578 matches
-
cu lacrimi, nu plâng, râd cu lacrimi, ca un vas pus la rece fierbinte, nu mai știu: pentru-asemenea patimi o fi fost ceva leac înainte? Îmi pudrează pereții obrajii și îmi cern pe pomeți cărămidă, câțiva tei în fireturi sunt pajii, stau la poartă uitând s-o deschidă, eu mă văd cu buruienile coapte, păpădie, holeră și spin, și le strig: ne vedem și la noapte, să veniți, mă mărit cu un crin, peste ochi curg șiroaie de har, rană-n
LEGENDE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375487_a_376816]
-
cu lacrimi, nu plâng, râd cu lacrimi, ca un vas pus la rece fierbinte, nu mai știu: pentru-asemenea patimi o fi fost ceva leac înainte? Îmi pudrează pereții obrajii și îmi cern pe pomeți cărămidă, câțiva tei în fireturi sunt pajii, stau la poartă uitând s-o deschidă, eu mă văd cu buruienile coapte, păpădie, holeră și spin, și le strig: ne vedem și la noapte, să veniți, mă mărit cu un crin, peste ochi curg șiroaie de har, rană-n
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
moleșită folosindu-se de grenadirii vânjoși, din garda palatului? - Da, soro! Și să vezi la ce l-a dus minte aia a lui viciată de șnaps! I-a făcut cadou arhiepiscopului nostru, cel care slujește în catedrala noastră imperială, un paj. Dragă, unul tânăr și frumos ca o cadră rafaelită, cu o voce îngerească dar stricat până în măduva oaselor. Arhiepiscopul, știi doar ce apucături are, a înnebunit pur și simplu și era în stare să-i facă toate mofturile iar derbedeul
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
pika pwo palal o manuśa ke kerna hïsmeci k-o kanalos kam thon kaj lenqo than o căves andar sajinθe kam źal bengesθe o tristimakos pharo andar sakonesθe, ćabuk dor cidesa o paj. śunca sar baśena trosk o vïnes sakone patrinaqe, tal-o khură, ćimanikos dezorientime, pućesa țuț te și panda kekh ćipa zorarimasqe, dake si-no po ćăc
I PORUNĆA ŚO’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372524_a_373853]
-
Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 5 din 05 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Iubita mea, te-aștept la miezul nopții Să vii la casa-mpărătească. Lumina din fereastra străjii-o să descrească, Atunci când pasul tău va trece pragul porții. Un paj o să te-aducă-n mare taină La ușa care dă-n iatac. Să porți pe tine de-mprumut o haină Și pe sub ea, podoabe care-ți plac. Să nu te temi de nimeni și nimic - Eu sunt stăpânul și-am puterea. Pot
SCRISOAREA LUI DAVID CATRE BATSEBA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344864_a_346193]
-
Ieși la Petru Câmpeanu... Restul cred că-l bănuiești! -Restul - se întrebă Eminescu - care rest? Iar tăcură și urcară un deal molcom prin împrejurimile Vienei. Și ce lună se ridicase pe cer, curată ca Sfânta, străjuită de mii de stele, paji în cinstea Măriei-Sale! Și adia vântul și foșneau plopii și cântau, cântau apele Dunării. Ajunseră, fără să știe când, la Templul lui Tezeu care strălucea-n lună ca un zid părăsit. Eminescu îi povesti toate întâmplările legate de el din
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
sufletului meu, de când Măiastra cântecului popular românesc, marea Doamna - MARIA TĂNASE mi-a prezis: „Vezi, rolul tău pe care ai să-l joci... ți l-a păstrat Dumnezeu” ; iar copilul care a plâns atunci că nu va juca rolul de paj, în anul 2005, la "Festivalul Maria Tănase", cănd artista Rodica Anghelescu a cântat în recital (pe melodia Lung e drumul Gorjului), "MARIA TĂNASE SPUNE" (versurile-mi aparțin), ochii mi s-au umplut de lacrimile bucuriei. Toți spectatorii aflați în sala
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
geamuri, Iar parcă-n legănări de elegie Se sfarmă-o dulce nevinovăție Răpită prea devreme de pe ramuri. Dar vai, minciuna cea de mult hulpavă Își împroșcă veninul din culise Se transformă iubirea lui în pleavă Și tânăra fecioară-ajunse sclavă Căci pajul ei, ca un păgân mințise. II ...Era trecut de-amiază. Încetinel se coborî îngândurat feciorul Cu fața arsă, cu turma după el Brăzda poteci înseninându-și dorul Cu ochi sclipind, și-n mână un inel. Se-opri în drum. În
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
mai cu seamă în primi ani după debutul la Convorbiri literare. În corespondența cu Veronica descoperim, pe fondul pasional, cite un zîmbet de tandrețe șăgalnică, aducând parcă o rază de lumină palidă dinspre Călin (File din poveste ): ”De atunci intru paj și cavaler șervet pentru eternitate în suita M-sale Veronica, supus ca un câine și înamorat ca un cărăbuș “.( Către Veronica Micle, martie 1882, în I. E. Torouțiu, Op., cit. Vol.IV, p.149.). Urmare aprecierii entuziastă a Epigonilor de către Veronica
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
GAȘCA Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului ¶ Sjas ekh lahos hen ekh lahïnka. Sjas len trin kïzaja cigne, trin ćhave. Sinesas ćowrre pa n-aș len ni pala sosθe pena paj. Ama sjas len-da ekh papin, sacis, i averă lenqi savri. Vakerla o lahos p'e lahïnkaqe: -Ćhe, rromnie, me manga' te bikenaw kale papina ka te las amenqe xamasqe. ¶ -Ta tu bikenca kale papina, ama șo mangesa po laθe? ¶ -Na
CEL CU GÂSCA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376637_a_377966]
-
pe-aceia ce n-au știut de bine, pe care doar orbirea îi împingea spre țel fără să-nvoce pronia care venea din mine; apoi stătu din vorbă și am privit spre el. Mi-a arătat piratul ce-l transformase-n paj, supus la muncă aspră de zeu Neptun, prin lege și cum i-a pus rușinea pictată pe obraz ca piatră pe mormântul ce n-a putut alege. Doar el e pedepsitul ! ceilalți se odihnesc și-i legănăm în valuri căci
MORMÂNT DE APE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376684_a_378013]
-
kar·rucos hen i toporiśka andar p'o vas', pa djas-naśtas. O gaźo, kana dikhas ke și traśavdo, ljas peș pala lesθe o bićikletaça. Karik te naśel o rrom? Traśenθar girdi and-ekh kanalos. An koda kanalos sjas moćurla, n-aș paj. Ekh pirro ćhilas, ekh pirro inkanlas; d-abă reuśisardas te inkol andar-o kanalos. Othe, sar pherdasas peș kole nomoloça, phenca ke sjas bivolica, nan-as panda sar manuś. O pădurari, kana dikhas ke o' nakhas o kanalos ankojriga, ni na girdi
COPACI USCAȚI, RAMURI USCATE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376701_a_378030]
-
Într-o carte, printre slove. Din gutui apare lampa, (Fermecată de altfel) Un bostan trage trăsura, Spre un vis unde vrea el! Mere coapte-n scorțioșară Vor să plece iar pe-afară Să înroșească doi obraji, Când sosește un mic paj! Un butoi mai pântecos Stă de pază cam nervos, Vinul bun ar vrea să plece Chiar din cramă, că e rece! Nuci și prune brumării Dau de știre ca să știi, Că e Toamna mai bogată Cum n-a fost ea
SEARĂ DE BASM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373099_a_374428]
-
djas laqe angal: “Șo te keraw ? Te cinaw mol o kefosqe ? Sosqe te cinaw ?, zer k-o kefos savre și gratujită.” O' diśindas: “Śela źene kam anen mol, sajă ka ćhoren la and-o butoj o baro. Kìbor źala and-ekh stikla paj, ăn kidibor mol, na kam axojzol nisar.” Deć geno k-o kefos o stiklaça pherzi pajiça and-o than o mojăqo, sajă ćućardas la and-o butoj o baro de angal-o kher o tribosqe baresqo, să kidă sar okojner invitatoja. Inipa, savre
PETRECEREA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371687_a_373016]
-
pa uźarde te aven servime po ekhe taxtajiça mol palmenqerrăqi, sajă bejenirlerdi la forțe but. O baro vakerdas: “Dragoja musafira, hajden te pas ekh taxtaj mol ekhethanesθe !” Savre musafira vazine pumare taxtaja, ama ujmiră, on na pine mol palmenqerrăqi, ta paj !” Deć diśola ke amaro manuś n-aș o korkorri kare diśindas: “Ekh stikla paj ćhordo ande kidibor mol n-aśi axojzola.” (Phendimata hen paramices afrikanicika, o Tiberiosθar Koman, Gutuj - Bari Bajja, 1994) rromanes, hanumariciko Referință Bibliografica: O kefos / Petrecerea / Sorin Cristian
PETRECEREA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371687_a_373016]
-
but. O baro vakerdas: “Dragoja musafira, hajden te pas ekh taxtaj mol ekhethanesθe !” Savre musafira vazine pumare taxtaja, ama ujmiră, on na pine mol palmenqerrăqi, ta paj !” Deć diśola ke amaro manuś n-aș o korkorri kare diśindas: “Ekh stikla paj ćhordo ande kidibor mol n-aśi axojzola.” (Phendimata hen paramices afrikanicika, o Tiberiosθar Koman, Gutuj - Bari Bajja, 1994) rromanes, hanumariciko Referință Bibliografica: O kefos / Petrecerea / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1415, Anul IV, 15 noiembrie 2014. Drepturi
PETRECEREA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371687_a_373016]
-
Creștinătății peste ruinele Ierusalimului. Principalele arii din opera I Lombardi alla Prima Crociata Aria Sciagurata, ed hai creduto... din actul I Rezumat : După revenirea din exil pentru vină de a fi ucis doi din oamenii lui Arvino, Păgâno îi mărturisește pajului sau, Pirro, că nu răutatea l a determinat să-i ucidă pe cei doi oameni. Amărăciunea că Viclinda îl preferase pe fratele său în locul lui l-a împins la aceste crime. Apoi continuă să i se adreseze Viclindei, ca și când aceasta
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Personaje: Giovanna, fiica lui Giacomo (soprana); Giacomo, tatăl Giovannei (bariton); Carlo VII, regele Franței (tenor); Delil, un ofițer al regelui (tenor); Talbot, comandantul suprem al armatei engleze (baș); ofițeri ai regelui, soldați francezi și englezi, țărani, locuitori din Rheims, heralzi, paji, copii, cavaleri și doamnele lor. Prolog. Tabloul 1. Anul 1429. Cetățenii și oficialii regelui Carlo al VII -lea al Franței se tem de ce i mai rău în legătură cu războiul cu Anglia: abia dacă reușesc să mențină în mâinile lor cetatea Orléans
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
soprana); Ducele de Mantua, un mare vânător de fuste (tenor); Sparafucile, un asasin la ordin (baș); Maddalena, sora acestuia (mezzo soprana); Contele Monterone, (bariton); Giovanna, doica Gildei (mezzo-soprana); Marullo, (bariton); Contele Ceprano, (baș); Contesă Ceprano, (soprana); Matteo Borsa, (tenor); Un paj, (mezzo-soprana); curteni, halebardieri, cavaleri Actul 1 Tabloul 1. Marea sala de bal a castelului ducelui de Mantua. După un preludiu de o mare forță dramatică, cortina se ridică introducăndu-ne în marea sală a castelului Ducelui de Mantua unde acesta a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că fiica lui trebuie să se afle undeva în palat și caută indicii în acest sens. Afișând o atitudine indiferență el pune întrebări din a caror răspunsuri el speră să-și poată da seama unde se află Gilda. Când apare pajul Ducesei aducând un mesaj pentru Duce, curtenii se grăbesc să-l îndepărteze spunându-i că Ducele nu poate fi deranjat. Auzind răspunsurile date pajului, Rigoletto înțelege că Gilda se află la Duce, și îi șomează pe curteni să-i redea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a caror răspunsuri el speră să-și poată da seama unde se află Gilda. Când apare pajul Ducesei aducând un mesaj pentru Duce, curtenii se grăbesc să-l îndepărteze spunându-i că Ducele nu poate fi deranjat. Auzind răspunsurile date pajului, Rigoletto înțelege că Gilda se află la Duce, și îi șomează pe curteni să-i redea pe cea pe care i-au răpit-o peste noapte. Curtenii îi răspund să-și caute amantă aiurea. Bufonul îi uluiește când le strigă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
saxon (tenor); Mină, soția lui (soprana); Egberto, un bătrân cavaler, tatăl Minei (bariton); Briano, un pustnic (baș); Godvino, un aventurier și oaspetele lui Egberto (tenor); Enrico (tenor) și Elenă (mezzosoprana) verii Minei; servitoare, cruciați, doamne și gentlemeni din Kent, scutieri, paji, heralzi, vânători, saxoni, țărani scoțieni. Actul I Tabloul 1. O sală din castelul lui Egberto. Bătrânul cavaler Egberto a organizat un banchet în onoarea lui Aroldo, ginerele său, care tocmai s-a întors dintr-o cruciada în Palestina. În interior
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Personaje: Amelia, soția lui Renato (soprana); Gustavo III, Regele Suediei sau Riccardo, Earl of Warwick, Guvernator al Bostonului (tenor); Reinhart Anclarstroem sau Renato, un creol, secretar și prieten al lui Gustavo (bariton); Mlle Arvinson sau Ulrica, o prezicătoare (mezzo-soprana); Oscar, pajul lui Gustavo (soprana); Ribbing și Horn sau Samuel și Tom, conspiratori (bași); Silvano, un marinar (bariton); partizani ai lui Ribbing și Horn sau Samuel și Tom; servitori, bărbați, femei, copii, măști, dansatori. Actul I Tabloul 1. Boston, Sala de Audiență
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
I Tabloul 1. Boston, Sala de Audiență a Palatului Guvernatorului. Riccardo, conte de Warwick, Guvernatorul englez de Massachusetts, deschide audiență. Printre cei prezenți se află și inamicii guvernatorului, Samuel și Tom, care împreună cu partizanii lor, conspira să-l ucidă. Oscar, pajul lui Riccardo, aduce lista celor invitați la un bal; la vederea numelui Ameliei de care Riccardo este îndrăgostit în secret, acesta se simte profund tulburat (La revedra nell’ stasi). Renato, secretarul și prietenul lui Riccardo, dar și soțul Ameliei, sosește
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
s-a pus la cale împotriva lui, dar Riccardo nu acordă nici o atenție celor spuse de Renato (Alla vită che ț’arride). Începe audiență și un judecător propune că o femeie pe nume Ulrica, acuzată de vrăjitorie, să fie exilata. Pajul Oscar pledează în favoarea Ulricăi (Volta la terrea fronte alle stella ). Riccardo, mărinimos, propune că toți cei prezenți, să se deghizeze și să facă o vizită la peșteră prezicătorei. Tabloul 2. Peșteră Ulricăi. Înconjurată de o mulțime de oameni, Ulrica se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]