459 matches
-
cu titlul de cheltuieli de judecată. În fapt, Curtea de la Strasbourg a reținut că la data de 24 octombrie 2000, reclamanta Georgeta Stoicescu, a fost atacată, mușcată și aruncată la pământ de 7 câini comunitari, în fața casei sale din cartierul Pajura, București. În urma atacului, reclamanta a fost rănită la cap și picior (femur fracturat). După atacul suferit, starea de sănătate a reclamantei s-a deteriorat, astfel încât la 4 iunie 2003 ea a fost încadrată în categoria persoanelor cu handicap. Instanța europeană
Cauza Stoicescu vs. România () [Corola-website/Science/323472_a_324801]
-
considerate corecte. Fața monedei are de obicei o imagine, care poate fi stema țării emitente, capul/bustul unui monarh sau denumirea sau simbolul altei autorități emitente și se numește "avers", sau colocvial "cap". Partea cealaltă se numește "revers" sau colocvial "pajură". În numismatică, pastila monetară se numește "flan", iar diferitele metale sau aliaje sunt desemnate prin abrevieri: AE pentru cupru, AR pentru argint, AV pentru aur, OR pentru "orichalcum" (aliaj auriu de cupru și zinc, adică alama, folosit în epoca romană
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați spre soare, viețuiesc și vipere. Multe din
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
În pofida acestui fapt, fauna din prezent are mai mult de 400 de specii de vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est. În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari. Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
Izbiceni. El a fost recuperat după eliberarea României de sub ocupație străină, în toamna lui 1918. Regimentul 1 grăniceri s-a aflat la rândul său într-un moment dificil, cu prilejul luptelor din defileul Oltului. Atunci, comandantul unității a hotărât îngroparea pajurei, iar flamura a fost înfășurată în jurul corpului unui grănicer care s-a strecurat prin învălmășeală. Steagul a fost repus pe hampă în Moldova și a participat la campaniile din 1917. A fost decorat la sfârșitul războiului cu ordinul Mihai Viteazul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și artistic" (1992-2005). În anul 2005, demisionează de la cotidianul "Adevărul" alături de alți 81 de jurnaliști și, împreună cu Mircea Dinescu, fondează ziarul "Gândul". A avut numeroase apariții în mass-media, îndeosebi în cadrul unor talk-show-uri, fiind invitat permanent la emisiunile televizate "Cap și Pajură" (social-politic), împreună cu Emil Hurezeanu și "CineTePrinde" (în calitate de cinefil). Declarat, pe baza sondajelor de opinie, de 4 ori consecutiv ziaristul și analistul politic nr. 1 al României, în anii 2005, 2006, 2007, 2008.. Deținător al premiului european pentru jurnalism al Fundației
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
de specii amenințate pe teritoriul țării, între care pelicanul dalmațian, cormoranul pigmeu și sturionul de mare european. Regiunile stâncoase de pe coasta sudică reprezintă un habitat favorabil pentru foca mediteraneană. Unele dintre cele mai semnificative specii de păsări din țară este pajura - simbol național al Albaniei - alături de specii de vultur, cocoș de munte și numeroase rațe și gâște sălbatice. Pădurile Albaniei păstrează încă mari comunități de mamifere mari, cum ar fi ursul brun, lupul cenușiu, capra neagră și porci sălbatici. Munții din
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
care au luat parte atât oameni din partea locului, cât și oficialități din Turda. Crucea a căzut în anul 1998, fiind înlocuită în aprilie 1999 cu o alta, tot din metal. Această cruce a fost montată prin grija membrilor "Asociației Alpiniștilor Pajura" din Turda. Vechea bisericuță din lemn ridicată în anul 1937 pe coama din partea dreaptă a Cheilor (în sensul de curgere a văii Hășdate), pe locul unei vechi mănăstiri greco-catolice, a fost demolată în anul 1966, deoarece nu mai era folosită
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
fiind Üçok sau Üçokler. Una din ramurile Üçokleri-lor era tribul Gökhan sau Gök Han, care îi includea pe pecenegi. Toate aceste triburi își aveau ca totem diferite păsări răpitoare din familiile Falconidae, Acvilidae sau Accipiteridae, ca vulturi, ulii, șoimi respectiv pajura sau acvila de munte, ultima, coincidență sau nu, fiind simbol heraldic al Țării Românești medievale, eventual în legătură Imperiul Romano-Bizantin sau cu cumanii sau pecenegii care au dominat acest teritoriu în evul mediu timpuriu. Cronicarii bizantini și mai târziu ruși
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
aceste zone se găsesc iaci, care în multe sate sunt folosiți drept animale de povară. În zona din jurul lui Nathu La trăiesc multe specii amenințate cu dispariția, inclusiv gazela tibetană, leopardul de zăpadă, lupul tibetan, cocoșul de zăpadă, zăganul, corbul, pajura și călifarul roșu. Lupii roșcați sunt considerați periculoși pentru om. Prezența minelor antipersonal în zonă produce moartea unor lupi tibetani, iaci, oi de munte, și a unor măgari sălbatici. Până la 1962, înainte de închiderea pasului, se exportau pe catâri din India
Nathu La () [Corola-website/Science/321649_a_322978]
-
aud respirația unui nor de demult, aud foșnetul coasei unui demon în iarba stelelor. Departe, la margini de margini, unde nu mai este nimic, unde inima mea nu mai poate trimite sângele, acolo doarme un șarpe, acolo se rotește o pajură, acolo răsare Rarița peste frunza unui alun și un stol de vrăbii încete piaptănă părul fecioarelor. Acolo plânge floarea care naște un om, acolo se deschide umbra de miere a fulgerului. Pulberea foșnește un cântec pe care sângele meu l-
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
33 de grame. Baterea monedei este un instrument de afirmare a autorității statale. În forma de guvernământ monarhie este folosită imaginea cu chipul regelui, numită efigie, sau cap situat pe fața numită avers; opusul ei este reversul și se numește pajură și reprezintă stema țării, a casei regale. De aici și expresia "Cap sau pajură" folosită la tragerea la sorți cu banul.
Batere de monedă () [Corola-website/Science/325520_a_326849]
-
forma de guvernământ monarhie este folosită imaginea cu chipul regelui, numită efigie, sau cap situat pe fața numită avers; opusul ei este reversul și se numește pajură și reprezintă stema țării, a casei regale. De aici și expresia "Cap sau pajură" folosită la tragerea la sorți cu banul.
Batere de monedă () [Corola-website/Science/325520_a_326849]
-
2000 a fost inaugurată linia Gara de Nord - 1 Mai, în urma unei finanțări de la Banca Europeană de Investiții (BEI) de 110 milioane euro (pentru un proiect de 220 milioane euro), în urma unui contract semnat în 1997, iar segmentul 1 Mai - Jiului (fostă Pajura) - Parc Bazilescu (2,62 km) a fost dat în exploatare la 1 iulie 2011. În anul 2009, pe lângă lucrările de extindere până la Laromet, s-au desfășurat studii de fezabilitate pentru extinderea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului). Astfel se dorește
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
și a câmpiei, Lupul pentru zonele deluros-muntoase etc.) din Matcă în sacrul Munte / Cogaion (Kogaion), trece prin Gura de Rai („andreonul“ zalmoxian), unde-i Creierul Muntelui, de-aici înălțându-se (grație "Bradului / Axis Mundi", ori păsărilor psihopompe, "Măiastrele - Privighetoarea, Ciocârlia, Pajura" etc.) în Lună "(Sora Soarelui / Spuma Laptelui)", pe fața-i nevăzută, putându-se metamorfoza și în Vârcolac (cf. Romulus Vulcănescu, "Mitologie română," București, Editura Academiei Române, 1985, p. 303). În poemul - ce dă titlul primului ciclu din volumul publicat de Radu
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
care, umilite și descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania. Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Pe porțile cetățuii, despuiate de pajurile nemțești, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreția vremurilor pe care le trăiesc. În acest timp, în sala Cazinei militare, delegații țin adunarea
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
etaje și cu ziduri de doi metri grosime. La baza turnului soclul din piatră cioplită este puțin ieșit în afară. Etajul al treilea are patru ferestre mari pe toate laturile. Deasupra intrării în turn de pe latura estică se află o pajură și un cap de bour cu gâtul așezat într-o parte, încadrate într-un cvadrilob, pe care se desfășoară următoarea inscripție în limba slavonă: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul Domn Io Alexandru Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
probabil modificate înlocuind simbolurile păgâne cu simboluri creștine. Stindardul regal datează din vremea domniei regelui Boleslaus cel Generos (domnie 1076-1079), dar numai în timpul domniei lui Vladislaus the Elbow-High (r. 1320-1333) s-a stabilit modelul cu o pânză roșie împodobită cu pajura albă (stema Poloniei) ca stindard al Regatului Poloniei, simbol al autorității regale utilizat la încoronări și în bătălie. În anii Uniunii Polono-Lituaniene (1569-1795), s-a utilizat și un stindard al Uniunii, ce combina simbolurile heraldice ale Poloniei cu cele ale
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
1569-1795), s-a utilizat și un stindard al Uniunii, ce combina simbolurile heraldice ale Poloniei cu cele ale Marelui Ducat al Lituaniei. Stindardul Uniunii a fost la început alb și împodobit cu armele Uniunii, adică cu modelele heraldice ale Poloniei (pajura albă) și Lituaniei (urmăritorul). Cum ambele steme erau formate din elemente albe (de "argint") într-un câmp roșu, aceste două culori au început să fie utilizate pentru întregul drapel. În secolul al XVII-lea, drapelul era de regulă împărțit în
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
ale nuanțelor culorilor naționale (vezi secțiunea următoare), designul drapelului polonez, inclusiv raportul de 5:8, a rămas neschimbat până astăzi. Drapelul cu stema s-a modificat doar pentru a ajusta schimbările asupra stemei. Între principalele modificări se numără modificarea stilizării pajurii de la modelul clasicist la cel baroc în 1927 și înlăturarea coroanei de pe capul pajurii în timpul regimului comunist între 1944 și 1990. Insurgenții polonezi din secolul al XX-lea purtau brasarde alb-roșii ce jucau același rol ca cel al cocardelor din
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
8, a rămas neschimbat până astăzi. Drapelul cu stema s-a modificat doar pentru a ajusta schimbările asupra stemei. Între principalele modificări se numără modificarea stilizării pajurii de la modelul clasicist la cel baroc în 1927 și înlăturarea coroanei de pe capul pajurii în timpul regimului comunist între 1944 și 1990. Insurgenții polonezi din secolul al XX-lea purtau brasarde alb-roșii ce jucau același rol ca cel al cocardelor din secolele anterioare. Aceste brasarde au fost purtate de luptătorii polonezi în timpul Insurecției din Polonia
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
Sobczak, expert în colorimetrie, readucând nuanța de roșu aproape de carmin. Drapelul Marelui Ducat al Posenului, provincie autonomă majoritar poloneză a Regatului Prusiei, înființată în 1815, era un bicolor orizontal roș-alb. Culorile au fost extrase de pe stema ducatului, stemă formată din pajura neagră prusacă cu un scut interior ce conținea pajura albă poloneză. Din cauza politicii din ce în ce mai antipoloneze a Germaniei, și din cauza identificării albului și roșului drept culori naționale ale Poloniei, drapelul alb-roșu al Posenului a fost înlocuit în 1886 cu un tricolor
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
carmin. Drapelul Marelui Ducat al Posenului, provincie autonomă majoritar poloneză a Regatului Prusiei, înființată în 1815, era un bicolor orizontal roș-alb. Culorile au fost extrase de pe stema ducatului, stemă formată din pajura neagră prusacă cu un scut interior ce conținea pajura albă poloneză. Din cauza politicii din ce în ce mai antipoloneze a Germaniei, și din cauza identificării albului și roșului drept culori naționale ale Poloniei, drapelul alb-roșu al Posenului a fost înlocuit în 1886 cu un tricolor orizontal alb-negru-alb. Nicio altă parte a Poloniei nu a
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), mistreț ("Sus scrofa"), râs carpatin ("Lynx lynx") sau veverița ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), uliu ("Accipiter"), acvila ("Aquila"), pajura, vultur, mierla ("Turdus merula"), sturzul ("Turdus pilaris"), codobatura ("Motacilla albă L."), ciocănitoare (gen din familia "Picoides"); precum și mai multe specii de insecte, reptile și pești. În vecinătatea ariei protejate se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
păsări bat din aripi în jur. Două console cu volute sustin o cornișă corintică cu zece modilioane: intermodilioanele sunt ocupate de capete sculptate ce reprezintă doi tritoni, pe Helios, Heracles, Apollo, un cap uman neidentificat, două Victorii înaripate și o pajură. Niciun element din acest program iconografic nu poate fi legat direct cu ideologia din vremea Tetrarhiei. Camera templului este acoperită cu arce semicirculare, realizate din trei rânduri de plăci fixate cu grijă și sculptate pentru a forma un tavan casetat
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]