266 matches
-
învățătorii lui Bacovia, i-am rezumat astfel activitatea publicistică: „A colaborat la «Albina» și (citînd) «în alte reviste»”. N-am precizat în care anume. E vorba de ,,Răsăritul”, „Vestea”, „Revista economică și culturală” etc. Inițial, prima apărea într un sat, Palanca, apoi la Bacău, și avea majoritatea colaboratorilor, ca și celelalte, format din institutori animați de ideea apostolatului. Aceștia cunoșteau bine ,, Romînia profundă’’ și, întrucît țara trecuse printr-o dureroasă criză, militau pentru o schimbare de mentalitate (cea veche fiind vinovată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ca și restul armatelor aliate, înaintau foarte repede spre...Berlin. Mărșăluia, să ajungă din urmă armata germană, aflată într-o retragere continuă spre Ardeal, U ngaria, prin trecătoarea cea mai apropiată, de la Adjud, On ești, Târgu Ocna, Comănești, Agăș, Brusturoasa, Palanca, Mercu reaCiuc. În timp ce geniștii germani aruncaseră podul și șoseaua de fier de peste apa Trotuș, deja pe dealul Comănești, la cam doi kilometri de podul aruncat în aer, apăruse și infanteria rusă Retras din fața canonadei sovietice, comandamen tul german lăsase în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și Sfintele Daruri. Corespondența parohiei urma să fie transmisă Episcopiei Romanului, prin Încetarea activității Episcopiei Hușilor . Preotul Constantin Popescu va fi delegat din 10 martie 1949 cu suplinirea parohiei Bâcu . La 1 august 1949 preotul Gh. Gheorghiu, parohul din satul Palanca, județul Bacău, face un apel disperat și către preotul din Frenciugi În vederea unei colecte de ajutorare: . Biroul adunării parohiale din parohia Bâcu Frenciugi are la 12 ianuarie 1958 ca președinte pe preotul Constantin Popescu (atestat la 9 și 14 februarie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mulți ani de pușcărie, murind apoi în domiciliul forțat la Fundata, în Bărăgan. Pr. Iosif Duman, rămânând ca paroh în Săbăoani, a fost arestat (prima oară) dar nu știu câți ani a stat în închisoare. Eliberat, a fost numit paroh de Ciugheș - Palanca, unde în 1962 (pentru a doua oară) a fost arestat și a scăpat din închisoare o dată cu decretul de grațiere nr. 411/1964. Pr. Anton Dămoc, fost paroh de Fărăoani, a fost ridicat de securitate prin anul 1949 în urma unei revolte
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
nu au pătruns și În mediile tradițional expansioniste. Rășluirile teritoriale continuă. Partea de răsărit și de sud a Republicii Moldova cunoaște un grav proces de secesiune. După 1992 orașul Tighina iese de sub suveranitatea Moldovei iar În anul 2001 Ucraina revendică zona Palanca din sudul Republicii Moldova și plantează foraje de adâncime În platoul continental al României lângă Insula Șerpilor. În al doilea an al mileniului al treilea În plin proces de europenizare și democratizare, la Chișinău, partidul comunist impune studiul forțat al limbii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a urmașilor urmașilor voștri, în vecii vecilor, amin !...” Terasa e plină de vestigii din toate cele trei milenii care aparțin tracilor, dacilor, carpilor și românilor. OBÂRȘIA TRANSILVANĂ A TEODORENILOR Puțin mai jos de Ghimeș, pe valea Trotușului, se află satul Palanca. Străjuite de ruinele cetății lui Racoczi, amândouă localitățile sunt vechi puncte de graniță, unul moldovenesc, celălalt unguresc. Pe un promontoriu amenajat în malul Trotușului, veghează, într-un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ruinele cetății lui Racoczi, amândouă localitățile sunt vechi puncte de graniță, unul moldovenesc, celălalt unguresc. Pe un promontoriu amenajat în malul Trotușului, veghează, într-un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților. Adesea satul Palanca a adăpostit fugari împărătești, mai ales dintre tinerii ardeleni ce nu voiau să fie prinși la cătane. În 1973, bătrânul Niculiță Cojocaru din Palanca, care pe-atunci împlinea 93 de ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un parc, mormântul lui Emil Rebreanu, prototipul lui Apostol Bologa, protagonistul din Pădurea spânzuraților. Adesea satul Palanca a adăpostit fugari împărătești, mai ales dintre tinerii ardeleni ce nu voiau să fie prinși la cătane. În 1973, bătrânul Niculiță Cojocaru din Palanca, care pe-atunci împlinea 93 de ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție, prin naștere fiind Popovici. L-a chemat Popovici pentru că bunicul său a fost preot în Palanca. Acel popă Toader din Palanca s-a născut
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la cătane. În 1973, bătrânul Niculiță Cojocaru din Palanca, care pe-atunci împlinea 93 de ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție, prin naștere fiind Popovici. L-a chemat Popovici pentru că bunicul său a fost preot în Palanca. Acel popă Toader din Palanca s-a născut dintrun hainal picat de peste munte. Cuvântul unguresc hainal (pronunțat hoinol) înseamnă în românește luceafăr. Era porecla pe care o căpătau fugarii care traversau munții pe plai, călăuziți noaptea de stele iar ziua
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Niculiță Cojocaru din Palanca, care pe-atunci împlinea 93 de ani, mia explicat că numele Cojocaru îi vine din adopție, prin naștere fiind Popovici. L-a chemat Popovici pentru că bunicul său a fost preot în Palanca. Acel popă Toader din Palanca s-a născut dintrun hainal picat de peste munte. Cuvântul unguresc hainal (pronunțat hoinol) înseamnă în românește luceafăr. Era porecla pe care o căpătau fugarii care traversau munții pe plai, călăuziți noaptea de stele iar ziua ascunzânduse printre stânci. În secuime
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
înseamnă în românește luceafăr. Era porecla pe care o căpătau fugarii care traversau munții pe plai, călăuziți noaptea de stele iar ziua ascunzânduse printre stânci. În secuime există numele Hainal iar, la românii din Ghimeș, Hăineală. Deci tatăl popii din Palanca era un hainal din Dămuc, sat de dincolo, din ungurime. Fiind flăcău, el fugise de acasă ca să scape de arcanul celor care voiau să-l prindă la cătănie. La Habsburgi serviciul militar dura ani grei iar cătanele se rupeau de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
grei iar cătanele se rupeau de lumea din care plecaseră. Se întorceau ca niște oameni străini pe care nimeni nu-i mai recunoștea. Din astfel de pricină flăcăii treceau munții și se însurau în satele moldovenești. Fecior de hainal din Palanca, popa Toader a avut trei copii: pe Neculai, pe Alexandru și Ruxanda. Pe toți i-a purtat în școli, Neculai ajungând preot la Brusturoasa iar Alexandru și Ruxanda stabilindu-se în Iași. Ruxanda a ajuns soția colonelului Adam, comandantul Regimentului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ajuns soția colonelului Adam, comandantul Regimentului 13. Alexandru, căruia, ca fecior al unui Toader, în școală i sa zis Teodoreanu, a fost tatăl lui Osvald Teodoreanu, adică bunicul scriitorilor Păstorel și Ionel Teodoreanu. Deși ieșenii păstrau legătura cu rudele din Palanca (ca fecior al lui Neculai Popovici, preotul din Brusturoasa, bătrânul Niculiță Cojocaru era văr drept cu Osvald Teodoreanu), totuși componenta ardelenească a familiei Teodoreanu n-a fost, din câte știu, consemnată în istoria literară. Mai deținem mărturia directorului școlii din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ca fecior al lui Neculai Popovici, preotul din Brusturoasa, bătrânul Niculiță Cojocaru era văr drept cu Osvald Teodoreanu), totuși componenta ardelenească a familiei Teodoreanu n-a fost, din câte știu, consemnată în istoria literară. Mai deținem mărturia directorului școlii din Palanca că, la școală, s-a păstrat mult timp o fotografie care imortaliza figurile lui Ionel și Păstorel Teodoreanu în mijlocul rudelor de la Palanca. Din păcate fotografia a dispărut. PĂSTOREL Prețuit mai presus de calitățile sau defectele obișnuite, spiritul are o valoare
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
familiei Teodoreanu n-a fost, din câte știu, consemnată în istoria literară. Mai deținem mărturia directorului școlii din Palanca că, la școală, s-a păstrat mult timp o fotografie care imortaliza figurile lui Ionel și Păstorel Teodoreanu în mijlocul rudelor de la Palanca. Din păcate fotografia a dispărut. PĂSTOREL Prețuit mai presus de calitățile sau defectele obișnuite, spiritul are o valoare de care ieșenii au ținut întotdeauna seama cu plăcere. Dacă, între frații Teodoreanu, Ionel rămâne scriitorul, anecdotica lui Păstorel e mereu prezentă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
învelișului biogeografic ce acoperă relieful: - Plopâia- vale care și- a luat numele tot de la vegetația specifică locului respectiv, în prezent defrișată;"Cornișul de lângă Gruieț"- pădurea de corn menționată în documentele secolului al XV-lea, situată în trecut la S de Palanca; - Huciul lui Cantemir- loc cu tufișuri sau crâng implicat într-o activitate desfășurată de către un anume Cantemir; - Islaz- loc sau câmp nelucrat, pe care crește iarba și este folosit ca pășune ;Dealul Stejărișului și cătunul dispărut Stejărișultopice specifice unor locuri
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
prelucrarea lemnului);Lutărie- existența unor exploatare de argilă pentru chirpici și pereți din vălătuci; - D. Șanțurilor- deal pe care s-a construit o cetate geto-dacă cu șanțuri și valuri de pământ, plus palisade din lemn; - D. Cetatea (467m)și satul Palanca - idem. Topice referitoare la unele activități ce ilustrează amenajarea de heleștee și activități de pescuit desfășuratepe cursul râului : - râul Șacovăț - hidronim ce are la origine regionalismul sacoviște, sacoviță și sicaiță = instrumente de pescuit (considerăm că transformarea s-ului inițial în
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
IX). Sau începutul încântătorului poem Vedeniile regelui Pepin, scris, de altfel, „În memoria lui Ion Barbu”: „Învinețea, la nuntă cu alai, / Pe frunzele de viță, mucigai, / Iar bobul vin împurpura prin vine / De strugure. Cădeau rubine. / Stricată, bocănea la vânt palancă / Sub merii povârniți în umbră francă. / Era o toamnă cu pomelnic surd / Pe vremea regelui Pepin cel scurt.” E evidentă, astfel, curioasa complementaritate a celor doi poeți în scrisul unui „urmaș” care îi concurează pe chiar terenul lor, și cu
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
2 2 9 Oceacov Oceacov 3 2 6 11 11 Ovidiopol 10 Jugastru Cernevitz Crijopol Meastcovca Jabocrici Dahtalia Cneaje Veboca Olșanca Marianovca Socolovca Bila Cojnița Hajbiecva Zicovca Cacicova Pietrosu Mirinovca Petroșivca Podlesovca Pisarevca Ratuș Trostineț Techinovca Ianculovca Iampol Tomaspol Gorișcovca Palanca Netribovca Comargorod Elaneț Golovo-Rusova Vapniarca 341 187 196 130 1 12 7 12 1 1 3 18 7 180 3 2 2 7 2 7 1 6 1 1 245 248 50 3 40 1 2 881 255 316 403
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Beresti-Tazlau │ 67. Măgura 9. Berzunti │ 68. Mărăști 10. Birsanesti │ 69. Mărgineni 11. Blaga │ 70. Mînăstirea Casin 12. Blagesti │ 71. Negri 13. Bogdănești │ 72. Nicolae Bălcescu 14. Bratila │ 73. Odobesti 15. Brusturoasa │ 74. Oniscani 16. Buciumi │ 75. Orbeni 17. Bucșești │ 78. Palanca 18. Buda │ 77. Parava 19. Buhaci │ 78. Parincea 20. Burdusaci │ 79. Pancesti 21. Casin │ 80. Petresti 22. Cabesti │ 81. Pincesti 23. Caiuti │ 82. Pirgaresti 24. Chetris │ 83. Pîrjol 25. Cirligi │ 84. Plopana 26. Cleja │ 85. Podu Turcului 27. Cociu │ 86
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
localități| 12 | 7 | 4 | 10 | 10 | 21 | 5 | 2 | 2 | | miniere | | | | | | | | | | +----------+--------------+-----------+------------+------------+------------+--------------+-----------+--------------+---------+ |Localități|Zona minieră |Aninoasa |Asau |Zona minieră| Zona |Bigar |Aghiresu |Valea Crisului|Sotinga | |miniere |defavorizata +-----------+------------+defavorizata| minieră +--------------+-----------+--------------+---------+ | |"Apuseni" |Berevoiesti|Brusturoasa | Stei-Nucet |defavorizata|Cozla |Iară |Zona minieră |Tatarani | | |conform H.G. +-----------+Palanca |conform H.G.| Rodna, +--------------+-----------+defavorizata +---------+ | |nr. 813/1999 |Boteni |Dofteana |nr. 194/1999|conform H.G.|Jitin |Ticu |Baraolt | | | |Albă Iulia | |Zona minieră|Zona minieră|nr. 640/1999+--------------+-----------+conform H.G. | | | |Aiud +-----------+defavorizata|defavorizata| Lesu |Liubcova |Baisoara |nr. 209/1999. | | | |Albac |Câmpulung |Comănești
GHID DE PROCEDURI din 14 mai 2004 privind măsuri pentru acordarea de stimulente financiare, prin Agentia Naţională pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere, antreprenorilor locali, în vederea angajarii şi instruirii persoanelor fără loc de muncă din zonele miniere cu grave dezechilibre economice şi sociale, ca urmare a restructurarii sectorului minier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157950_a_159279]
-
Articolul 1 Se aprobă licență de concesiune a activității miniere de exploatare a nisipului și pietrișului, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Asco" - Ș.A. din municipiul Miercurea-Ciuc, județul Harghita, în calitate de concesionar, în perimetrul Palanca din localitatea Palanca, județul Bacău, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 (1) Stabilirea și plata redevenței se fac în condițiile prevăzute la art. XI din anexă la prezența hotărâre. ... (2) Cuantumul majorărilor de întârziere
HOTĂRÂRE nr. 554 din 21 mai 2003 privind aprobarea unei licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiată între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Asco" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150014_a_151343]
-
Se aprobă licență de concesiune a activității miniere de exploatare a nisipului și pietrișului, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Asco" - Ș.A. din municipiul Miercurea-Ciuc, județul Harghita, în calitate de concesionar, în perimetrul Palanca din localitatea Palanca, județul Bacău, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 (1) Stabilirea și plata redevenței se fac în condițiile prevăzute la art. XI din anexă la prezența hotărâre. ... (2) Cuantumul majorărilor de întârziere, prevăzut la art.
HOTĂRÂRE nr. 554 din 21 mai 2003 privind aprobarea unei licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiată între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale şi Societatea Comercială "Asco" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150014_a_151343]
-
R 1756674 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 71 S.C. RAAB KARCHER 0201/ 10.12.2002 10 noiembrie 2004 ROMÂNIA SRL Str. Ronda, nr. 55, sector 2, București Cod Unic de Înregistrare R 9001131 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 72 S.C. TIM-NET SRL 0210/ 22.04.2003 10 noiembrie 2004 Str. Palanca, nr. 2, et. 1, corp A, 0211/22.04.2003 Timișoara, județul Timiș Cod Unic de Înregistrare R 9938760 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 73 S.C. ROLLER COM SRL 0205/20.03.2003 10 noiembrie 2004 Str. Drumul Găzarului, nr. 2, 0206/20.03.2003
DECIZIE nr. 1 din 11 iunie 2003 pentru stabilirea Graficului de reconfirmare a avizelor privind distribuirea şi utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale obţinute de agenţii economici (societăţi comerciale) până la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150815_a_152144]
-
29. C.S.V. Oituz Oituz, comuna 38.708;38.709 110 Hârja 30. C.S.V. Onești Onești, str. 38.710; 210 Mărășești nr. 120 38.711 31. C.S.V. Orbeni Orbeni 38.712 105 32. C.S.V. Parincea Parincea 38.713 131 33. C.S.V. Palanca Palanca 38.714; 264 38.715 34. C.S.V. Pârjol Pârjol 38.716, 144 38.717 35. C.S.V. Pâncești Pâncești 38.718 144 36. C.S.V. Plopana Plopana 38.719; 154 38.720 37. C.S.V. Poduri Poduri 38.721 185 38. C.S.V.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 4 noiembrie 2004(*actualizata*) privind vanzarea bunurilor imobile in care se desfasoara activitati de asistenta sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162618_a_163947]