616 matches
-
se cunoaște anul exact al zidirii acestui lăcaș de cult, dar prezența unei pietre de mormânt datată în 1649 atestă faptul că biserica era finalizată la acea dată. Istoricul Nicolae Stoicescu îl consideră drept ctitor al acestei biserici pe marele paharnic (vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului, care a fost proprietarul moșiei Bozieni. Un argument în favoarea aceste ipoteze este faptul că soția marelui ceașnic Gheorghe Coci, răposată în 1649, a fost înmormântată în această biserică. Conform pisaniei zugrăvite la mijlocul secolului al
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
moșia lui Lupu Balș de moșia Budești a lui Nicolae Ghica. În decursul timpului, lăcașul de cult a fost avariat, fiind necesare lucrări de reparații. În secolul al XIX-lea, în jurul anului 1851, vel spătarul Todirașcu Balș (1805-1857), fiul marelui paharnic Nicolae Balș și nepotul de frate al marelui logofăt Lupu Balș, a reparat biserica. El a construit un turn-clopotniță adosat intrării. Intrarea în biserică se face astăzi prin pridvorul aflat la parterul turnului-clopotniță. Familia Balș a înzestrat lăcașul de cult
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
unor calote sferice. Între pronaos și naos nu există un perete despărțitor, ci doar un arc sprijinit lateral pe doi pilaștri. Interiorul bisericii nu este pictat. În incinta lăcașului de cult se află trei morminte; piatra funerară a soției marelui paharnic (vel ceașnic) Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, răposată în 1649, impresionează prin frumusețea decorațiunilor. În curtea bisericii se află și alte pietre funerare vechi, foarte deteriorate. Pe una dintre ele se află o inscripție în limba română cu caractere
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
mila lui Dumnezeu, I Mihnea Voievod și domn a toata țara Ungro-Vlahiei, fiul marelui și prea bunului Alexandru al II-lea Voievod. Dă domnia mea acesta poruncă a domniei mele Jupânului Radului fost mare comis și cu frații săi, Preda paharnic și Stroe comis și cu fiii lor, câți le va da Dumnezeu, ca să le fie anume DOBRIDORUL lui Minea și DOBRIDORUL lui Iepure, toate și cu toate hotarele și cu seliștile și din sus și din jos, pentru că ele sunt
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.4 persoane. Prima atestare documentară a satului Holohoreni din ținutul Hotin datează din mai 1573, cînd Ioan voievod întărea împărțirea satului Holohoreni, care a fost a lui Badea paharnicul, între urmașii săi. Ca urmare satul a fost împărțit în opt părți. La puțin timpdupă aceasta, Gavril logofătul căuta să răscumpere părți din acest sat. Astfel în 1577 el cumpăra rînd pe rînd părți din sat de la urmașii lui Badea
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
între urmașii săi. Ca urmare satul a fost împărțit în opt părți. La puțin timpdupă aceasta, Gavril logofătul căuta să răscumpere părți din acest sat. Astfel în 1577 el cumpăra rînd pe rînd părți din sat de la urmașii lui Badea paharnicul. Insă au apărut neînțelegeri privind hotarele stăpînirii între proprietari, căci în 1587, domnul trimitea o scrisoare către Nicoară, pîrcălab de Hotin, în care îi cerea să meargă la Holohoreni să separe a patra parte. Insă neînțelegerile privind hotarele au continuat
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
Petru Șchiopul repeta cererea făcută pîrcălabului de Hotin. In 1610 a patra parte din satul Holohoreni este în posesia lui Dumitrache Chiriță, mare postelnic. În cursul anului următor el cumpără și alte părți din acest sat. În 1620 Vasile Ureche paharnic cumpăra mai multe părți din satul Holohoreni. Și în continuare localitatea a rămas în posesia familiei Ureche. În secolul XVII satul Holohoreni rămase pustiu, locuitorii lui fiind strămutați cu forța în urma plîngerii proprietarului Nistor Ureche, iar peste un secol și
Halahora de Sus, Briceni () [Corola-website/Science/305139_a_306468]
-
a trecut în posesia mai multor proprietari. Pe teritoriul acestui sat a existat până la începutul secolului al XX-lea o pădure de stejar. Biserica de lemn a fost înălțată în anul 1780 „pe loc” din bârne de stejar de către biv-vel paharnicul Iordache Lazu, ginerele banului Constantin Bașotă. Pe grinda peretelui despărțitor dintre naos și pronaos se află o pisanie cu caractere chirilice, având următorul text: "„Eu Io(r)dachi Lazu biv. vel. pah(arnic) fiul sto(lnicului) Costachi și a Catrinii
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
Petru (d. 1494, înhumat la bis. Bălinești); Teodor, (d. 1494, înhumat la bis. Bălinești); Vasilca, (d. 1495, înhumată la bis. Bălinești) Magda ; Maria, (d. 1501, înhumate la bis. Bălinesti); Nastasia s-a căsătorit cu logofătul Toader, altă fiică cu marele paharnic Dragotă Săcuianu, iar o nepoată a sa - cu Petru Huhulea. Urmașii săi au alcătuit familia Tăutu, care se număra la începutul sec. al XVIII-lea printre familiile boierești din Moldova. La 9 decembrie 1728 domnul Moldovei Grigore al II-lea
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
în Rusia această lasă probabil partea sa de moșie în folosință temporară răzeșilor Crudești. După moartea soțului său Irina se întoarce, totuși, în Moldova și caută să-și revendice partea sa din moșia Temeleuți. Răzeșii, însă, vânduseră între timp Temeleuții paharnicului Iordachi Panaite, dar nu numai părțile pe care le aveau în proprietate, ci și părțile ce aparțineau Irinei. Dat fiind faptul că paharnicul Iordachi Panaite decedase, Irina Rusătiasca s-a înțeles cu răzeșii Crudești pentru nelegiuirea lor să-i cedeze
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Moldova și caută să-și revendice partea sa din moșia Temeleuți. Răzeșii, însă, vânduseră între timp Temeleuții paharnicului Iordachi Panaite, dar nu numai părțile pe care le aveau în proprietate, ci și părțile ce aparțineau Irinei. Dat fiind faptul că paharnicul Iordachi Panaite decedase, Irina Rusătiasca s-a înțeles cu răzeșii Crudești pentru nelegiuirea lor să-i cedeze Peticul, pe care îl dețineau în devălmășie. Astfel că cea mai mare parte a moșiei Temeleuți a rămas la cei din neamul Panaite
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
săi prin Actul "de împărțeală" din 16 aprilie 1823. Despre neamul Panaite cunoaștem că erau români, de origine greacă, cu vechi tradiții culturale. Iordache Panaite a fost negustor la Iași. A stăpânit târgul Bălți de la 1766. A deținut dregătoria de paharnic domnesc. A fost căsătorit cu Maria Costaki, împreună cu care figurează ca ctitorii ai Catedralei vechi din Bălți și ai bisericii Uspeniei din mănăstirea Vorona (Bucovina). Fiul lor Alexandru (despre care cunoaștem că a decedat în 1819), a fost comis la
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
vând moșiile lor, cu heleșteie și mori în Răut, lui Costea Bucioc, marele vornic al Țării de Jos. Costea Bucioc a fost unul dintre susținătorii domnitorilor din dinastia Movilă, deținând astfel mai multe dregătorii consecutiv: pârcălab de Orhei, clucer, mare paharnic, mare vornic al Țării de Jos. Reușește să se mențină pe ultima funcție și pe timpul domnitorilor Ștefan Tomșa și Radu Mihnea. La 4 februarie 1619 domn al Țării Moldovei este ales croatul Gaspar Graziani originar din Bihać (Bosnia). Costea Bucioc
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești este o biserică ctitorită în anul 1605 de marele paharnic Caraiman în satul Dulcești din comuna omonimă (județul Neamț). Ea se află situată la o distanță de 20 km nord-vest de municipiul Roman, pe drumul ce duce la Piatra Neamț (DN 15D). Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești a fost inclusă
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
Limbădulce, care a primit la 17 ianuarie 1438 de la Iliaș Vodă satul Roșiori (azi în componența comunei Dulcești). De la porecla de Limbădulce i s-a spus acestui sat Dulcești. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești a fost ctitorită de marele paharnic Caraiman și soția sa Anastasia la începutul secolului al XVII-lea, în timpul domniei voievodului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Acest edificiu a fost construit în perioada 26 aprilie - 20 august 1605 , pe temelia unei biserici mai vechi ai cărei "ctitori cei
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
cei de la început" nu sunt pomeniți în pisanie. Pisania aflată deasupra intrării în biserică are următorul text: ""În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Treimei cele sfinte și nedespărțite; iată eu, robul stăpânului Hristosului meu, Io Caraiman mare paharnic și Kneaghina mea Anastasia, am zidit această biserică întru lauda Pogorârii Sfântului Duh, pe temelia cea veche aici în satul Dulcești, întru pomenirea noastră și a copiilor noștri și a ctitorilor cei de la început. Și s-a început și s-
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
Io Radu Mîhnea voievod și credința boierilor noștri: Dumitrașco Ștefan logofăt, Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condica pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Român, Miron Barnovsche hatma, Trefan postelnic, Simion gheuca spătar, Curt Celebi paharnic, Neculai stolnic, Hrize vestier, Mihăilă Furtună comis ”. Aceasta danie făcută de Radu voievod postelnicului este cel mai însemnat document care evocă perioadă de înființare a satului Cucueți. În document se remarcă că “ Coste și sora lui Ticea, copiii Agafiei și
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
fi fost înființată de unul din căpitanii lui Mihai Viteazul, în jurul anului 1600. În zapisele de cumpărătoare ale moșiei se vorbește despre satul Văleni cu începere din anul 1641. O dovadă relativă din cartea lui Brâncoveanu către Șerban Cantacuzino Vel Paharnic, la așezarea moșiei Văleni, unde se zice: „Piatra d'întuiu a Vălenilor s'apus lângă apa Vezii". Numele de Văleni se trage de la Valea Vezii și se aseamănă cu situația topografică a localității și înseamnă sat în valea Vezii, râu
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
unul din cei doi copii ai lui Racoviță Cehan, care a fost primul dintre membrii vechii familii boierești Cehan, din Moldova ce și-a luat numele de Racoviță, dând astfel naștere unei noi familii de mari boieri, familia Racoviță. Potrivit paharnicului Constantin Sion, numele de Racoviță provine de la faptul că acest Cehan Racoviță (fiul lui Petre și Ileana Cehan) s-a născut când părinții săi se aflau pe drum în bejenie, fiind născut în "„fundul Racovei”" (satul Sionești jud. Vaslui), iar
Ion Racoviță (caimacam) () [Corola-website/Science/331915_a_333244]
-
Albului din Mircești, pentru ajutorul dat fratelui său Chiriță.”" Rangurile boierești pe care le-a avut Ion Racoviță de-a lungul vieții sale au fost: În anul 1683, la aflarea vestei eliberării Vienei de către regelel Poloniei Jan Sobieski, fiind Mare Paharnic face parte din grupul boierilor care decid să-l părăsească pe domnul Constantin Duca la întoarcerea de la asediul Vienei. La 1 ianuarie 1684 împreună cu alți boieri cerea ajutor țarului Rusiei contra otomanilor și ca domn pe Ștefan Petriceicu. În timpul celei
Ion Racoviță (caimacam) () [Corola-website/Science/331915_a_333244]
-
a măturat totul în cale ca și când în acest bătrân s-ar fi întrupat stihiile naturii dezlănțuite. Odată cu sosirea lui Ștefan cel Mare în cetatea de scaun, se manifestă primul conflict al dramei (previzibil încă din actul I): trei mari boieri (paharnicul Ulea, jitnicerul Stavăr și stolnicul Drăgan) uneltesc împotriva voinței domnitorului. Din punct de vedere istoric, un complot boieresc a existat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, așa cum relatează Grigore Ureche în cronica sa. În dramă, cei trei boieri doresc să
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
este ca lupta dintre lumină și întuneric (despre care vorbesc unele mituri). În actul al III-lea, simțindu-și sfârșitul aproape, voievodul îi adună pe boieri, curteni și oșteni, pentru „a sta mărturie" la urcarea lui Bogdan pe tron. Absența paharnicului Ulea de la ceremonie, jocul de cuvinte al domnitorului (care presupune că pe Ulea „doare capul", deoarece nu stă bine la locul lui), demonstrează precipitarea conflictului exterior (dintre voievod și boierii uneltitori). După ce domnul își ocupă locul pe tronul pe care
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
luptelor din septembrie 1739 dintre Imperiul Otoman și Imperiul Țarist au jefuit mănăstirea de toate odoarele scumpe aflate aici. De asemenea, Eteria care a fost implicată în Revoluția din 1821 a produs prejudicii mănăstirii. În anul 1743, prin grija marelui paharnic Ștefan Ruset și a soției acestuia, Maria Sturdza, și cu cheltuiala monahului Macarie Hrisoverghi, s-a refăcut turnul porții, înălțându-se alte două niveluri de formă octogonală. Tot în secolul al XVIII-lea a fost adăugat un mic pridvor în fața
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
odată cu zidul de incintă al mănăstirii, având inițial doar un parter cu un gang de intrare și un etaj. El avea formă de patrulater neregulat. În colțuri era susținut de contraforturi dispuse la colțuri. În anul 1743, prin grija marelui paharnic Ștefan Ruset și a soției acestuia, Maria Sturdza, și cu cheltuiala monahului Macarie Hrisoverghi, s-a refăcut turnul porții, înălțându-se alte două nivele de formă octogonală. Cu această ocazie, pe fațada turnului s-a amplasat o placă cu următoarea
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
Mihoveni se aflau două sate: Buninți și Mihoveni. Cele două sate se aflau alături, partea dinspre Șcheia fiind satul Buninți. La începutul secolului al XVII-lea, s-a făcut un schimb de moșii între mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei și paharnicul Costea Bucioc, primul dând jumătate din satul Marcovăț cu heleșteu în Racovăț din Ținutul Hotin, pentru care a primit în schimb satul Buninți din Ținutul Sucevei, ce a fost mai demult sat domnesc. Acest schimb a fost întărit de domnitorul
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]