în ton
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
teferi ca să înțelegem și să apreciem așa cum se cuvine cartea de față. Numele celor care au alcătuit arhiva și au regizat ritualul: Daniela Alexandrescu, Carmen Huluță, Cosmin Manolache, Irina Nicolau, Ciprian Voicilă. Lecturile la zi v-au propus pe această pagină două cărți fascinate de banal. Am renunțat să vorbesc despre tehnica jurnalului în cartea Sandei Nițescu, deși aceasta e o ispită căreia cu greu îi rezistă un filolog. Nu am vorbit nici despre farmecul literar al textelor din Arca lui
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
că e mai bine doar să-l tentez pe cititor cu două cărți reușite. Restul merită efortul descoperirii depline. Sînt două titluri din soiul rar de carte care merită nu doar citită, ci și văzută, pentru că prezentarea grafică, punerea în pagină, conlucrează cu textul; forma știe să speculeze și să construiască fondul.
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
continuă, condus de Zaharia Stancu. El semnează acum Pamfil Șeicaru în patru labe, secondat de Lascăr Sebastian cu Puterea d-lui Pamfil Șeicaru. Titlul dat de Zaharia Stancu articolului său se înstăpânește cu o literă de o șchioapă pe prima pagină a publicației, anume ca să șocheze prin imagine structurarea ei generală. În sfârșit, la 30 aprilie, singur combatant rămâne Mircea Damian. Textul său, Pamfil Șeicaru, așa în general, cu tot procesul conținut în osatura expresiei cu care ne-a deprins această
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
René A. de Flers, este mama lui Șeicaru, care orbise și pe care fiul ei o venera ca pe o sfântă." În exil, scrisul i s-a menținut tot atât de neconciliant năvalnic, precum fusese și în țară. Sunt grăitoare, printre altele, paginile publicației "Carpații", aflate în Biblioteca Institutului Român din Freiburg, frecventată de membrii redacției "Jurnalul literar". În ele a scris Pamfil Șeicaru asprele judecări ale marilor creatori, ca Mihail Sadoveanu și Tudor Arghezi, pentru că au acceptat să facă regimului comunist din
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
Brâncuși, Schneider. Textele datează de la începutul anilor '50 pînă la începutul deceniului următor și, în ciuda caracterului lor fragmentar, sînt străbătute de obsesii constante care le dau cel puțin aparența de unitate. Ionescu cel din Nu e încă de regăsit în paginile Notelor..., revoltîndu-se de data asta împotriva inconstanței criticilor (sau a lipsei lor fie de criterii, fie de onestitate), a pretențiilor de accesibilitate a teatrului, a teatrului bulevardier primar (și nu primitiv, ține să precizeze) și, în primul rînd, împotriva ideologizării
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
e, pentru un spectacol de teatru coregrafic chiar mai mult decît pentru o piesă de teatru, doar un punct de plecare căruia dansatorii îi dau forma finală. Ceea ce e cu adevărat interesant în Cartea Junglei X sînt cele 40 de pagini născute dintr-o convorbire cu Anca Rotescu, alcătuind un c.v. cu variații libere, o trecere prin viața, formația și cariera lui Gigi Căciuleanu, în care fiecare notație de c.v. oficial e comentată de Gigi Căciuleanu însuși, e recompusă afectiv. Iar
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
Vezi, Daniel, acestea sunt lumile pe care le-am pierdut în 89. Am rămas doar cu una, asta pe care o vedem. Și acum scriu împreună cu prietenii mei de la Adevărul, sunt fascinante serile în care facem ziarul sau când compunem "Pagina a 6-a pentru ziua a 7-a". Dar e o diferență: acum facem un lucru încărcat cu responsabilitate, ziarul îl citesc sute de mii de oameni, pe atunci eram cu totul liberi și "scriam" doar pentru noi... Dan a
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
ca să reînceapă să trăiască din nou la 40 și ceva de ani. Deci, repet, să facă fiecare cum vrea, dar să fie sincer cu sine și cu ceilalți. > - Și acum ultima întrebare a acestui interviu, pentru care vă mulțumesc. În pagina culturală a Adevărului apar, pe lângă semnăturile unor critici și gazetari reputați (C. Stănescu, Magda Mihăilescu, Constantin Coroiu, Carmen Chihaia.), cele ale unor tineri pe cât de talentați, pe atât de ne-complezenți în comentariile lor: Cristina Modreanu, Diana Popescu, Florena Dobrescu
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
aici, o duplicitate. Ziua e unitatea de măsură atît a jurnalului intim cît și a ziarului. Diferă doar substanța asupra căreia se aplică, în cazul de față modalitatea ziaristică deschizîndu-se cu generozitate meditației, conotației sensibile, particularității expresive a unei interiorizări. "Paginile de față, mărturisește autorul, se înscriu distanțat și ironic în moda curentă: ele compun un "jurnal indirect", după expresia eliadescă, sînt o antologie a articolelor publicate timp de șapte ani și jumătate în revista "România literară" sub rubrica "Mic dicționar
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
memorialistica Puterii, fiecare își scrie propria sa istorie. Seria a deschis-o Radu Vasile, a continuat Răzvan Popescu și sper că nu o închide fostul președinte Constantinescu. Regret s-o spun, dar dl Constantinescu încearcă să copleșească prin cantitatea de pagini ceea ce a ratat prin gafa sa politică din ziua cînd a declarat că nu mai participă la alegeri. Dl Constantinescu se consideră azi un soldat credincios al intereselor României. Frumos spus, dar, dacă opoziția democratică aproape că nu are nici o
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
tranziției "nu ne-au umplut buzunarele sau cămările. în schimb au avut grijă să ne umple rafturile bibliotecilor cu scrierile lor. Zilele trecute și dl Constantinescu și-a făcut apariția pe rafturi cu patru volume groase, cumulînd 3.500 de pagini sub titlul " Timpul dărîmării, timpul zidirii". Lansarea a avut loc la Ateneu, într-un cadru select, prefațată de un film documentar despre autor - aplaudat de peste 1000 de admiratori. Din sala arhiplină au lipsit totuși cîteva piese arheologice importante atît în timpul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
și el presa vremii își amintește că Emil Constantinescu n-a avut o presă bună, dar că unii analiști l-au susținut, pînă la un punct. Cronicarul nu ia în discuție prostiile pe care CRONICA ROMÂNĂ le pune pe prima pagină despre memorialistica fostului președinte. De-a dreptul devastator este editorialul semnat de Cristian Tudor Popescu în ADEVĂRUL. Lăsînd deoparte cîteva amintiri strict personale și unele epitete scandaloase, CTPopescu analizează strîns efectele faimosului abandon de la candidatura la președinție a dlui Constantinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
sale. Spiritul tutelar al gîndirii lui Theodor Cazaban rămîne însă Eminescu, citat și invocat cu venerație la tot pasul . Cu modestia și admirația unui discipol, Cristian Bădiliță reușește o performanță demnă de toată laudă. Aceea ca, în doar 230 de pagini, să extragă chintesența unei substanțe de viață ce ar fi putut umple spațiul cîtorva tomuri de memorii. Prin întrebările sale precise (care trădează existența unei familiarități întemeiate pe afinități spirituale cu cel chestionat) tînărul scriitor îl determină pe venerabilul său
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
consacrat deja- decernarea premiilor care-i poartă numele și organizarea unor expoziții, de această dată a unei remarcabile expoziții de ceramică și colaje textile - Muzeul Național de Artă a editat și o carte Margareta Sterian. Tomul masiv, de peste trei sute de pagini, este greu de încadrat într-o anume categorie, și asta pentru că nu acoperă, în mod explicit, nici una dintre variantele obișnuite ale unei publicații de artă, el fiind, în același timp, cîte puțin din fiecare. Mai întîi, nu e un album
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
concepția sa grafică, în juxtapunerea tonurilor și a texturilor, în prețiozitatea reproducerilor și în excepționala calitate a fotografiilor realizate de Nicu Ilfoveanu și de Victor Bortaș. Iar alături de epica imaginii, de mistica subînțeleasă a formelor și de contrastele spectaculoase ale paginii în sine (alb-negru, cald - rece, argintiu - ocru auriu), textul Aureliei Mocanu, scris într-o prelungă șoaptă clamoroasă, pe un ton în care efuziunea lirică și insinuarea esoterică se unesc spre a țese văluri de penumbre în jurul unui mister abia penetrat
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
de la Tr. Severin) revista ieșenă scoate și un caiet de poezie Andrei Zanca, Orice întoarcere. Foarte bine face. Număr interesant. CVT între izolare și izolator Titrează EVENIMENTUL ZILEI de lunea trecută cu litere mari, de nu mai aveau loc în pagină "Gică Popescu: Mi-e silă!". Ziaristul care l-a intervievat pe proaspătul dinamovist a înțeles, ca și Cronicarul, că Gică Popescu se referea la meciul Dinamo-Rapid, despre care majoritatea comentatorilor consideră că a fost aranjat. Cronicarul se ambalează elogiindu-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
la meciul Dinamo-Rapid, despre care majoritatea comentatorilor consideră că a fost aranjat. Cronicarul se ambalează elogiindu-l pe fostul căpitan al echipei naționale. Ce om de caracter! Ce conștiință!! În ziua următoare ce citim în Evenimentul zilei, tot pe prima pagină, dar cu litere de zece ori mai mici: "Baciul susține că, atunci cînd a spus "mi-e milă" se referea la presă. Și nouă, dar nu de presă! Pe urmele Agenției Mediafax care citează o analiză din Economist Intelligence Unit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
începe un eseu în fărîme despre uitare, o lungă zbatere, dar și o liniștitoare odihnă pe tărîmul ei, un exercitiu filosofic, dar și înduioșător de cald, de uman, pe care George Banu îl face cu sine și cu propriul trecut. Pagina a doua: "Doliul, pietrele funerare, negrul vesmintelor - cîrje împotriva uitării!" Dintr-odată am avut conștiința zilei în care mă aflam: 14 septembrie, Ziua Crucii în Calendarul Ortodox și ziua lui Horia Bernea. "Era să uit!", apuc să șoptesc în grabă
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
larg scriitori că Konrad György sau Danilo Ki se manifestă în câteva dintre ultimele eseuri. Tot în perimetrul acestei fațete a cărții se incadreza eseurile dedicate dandysmului ori lui Cantemir, subiecte mai vechi de cercetare ale autoarei. Cele mai consistente pagini sunt însă dedicate lui Roland Barthes (De trei ori Barthes): pe lângă o examinare la lupă a etapelor scriiturii parcurse de acesta, se află un capitol de parafraze barthiene în care se explorează teme recurente ale operei sale (Mama, Oglindă, Bildungsroman
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
a baletului românesc, Irinel Liciu, dispărută odată cu soțul ei, Ștefan Augustin Doinaș, anul acesta. Pierderea ei a îndoliat baletul nostru, pe fiecare dintre noi. Eu am considerat-o pe Irinel că pe cea mai mare artista care a scris o pagină de istorie a baletului românesc, o ființă cu totul specială. De fiecare dată îmi petrec vacanțele în familia mea, în casa surorii mele și a unicului meu nepot, Andrei Barbu. Anul acesta am fost invitat de domnul Marius Martinescu, primarul
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]