269 matches
-
fi spânzurat. O stradă din Bistrița poartă din 1995 numele lui Emil Rebreanu, una din Năsăud începând din 1996, precum și una din Onești. În anul 2012 a fost dezvelit un monument în memoria sa la granița dintre localitățile Ghimeș-Făget și Palanca din județul Bacău, în apropierea locului unde se crede că ar fi fost spânzurat. Monumentul are patru metri înălțime și este confecționat din piatră și bronz, pe o parte se află efigia sa, în timp ce pe cealaltă este reprezentat Sfântul Gheorghe
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
(redenumită de turci în Bender) este o cetate moldovenească din secolul XV, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a construit-o din pământ și lemn - o palancă, pentru a apăra trecătoarea de tătari. Cetățuia de pământ era, probabil, rotundă sau semirculară, avea șanț și val de apărare, iar în poală valului din interiorul cetății erau făcute locuințe de tip bordei. Acest lucru este demonstrat de săpăturile care
Cetatea Tighina () [Corola-website/Science/317016_a_318345]
-
a include câteva locuințe (poate nu 150, dat fiind că sunt cunoscute exagerările călătorului turc) și reședința dizdarului. Pe de altă parte, este plauzibil ca o parte din așezare (centrul) să fi fost fortificat cu palisadă (de aici denumirea de ,palancă’’ pe care o utilizează Celebi), astfel încât numărul de case poate fi apropiat de realitate. Importanța așezării se menține și după recucerirea de către creștini, austriecii transformând-o în centru grăniceresc și sediu de district, cu 9 sate, interesant, aproape toate în
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
mai lung interval de timp de ardeleni - 1658 - cetatea și zona sunt reocupate de Imperiul Otoman și integrare sistemului militar și administrativ otoman - cca. 1668 - Evlia Celebi vizitează cetatea și așezarea: , ...am ajuns la cetatea Vărădia. Și aceasta este o palancă solidă, de formă mai lunguiață decât un pătrat și se află așezată pe o colină înaltă de pe malul râului Mureș, în sangeacul Lipovei. În ea se găsesc o sută cincizeci de case, un dizdar și șaptezeci de neferi. Chiar în mijlocul
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
aliniamentele succesive aprobate de Consiliul Militar Interaliat. Granița a fost trecută la 16/29 noiembrie prin Pasul Prisecani spre Tulgheș, Borsec, Toplița și spre Ditrău de către primele efective ale Diviziei a 7-a. Divizia 1 a trecut Carpații Orientali pe la Palanca și a ocupat Miercurea Ciuc. Ulterior, după ce au ocupat văile Oltului și Mureșului, la 25 noiembrie/8 decembrie Divizia a 7-a ocupat Târgu-Mureș și la 28 noiembrie/ 11 decembrie Reghin, iar Divizia 1 s-a întins spre sud-vest spre Brașov
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
într-o livadă de la marginea fostei frontiere. La 2 octombrie 1921, Liviu Rebreanu a fost prezent la exhumarea rămășițelor pământești ale fratelui său și reînhumarea lor pe pământul fostului Vechi Regat Român, peste pârâul care fusese graniță (de la Ghimeș la Palanca), așa cum fusese ultima sa dorință. Reînhumarea a avut loc într-un cadru oficial, cu concursul societății „Mormintele eroilor căzuți în război”. Reîntors la București, Liviu Rebreanu a reluat lucrul la roman, fără a mai fi deranjat de bătăile în geam
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Precizările autorului din „Mărturisiri” (1932) au fost făcute la zece ani după apariția romanului, ceea ce a făcut ca în memoria publicului să se încetățenească ideea că Apostol Bologa este aceeași persoană cu Emil Rebreanu. Astfel, pe piatra funerară de la Ghimeș - Palanca a fost scris următorul epitaf: „Aici odihnește Apostol Bologa - Emil Rebreanu, eroul romanului Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu”. Romanul "Pădurea spânzuraților" analizează drama sufletească a lui Apostol Bologa cauzată de conflictul între datoria convențională de ofițer și conștiința națională de
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
director și director general, ajungând la gradul de inginer inspector general clasa I. A construit 650 km de căi ferate după concepții proprii. Una dintre cele mai importante trasee de cale ferată realizate de el este linia Târgu Ocna - Comănești - Palanca. A proiectat și realizat numeroase poduri din beton armat și tabliere metalice, o realizare deosebită fiind considerată legarea malurilor Siretului prin opt poduri. În 1889 Elie Radu a realizat o stație de captare a apei subterane la Bragadiru, unică în
Elie Radu () [Corola-website/Science/303560_a_304889]
-
coloneii: Bucur Nicolae, Ariton Virgil, Miculescu Vladimir, Cartianu Gheorghe, Schipor Mihail și Popa Ion din Inspectoratul de Jandarmi București au fost decorați cu Medalia „Cruciada Împotriva Comunismului”. Inspectoratul de Jandarmi Transnistria a capturat 120 de partizani sovietici în zona Vasilievka, Palanca și Mancovna (județul Tulcin) comandați de agentul N.K.V.D. Pecher Israel Naimovici, la 8 noiembrie 1942. La 23 noiembrie 1942, cade la datorie la Perelesavsky, apărând punctul de comandă al Corpului 5 Armată, căpitanului Tanase Constantin, comandantul Companiei 55 Poliție (Inspectoratul
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
mai simplă, mai modernă. Acoperișul este construit din grinzi groase, dreptunghiulare și este acoperit cu ardezie, așezată sub formă de solz de pește (prezent la turnul mare și la cele două turnulețe). Podul castelului este pavat cu cărămidă așezată pe palanca. Lucarnele sunt confecționate din lemn de brad, acoperite cu tablă de zinc (mai tarziu tablă zincata) Fundația este din piatră de codru (beton ciclopan), iar pereții din cărămidă. La parter grosimea pereților, pe alocuri este de un metru. La etaj
Castelul Csernovics din Macea () [Corola-website/Science/322548_a_323877]
-
acest act se poate înțelege că, la acea dată, aici funcționa o reședință voievodală, fortificată desigur. De altfel, săpăturile arheologice confirmă această supoziție, datând perioadei lui Mircea cel Bătrân: o casă, prima biserică-paraclis, o curtină și urme ale unei palisade (palancă) de lemn de mici dimensiuni. Dezvoltarea și extinderea fortificațiilor se face însă o jumătate de veac mai târziu, după menționarea ca singură capitală a Țării Românești (act emis de Alexandru I (Aldea) din anul 1431), posibil în timpul domniei lui Vlad
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
Biserica de lemn „Acoperemântul Maicii Domnului” din Palanca, raionul Călărași este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de importanță națională din Republica Moldova. Lăcașul este ridicat pe un fundament de piatră și are particularități tipologice cu bisericile din Horodiște și Vorniceni, elementele constitutive fiind specifice influenței arhitecturii
Biserica de lemn din Palanca () [Corola-website/Science/333900_a_335229]
-
Palanca este o localitate-centru de comună în raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova. Se află la granița cu Ucraina și este punctul extrem de est al Republicii Moldova. Șoseaua ce trece prin inima comunei este de importanță relevanță, făcând legătură între Bugeacul ucrainean și restul
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
Ștefan Vodă, Republica Moldova. Se află la granița cu Ucraina și este punctul extrem de est al Republicii Moldova. Șoseaua ce trece prin inima comunei este de importanță relevanță, făcând legătură între Bugeacul ucrainean și restul teritoriului acestei țări. Tot pe teritoriul comunei Palanca se află Vama „Bender”, ce contribuie și ea la importanța acesteia. Deși tratatul bilateral moldo-ucrainean din 23 octombrie 1992 nu făcea nici o referire la un eventual schimb de teritorii între cele două state, un "Schimb teritorial între Republică Moldova și
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
tratatul bilateral moldo-ucrainean din 23 octombrie 1992 nu făcea nici o referire la un eventual schimb de teritorii între cele două state, un "Schimb teritorial între Republică Moldova și Ucraina" a fost consemnat într-un proiect de protocol adițional în 2001, Palanca făcând obiect al proiectului ce încă nu a fost pus în aplicare (statut litigios). Scopul acelui proiect a fost acela de a (re)asigura accesul R. Moldova la Marea Neagră prin portul Giurgiulești de pe Dunăre. Pentru a se stabili cărui stat
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
aplicare (statut litigios). Scopul acelui proiect a fost acela de a (re)asigura accesul R. Moldova la Marea Neagră prin portul Giurgiulești de pe Dunăre. Pentru a se stabili cărui stat ar reveni acea porțiune de pământ (enclava basarabeana de tip ), dosarul "Palanca" va fi analizat de o instanță de drept internațional. Potrivit ministrului de externe moldovean de atunci, Andrei Popov, pământul localității Palanca aparține Republicii Moldova și nu va fi deloc cedat Ucrainei. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
de pe Dunăre. Pentru a se stabili cărui stat ar reveni acea porțiune de pământ (enclava basarabeana de tip ), dosarul "Palanca" va fi analizat de o instanță de drept internațional. Potrivit ministrului de externe moldovean de atunci, Andrei Popov, pământul localității Palanca aparține Republicii Moldova și nu va fi deloc cedat Ucrainei. Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:
Palanca, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305824_a_307153]
-
fiind incluse următoarele artere: str. P. Ispirescu, str. I. Budai Deleanu, str. Daliei, str. N. Iorga, str. A. Popovici, str. Mihaly, str. București, str. Țarcului și zona Aeroport. În această săptămână s-au executat reparații pe str. A. Pacha, str. Palanca, str. E. de Savoya, str. V. Alecsandri, str. L. Blaga, str. Sergent Mușat, str. Griselini, str. E. Ungureanu, str. Ghirlandei, str. Feldioara, str. Salcâmilor. L. S. Serviciul SkyPak l La tarife modificate Începând din această săptămână, „Poșta Română“ a modificat
Agenda2003-29-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281249_a_282578]
-
sc. B, Labirint nr. 7, sc. A, Venus, C. Urseni), Pișchia (p), Racoviță (p), Babșa, Cutina, Jamu Mare (p), Comloșu Mare (p). SÂMBĂTĂ: Timișoara (Piața Dr. Russel, străzile Tulnicului, Buftea, Hector, Bd. Revoluției, Popa Șapca, Eugeniu de Savoya, Pavel Chinezul, Palanca). Citiri de regularizare în perioada 5-9 iulie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: C. Aradului nr. 8, 10, 12+agenți economici; casieria din str. Gh. Lazăr: agenți economici+străzile Stelelor nr. 8, 10, 12, 14, Timiș nr. 5, 11
Agenda2004-27-04-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/282619_a_283948]
-
din străji... Acum, În ceas, olăcar domnesc În satele din valea Nistrului, de lângă Soroca! Nu se mai lucrează zilele din datină pentru domnie, nu se mai plătesc dările din toamna asta, dar vreau să văd de azi În două săptămâni palănci ridicate din valuri de pământ, apărători de cai, cu țepușe, străji urcate În turnuri de veghe zi și noapte... Cu buciumași pregătiți pentru vestea de primejdie, cu clopotele bisericilor bătând În dungă, din sat În sat... Cu câte doi călăreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de mult cu năvală de oștire spre apa Nistrului și a Siretului. - O să avem năcaz cu polonezii, Măria Ta... suspină vornicul Isaia. Și cu tătarii, că o să se Întoarcă asupra noastră cu mai mare mânie... La ce păcatele ne trebuie palănci și Întărituri la Soroca? Voievodul sări asupra vornicului, Îl smuci de barbă și strigă: - La ce? La ce, vornice Isaia? Ca să nu mai dormi Domnia Ta la moșiile Brăneștilor, din apropierea Dunării, liniștit că te apără cetățile din Țara de Jos, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de curând. Francisco, oștenii mei vor duce carele spre destinație, iar noi le vom putea ajunge pe drum. - Suntem oaspeții tăi, căpitane... Oană Îl chemă pe stegarul Modruz, poruncindu-i să ia drumul cetăților de hotar, Începând cu Soroca. În locul palăncilor de pământ, ridicate În grabă În toamna lui 1458, Începuseră să se Înalțe zidurile unei cetăți adevărate, din piatră de râu. Nu erau Încă terminate, dar dacă era poruncă să fie urcate tunuri, fie și la jumătatea contraforților, atunci trebuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și Sfintele Daruri. Corespondența parohiei urma să fie transmisă Episcopiei Romanului, prin Încetarea activității Episcopiei Hușilor . Preotul Constantin Popescu va fi delegat din 10 martie 1949 cu suplinirea parohiei Bâcu . La 1 august 1949 preotul Gh. Gheorghiu, parohul din satul Palanca, județul Bacău, face un apel disperat și către preotul din Frenciugi În vederea unei colecte de ajutorare: . Biroul adunării parohiale din parohia Bâcu Frenciugi are la 12 ianuarie 1958 ca președinte pe preotul Constantin Popescu (atestat la 9 și 14 februarie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
învelișului biogeografic ce acoperă relieful: - Plopâia- vale care și- a luat numele tot de la vegetația specifică locului respectiv, în prezent defrișată;"Cornișul de lângă Gruieț"- pădurea de corn menționată în documentele secolului al XV-lea, situată în trecut la S de Palanca; - Huciul lui Cantemir- loc cu tufișuri sau crâng implicat într-o activitate desfășurată de către un anume Cantemir; - Islaz- loc sau câmp nelucrat, pe care crește iarba și este folosit ca pășune ;Dealul Stejărișului și cătunul dispărut Stejărișultopice specifice unor locuri
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
prelucrarea lemnului);Lutărie- existența unor exploatare de argilă pentru chirpici și pereți din vălătuci; - D. Șanțurilor- deal pe care s-a construit o cetate geto-dacă cu șanțuri și valuri de pământ, plus palisade din lemn; - D. Cetatea (467m)și satul Palanca - idem. Topice referitoare la unele activități ce ilustrează amenajarea de heleștee și activități de pescuit desfășuratepe cursul râului : - râul Șacovăț - hidronim ce are la origine regionalismul sacoviște, sacoviță și sicaiță = instrumente de pescuit (considerăm că transformarea s-ului inițial în
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]