313 matches
-
vedere, pe care scria clar: exiști! Mai întâi s-a uscat nisipul plâns în culori. Pasul doi a început cu briza timpului. Pe scări au apărut săbii cu tăișuri jucăușe, teleghidate de mister. În dreapta s-a conturat pânza mea de paianjen. Șase fecioare alunecau alungate din povești dantelate în tăceri. Le fusesem gazdă de o vreme și ceva. Floarea-de-colț apăruse, suavă, în stânca cea mai aproape de cer. Pe ea se odihnea lumea crepusculară, creată din cinci dinastii ale împăratului X, care
LINIŞTE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357899_a_359228]
-
șaizeci și opt este ca o caricatură pe lîngă o tînără ce se desfășoară ca o liană și mi-l imaginez sugrumat de femeia de lîngă el, strălucitoare și diafană, asemenea unei muște strivită în plasa abil țesută de un paianjen veroce. Nu trebuie să mergi prea departe ca să vezi că țara sărăcește, sucită de atîția politicieni de conjunctură după placul lor, într-un haos dirijat cu impertinență în campaniile de dinaintea alegerilor, cînd ni se promite că se asfaltează satele și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
versificată, scăldată în Har, pe care o numim poezie ( „pentru că trebuia să poarte un nume”), nu-și găsesc timpul ori interesul de a citi. Trecerea timpului o înspăimântă, provocându-i tristețe, disperare. Această curgere este asemănată uneori cu firul de paianjen (atât de fragil și efemer), alteori cu o clepsidră ce se tot golește în scurgerea sa într-o singură direcție. Depărtarea dintre ea și imaginarul iubit pe care și l-ar dori mereu aproape, ca să le treacă viața împreună consumand
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
viața împreună consumand o iubire ideală, e dureroasă și face ca nopțile să fie lungi, insomniace și pustii.” La fereastra casei mele,/ Frig, pustiu s-așterne-n casă/ Nici curajul n-am să-mi pese,/ flori uscate cad pe masă/ și-un paianjen firu-și țese” versuri triste ce mi-au amintit poezia lui Octavian Goga “Cade-o lacrimă”,” - “Cade-o lacrimă din ochi-i/ Leneș prelingând fereastra/ Suflet obidit și singur,/ Ce mai cați pe lumea asta?” Versul Annei Nora Rotaru nu este
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
mângâierilor ei / și-atunci ca o ciută / fugărită de umbre / mă aciuez înăuntrul meu / s-ascult cum sapă veșnicia”. Atunci te simți bântuit de nostalgie ca de năluci și nu știi cum să le alungi: “în odăi răvășite de vânt / paianjenii țes aceleași pânze / ziua se târâie ruginită / lângă liliacul înflorit / m-așteaptă vatra de lut / pâinea / și-o cană cu vin / îmi spun „ bine ai venit acasă” / în mine ninge o iarnă / și mi-e urât / găsesc puterea să încolțesc
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
Lake Michigan, where our lips were wondering whether the forbidden fruit did not lead to that lost kiss. IOV CEL NOU ÎȘI IA RĂMAS BUN Atât de singur era Iov, uitat de toți, sub un salcâm, dar într-o seară paianjenul, prietenul de sus, pe-un fir de borangic se coborî că de pe-un alt tărâm; apoi lui Iov, grăindu-i rar, i-a spus: Un Om, cu ora lui amară, azi noapte, cănd dormeai, veni; parcă-nflorea o denie
TRADUCERE / TRANSLATED BY MUGURAŞ MARIA PETRESCU de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344635_a_345964]
-
la praf, muște, albine și țânțari, iar Mărinică era dator să le omoare ca “prințesa Pupăza” să nu care cumva să dea nas în nas cu ele. Păi nu era să se ducă peste râul Stinx când, un amărât de paianjen, de-ăla galben... care-l vedeți prin vița de vie, i s-a agățat de voaletă, iar dacă nu-l striveam între degete, cred c-o pierdea domn’ colonel și-i cântam prohodul. - Mărine, tu să-i dai de pomană
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
la praf, muște, albine și țânțari, iar Mărinică era dator să le omoare ca “prințesa Pupăza” să nu care cumva să dea nas în nas cu ele. Păi nu era să se ducă peste râul Stinx când, un amărât de paianjen, de-ăla galben... care-l vedeți prin vița de vie, i s-a agățat de voaletă, iar dacă nu-l striveam între degete, cred c-o pierdea domn’ colonel și-i cântam prohodul. - Mărine, tu să-i dai de pomană
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
deveni “oameni biototonici”. Cu alte cuvinte, va fi o “tragedie fără morți”, din care, ca printr-un dublu paradox, nu vor lipsi, desigur, sute de milioane de “morți electrici”, prinși sub un Clopot de sticlă într-o imensă pânză de paianjen, țesuta cu știința zeilor, a mesagerilor și Cârmuitorilor Eonici, într-o “uriașă grota electromagnetică”. Adică, vom fi prinși precum grecii în văgăuna Ciclopului, așteptând să le vină rândul să fie mâncați. În cazul nostru, fără precedent în istorie, vom fi
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
cu vedere spre moarte", Teatrul Național din Cluj, regia Radu Afrim - "Femeia țintă și cei zece amanți", Teatrul Național din Cluj, regia Mona Chirilă - "Occident Express", Teatrul Național din Craiova, regia Alexandru Boureanu Apariții editoriale recente: la Editură Cartea Românească - PAIANJENUL ÎN RANĂ (teatru), 2007 - GROAPĂ DIN TAVAN (teatru), 2007 - OMUL PUBELA. FEMEIA CĂ UN CÎMP DE LUPTĂ (teatru), 2007 - CAFENEAUA PAS-PAROL (român), 2008 - SINDROMUL DE PANICĂ ÎN ORAȘUL LUMINILOR (român), 2009 la Editură Paralelă 45 - ORAȘUL CU UN SINGUR LOCUITOR
MATEI VISNIEC de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360709_a_362038]
-
lucrează, cu mașina, parcând-o acolo. Azi e o zi mohorâtă de toamnă.Vântul învârte frunzele prin curtea asta uriașă. Greu o să fie până mă voi acomodă aici!Parcă sunt într-o pușcărie, murdară, zidurile din cărămidă afumate, peste tot paianjeni, mizerie. . .Toți se duc și vin, își văd de preocupările lor, nu le pasă de ce este în jur. Par niște robotei teleportați. Trebuie să schimb ceva în liftul acesta care nu a văzut curățenie și vopsea pe el de când a
CAD FRUNZELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359792_a_361121]
-
fi și dincolo. Unii vor vedea, alții nu. Unii vor ști și vor fi neputincioși să facă ceva pentru alții. Alții nu vor ști, si se vor bucura de puterea pe care o au. Că o muscă în plasă unui paianjen ? Dumnezeu este bun. Sper că îi va face să vadă, cu blândețe, până la urmă. Călătoresc de asemenea în lumi înșelătoare: poezia Apocatastaza, a lui Vasile Voiculescu. Spusele părintelui Iustin Pârvu: Nu mă duc dincolo să dorm. Cele 40 de liturghii
Liviu Florian Jianu: Gânduri după vizionarea spectacolului cu piesa “Profu’ de Religie” Teatrul National Marin Sorescu – Craiova () [Corola-blog/BlogPost/339264_a_340593]
-
Hrisostom, vorbind despre această înnoire, susține că au fixat-o acei Sfinți Părinți. Dar fiindcă ei îl pun înainte pe dumnezeiescul Hrisostom ca un apărător al celor patruzeci de zile, iar el destramă gândurile lor ca pe o pânză de paianjen, noi să tăcem și să ajungem și la celelalte obiecții sau observații. A treia observație Remarcând unii zic că intenția împărtășirii permanente de care vorbesc Sfinții Părinți este ca să nu întoarcem cu totul spatele împărtășirii cu dumnezeieștile Taine; iar dacă
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
din 09 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Prof.dr. Elenă Trifan Într-o lume supertehnicizată și suprainformatizată în care mijloacele tradiționale de comunicare devin insuficiente, apariția Internetului a marcat o adevarată revoluție. Prin componentă să Web (World Wide Web “pânză de paianjen”) acesta a pus la dispoziția cititorilor din întreaga lume o imensă bibliotecă universală, ușor accesibilă și puțin costisitoare. Părintele Radu Botiș, preot iconom stavrofor din Ulmenii Maramureșului, poet, scriitor, cercetător, spirit receptiv și novator, a inteles ca slujirea lui Dumnezeu
REVISTA „GLAS COMUN”, ŞASE ANI DE EXISTENŢĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341214_a_342543]
-
Alte locuri The Museum - Clujul ascunde multe mistere. De multe dintre ele poate nici n-ai auzit! Noi am descoperit o galerie de muzeu rămasă neatinsă de zeci de ani! Odată ce am facut primii pași printre pânză de paianjen și obiectele prăfuite, pereții au început să crăpe încercând să ne dezvăluie povestea lor. Singură urma umană era o scrisoare lăsată de fostul paznic. În ea cere ajutorul unei echipe de oameni curioși să rezolve misterele pe care el nu
Joc de evadare [Corola-blog/BlogPost/100557_a_101849]
-
din țară! Gică abia acum observă că de fapt a gândit cu voce tare, mai mult bolborosită de năuceala evenimentelor peste stohneala alcoolică care îi lenevea creierul... -Da, Vasile așa este am uitat că tu nu ai antenă de aia „paianjen” să prinzi „rușii” și „moldovenii” la televizorul tău ultramodern cu circuite integrate... În zona lor, fiind vecini cu Ukraina și Moldova se prindeau diverse posturi Tv de peste graniță... Gică deschise ușile masive din scândurile negeluite ale șurii unde se afla
POVEȘTI DINTR-O VREME (2)- REVOLUȚIONARUL GICĂ(4) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343916_a_345245]
-
nebunii..” și nu știu cum se făcu dar exact atunci ajunse în dreptul casei sale... Gică nu bănuia ce se petrecea în sufletul prietenului său.Singura sa grijă era dacă a scos din priză bătrânul televizor cu lămpi și plin cu pânze de paianjen... Referință Bibliografică: Povești dintr-o vreme (2)- Revoluționarul Gică(4) / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2207, Anul VII, 15 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilian Oniciuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POVEȘTI DINTR-O VREME (2)- REVOLUȚIONARUL GICĂ(4) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343916_a_345245]
-
SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENĂ BULDUM Autor: Elenă Buldum Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Silabisește limba iritata înaintea aripii oarbe ale rinichilor. Ne musca răutățile și golurile, ochiul larg al pânzei de paianjen peste fotografii Acolo deasupra caștilor lichide de apă, merg din întâmplare nisipurile bălăngăne balamaua: știu că totul este dureros. Rătez tamburul orb dintre nori. Ratează folia de salivă deasupra umbrei de la cheie; rătez dezvăluirea custodiei pentru sedări sinistre; nu doarme
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
pentru ceva care nu trebuie argumentat. • Fericiți cei săraci cu duhul... Bucurați-vă, deci. • Fratele adevărului îi seamănă oarecum, dar nu e el. • Nu tot ce nu ajută (nici) nu strică... • E adevărat că tot ce cade în plasă de paianjen devine musca? (Nae Cernăianu). Totdeauna se va găsi un sărac care să-l vândă pe alt sărac... • Trebuie niște asperități pe scara vieții, ca să nu alunecam prea des. • Dacă nu te pricepi la matematică, vorbeste de poezia cifrelor... • Ar mai
ALCOOL & PACTUL CU DIAVOLUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344067_a_345396]
-
jur. Fiecare își vedea de treburile lui, dar fiindcă timpul s-a dovedit în acea zi îndurător, în cele din urmă mi-am permis să observ forfota ce se rotea ca un cerc nedefinit, cuprinzând ca într-o plasă de paianjen totul. Furnicarul de oameni alerga haotic. Doreau ceva, dar nu înțelegeau ce doreau. Unii oameni intrau în clădiri uriașe și după câteva clipe se întorceau descumpăniți. Alții păreau a face cumpărături, căci plimbau sacoșele prin magazine. Unde și unde câte
CONFUZ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377398_a_378727]
-
fă o dramă, nu te-ai săturat de larma? Cum ma tulbură ades, nici că mai apuc să țes! Mie urechile-mi sună, însă tu le cânți în struna. Cum nu stau pe loc o clipă toate pânzele îmi strică. Paianjenul liniștit războiul și l-a pornit, până-n toamnă o sa țeasă fericit pânza-i prăfoasa. Îi strigă o rândunea țupăind pe-o rămurea -Hai păianjenule-afară la soare, fiindcă-i vară. Nu vorbea așa hai-hui, ... Citește mai mult Tare-i tristă grădinițafiindcă
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016. MĂDĂLINA - ANDREEA STAN (Comanesti / Bacău) - PREMIUL ÎI la Concursul Internațional „MEMORIA SLOVELOR”, ediția a II-a, 2016 - Secțiunea POEZIE Gând frânt Ce lucire prețioasă e-n pânză de paianjen topită de soare... Ce vibrație sonoră e-n firul de iarbă secerat de vânt... Ce gol este spațiul dintre cer și pământ! Ce chip, legătura dintre om și cuvânt, Între toate acestea, poate înfățișa? Iar liniștea morții îmi întuneca gândul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Și stau fără teama, și-mi îndemn gândul frânt să viseze... Citește mai mult MĂDĂLINA - ANDREEA STAN (Comanesti / Bacău) - PREMIUL ÎI la Concursul Internațional „MEMORIA SLOVELOR”, ediția a II-a, 2016 - Secțiunea POEZIEGând frântCe lucire prețioasă e-n pânză de paianjen topită de soare...Ce vibrație sonoră e-n firul de iarbă secerat de vânt...Ce gol este spațiul dintre cer și pământ! Ce chip, legătura dintre om și cuvânt,Între toate acestea, poate înfățișa? Iar liniștea morții îmi întuneca gândul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
drum spre ciupercile din deal. O,mamă...viața mea respiră un târziu... și-n toamnă mă răstorn spre albul de gheață al iernii. Sunt singură-n ascensor și-ntr-o înserare dulce, timpul toarce fir transparent de amintire, legănând un paianjen de ieri spre mâine. Va mai fi vreodat-așa? (Un legământ de catifea?) ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: VA MAI FI VREODAT- AȘA? Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
VA MAI FI VREODAT- AŞA? de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373385_a_374714]
-
Acasă > Versuri > Visare > SĂ NU MAI BÂNTUI MOARTEA Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să nu mai bântui moartea Eu te pândesc de-acolo din vise destrămate în pânză de paianjen am stele încurcate dar prăfuite clipe atârnă-n țesătura din care țipă rană și-mi sângerează gură pe clopotul vestirii stau la odihnă îngeri ce iscodesc pământul și duc în ceruri plângeri prin fața casei mele se tot perinda umbre cu
SĂ NU MAI BÂNTUI MOARTEA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373470_a_374799]