194 matches
-
Mikołaj Gryfita. Cu toate acestea, apariția unui adversar puternic la tronul Cracoviei, fiul cel mare a lui Cazmir al II-lea, Leszek I cel Alb, a cauzat prăbușirea candidaturii dar și faptul că Vladisalv și-a bazat guvernarea asupra contelui palatin Goworek, care era un dușman încăpățânat al voievodului Mikołaj. Guvernarea lui Vladislav ca Duce de Cracovia și a Poloniei Mari, a durat timp de patru ani, până în 1206, când, după moartea principalului său susținător, voievodul Mikołaj Gryfita, Leszek I cel
Vladislav al III-lea Picioare Groase () [Corola-website/Science/330632_a_331961]
-
în 3 triburi a fost o reformă a lui Romulus). Aceste reforme au fost importante pe plan administrativ, deoarece Servius Tullius a reușit astfel să aibă o autoritate mai mare asupra triburilor de sabini, etrusci, de pe colinele Aventin, Esquilin și Palatin( colina Caelius a fost cucerită mai târziu). În anul 534 î.H. Servius Tullius a fost omorât de către fiica sa, Tullia, care era soția lui Tarquinius Superbus, care avea să devină ultimul rege al Romei. Acesta a domnit între 534
Servius Tullius () [Corola-website/Science/320097_a_321426]
-
a fost stră-strănepoata regelui George al II-lea al Marii Britanii. Fratele ei, Alexandru, a fost bunicul lui Mary de Teck, viitoarea regină consort a regelui George al V-lea al Regatului Unit. A fost a treia soție a Arhiducelui Joseph, Palatin al Ungariei cu care s-a căsătorit la 24 august 1819. Cuplul a avut cinci copii.
Maria Dorothea de Württemberg () [Corola-website/Science/326183_a_327512]
-
câțiva boieri cu două steaguri: unul albastru cu o cruce roșie, altul alb cu o dungă roșie. Iar la intrarea în palatul domnitorului Vasile Lupu, solul polonez era însoțit de câțiva boieri cu un steag albastru. Solul polonez Ioan Gninski, palatin de Culm, relatează despre solia sa în Moldova din anii 1677-1678, că: „îndată ce am pornit au urmat și boierii și toată curtea sub un steag roșu de stofă de Damasc în chip de insignă militară... Aproape de Iași s-au ivit
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
țepoasă (= țep) anterioară. Înotătoarea adipoasă lipsește. Înotătoarea anală, foarte lungă (cu 41—110 radii), ajungând până la înotătoarea caudală sau contopindu-se cu aceasta. Înotătoarea caudală rotunjită sau trunchiată, mai rar scobită. Înotătoarele ventralele mici, uneori absente. Fălcile, prevomerul și uneori palatinul, sunt prevăzute cu dinți. Maxilarele rudimentare. Ectopterigoidul lipsește. Mezopterigoidele sunt mici, unind metapterigoidele cu prevomerul. Posttemporalele absente. Subopercularul lipsește. A cincea vertebră reunită printr-o punte de cele 4 vertebre anterioare modificate. Vertebrele 2—5 contopite între ele. Membranele branhiale
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
care participaseră la răscoala din 1467, refugiindu-se în Polonia. Maramureșanul Coroi din Oncești, la 12 km mai jos de Sighet, pentru că l-a apărat pe rege la Baia, a fost scos de sub jurisdicția autorităților locale și supus celei a palatinului și a judelui curții regale. Din aceste documente nu respiră un sentiment al unei izbânzi deosebite, dimpotrivă, ele ne sugerează că regele a fost înfrânt la Baia. Faptul că regele impunea stărilor Transilvaniei să-i dea 40.000 de galbeni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îndreaptă spre Liov, unde ajunge după nouă săptămâni, însoțit fiind de 3.000 de soldați. Regele va aștepta aici ca Ștefan să vină și să i se închine, dar întrebat de mai mulți soli ai regelui, printre care și Ioan, palatinul Podoliei, de ce nu vine în fața regelui, Ștefan a răspuns că nu poate din cauza conflictului cu domnul Munteniei. Deși în răspunsul domnului regele vedea că „spune lucruri vrednice de crezut”, totuși justificarea pornea și din viclenie. Regele „socotea că Ștefan nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
până la pământ, la fel făcând și supușii”, după care a depus jurământul. Regele declară că îl ia pe domn și țara lui sub protecția sa „și te lăsăm în ceea ce privește toate demnitățile și toate drepturile țării tale, întocmai ca pe un palatin al nostru”. După ce l-a sărutat pe voievod, regele a luat steagul Moldovei și l-a dat predat mareșalului. Boierii au aruncat steagurile la pământ. La insistențele domnului și ale boierilor, nu au fost frânte hampele steagurilor, așa cum se obișnuia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
scria că regele a fost însoțit de 20.000 de călăreți „Partea cea mai mare din aceștia erau cavaleri îmbrăcați în fier, aleși tot unul și unul, cu arme fulgerătoare... Puține zile în urmă, cum s-a hotărât, veni și palatinul Ștefan, principele și războinicul cel mai vestit de pe vremea aceea”, cunoscut pentru victoriile sale asupra turcilor sau asupra regelui Matei. O tribună acoperită cu aur a fost așezată într-un cort înalt. După ce regele s-a urcat la tribună a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
umilirea unui principe atât de mare, cortul regesc, care cu intenție era întocmit așa, căzu la pământ, tăindu-i-se legăturile, și cele ce se petreceau în ascuns se arătară vederii tuturor celor de față, uimiți de atâta măreție. Și, palatinul, cu sufletul mare cum era, nu se tulbură deloc. Aruncă la picioarele regelui sceptrul moldovenesc și, făcându-și semnul crucii și ținând în mână Sfânta Scriptură - era anume de rit grecesc - jură cu multă ceremonie jurământul de credință, supunere și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îngenunchează, ci doar își înclină capul și steagul foarte jos”. V. Eschenazy consideră că această relatare, datând din 1598, trebuie privită cu o anumită rezervă, ea putând „să redeschidă discuțiile asupra naturii și conținutul acestor relații”. Termenii folosiți în Omagiul Palatinului Moldovei concordă cu relatarea englezească, în care se arată că domnul nu îngenunchează (he kneelet not), iar în textul latin avem același termen: „îndoaie genunchiul (flexis suo more genubus)”, ceea ce concordă cu relatarea lui Wapowski în care se spune „îndoindu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ceea ce concordă cu relatarea lui Wapowski în care se spune „îndoindu-și genunchi” și nu „îngenunchind”. Discuțiile, tratativele, au continuat între cele două părți în zilele de 15 și 16 septembrie. În documentele elaborate cu această ocazie, Ștefan era numit palatin, voievod, dar și domn al Moldovei prin grația lui Dumnezeu (Dei gracia dominus terre Moldavie). Regele se obliga să-l apere pe Ștefan, pe fiii săi și pe boierii săi, de toți dușmanii săi și să apere vechile hotare ale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poloni moderni au încercat să-l disculpe pe rege. L. Finkel a afirmat că între subiectul discuțiilor de la Lovocea și campania regelui polon în 1497 nu exista nici o legătură. Cronicarul Bernard Wapowski scria că: „S-a discutat apoi despre Ștefan, palatinul Moldovei, care stăpânea asupra Misiei de Jos, să-l silească la depunerea jurământului de credință și ascultare a regatului și a regelui polon, după cum făcuse mai înaintea lui Cazimir... în Colomeea din Pocuția. Iar dacă s-ar împotrivi, să-l
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că domnul Moldovei îi va da regelui liberă trecere prin Moldova, mai ales că exact în această vreme „se răspândi zvonul - nu se știe de cine scornit - că regele Albert pornește cu război nu împotriva turcilor, ci împotriva lui Ștefan palatinul și împotriva moldovenilor”, cu gândul să-l alunge pe Ștefan și să pună domn pe fratele său, Sigismund. Frederic, fratele regelui, aflând care sunt adevăratele intenții ale regelui, i-a cerut episcopului Creslau (Krzestaw Zkurowek) să-l sfătuiască pe rege
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și să pună domn pe fratele său, Sigismund. Frederic, fratele regelui, aflând care sunt adevăratele intenții ale regelui, i-a cerut episcopului Creslau (Krzestaw Zkurowek) să-l sfătuiască pe rege „într-o audiență secretă, ...să nu întărâte cu război pe palatinul Ștefan, strălucitul războinic, ci mai bine să se folosească de el împotriva turcilor”. Episcopul l-a ajuns pe rege la Premislia și i-a amintit că Ștefan „l-a bătut pe Mahomed, împăratul turcilor, și pe Matia, regele Ungariei, amândoi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al II-lea. Demonstrația făcută de Rezachevici a pornit de la volumul de documente, Acta expeditionum bellicalium, publicat în 1882, despre care afirmă că nu a fost cunoscut istoricilor până acum. Este vorba de documente de judecată, pe care le dă palatinul de Kalisz și Poznan, documente prețioase, deoarece pisarul a pus pe fiecare document data și locul unde a fost scris. Acta expeditionum bellicalium nu a fost un document necunoscut, cum pretinde C. Rezachevici. I. Ursu îl amintește în lucrarea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea din Polonia Mare nu a trecut prin această localitate. Din care cauză, Rezachevici a socotit că este nimerit să mute întâlnirea dintre solii lui Ștefan cel Mare și regele polon la Sniatin, unde nu era regele, dar se afla palatinul de Kalisz și Poznan cu oamenii săi. De la Coțmani, regele a pornit spre Șipinți, unde a staționat între 22-27 august. Între 28-31 august și 1 septembrie, regele și oastea din Polonia Mică se afla undeva pe stânga Prutului, nu departe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hotin, unde se afla la 3-4 septembrie („prope oppidum Choczym, circa fluvium Prut”). La 5 septembrie, Jan Trnka și oastea comandată de el s-au deplasat de la Hotin spre curtea lui Hadir („circa curiam Hadir, penes fluvium Pruth”), unde pisarul palatinului Sedziwoj Czarnkowski data un alt document la 9 septembrie. Confuzia făcută de pisar, când a scris „oppidum Choczym circa fluvium Pruth”, a stârnit nedumerirea istoricului nostru, care a crezut că a existat un sat cu numele de Hotin pe Prut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmă, se făcu în zid o mare deschizătură, pe care moldovenii o astupară cu stejari bătuți (lipiți - de fapt n.n.) cu noroi și cu alte lucruri. Și aveau și ei tunuri și alte mașini de război. În vremea aceasta, Ștefan palatinul nu se odihnea. Adunătorilor de nutreț le răsplăti el toate relele pricinuite. Se lovi de mai multe ori cu ei, iar drumul care venea din regat, și pe care trebuia să se aducă proviant pentru tabăra regelui, îl închise cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înapoire drumul Sniatin - Cernăuți - Siret - Suceava trecea prin Codrii Cosminului. Nu este, însă, vorba de o confuzie comisă de cronicarii moldoveni ca să justifice lupta din Codrii Cosminului, deoarece, chiar și cel mai avizat cronicar polon, Wapowski scria: „trimisese vorbă Ștefan palatinul ca regele să-și îndrepte trupele de poloni, la întoarcerea acasă, spre câmpul liber și pe același drum pe care venise - mai ferit de orice atac din partea dușmanului - și să ție la dreapta, o cale deși mai lungă, dar mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un avertisment al lui Ștefan de care Ioan Albert nu ține seama, logic, vinovat e regele și nu domnul. Lupta din Codrii Cosminului. La 16 octombrie regele ridica asediul Sucevii; la 19 octombrie, începea retragerea armatei polone. Detașamentul comandat de palatinul de Kalisz, Czarnkowski, se afla la 16 octombrie lângă Suceava, la 22 și 23 octombrie lângă râul Siret (circa fluvium Sereth), iar la 2 noiembrie lângă orașul Sniatin. Cea mai detaliată descriere a campaniei din 1497 ne-a lăsat-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acele păduri și în codrii de fag pe craiul Albert și oastea lui”. Bătrânețea și boala nu l-au împiedicat pe domn să fie prezent pe câmpul de bătaie și să conducă lupta. Wapowski arată că la asediu Sucevei „Ștefan palatinul nu se odihnea”, iar în Codrii Cosminului, când polonii treceau prin pădure, „iată palatinul Ștefan cu o ceată de pedestrași gata de atac”. El dă ordinele după care se conduc oștenii săi. În Cronica de la mănăstirea Hustânskaia se menționează că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pagubele sale”, își începe relatarea Cronica de la Mănăstirea Hustânskaia, face o incursiune în 1498. Cronicarul polon Cromer era și el de părere că Ștefan a atacat regatul „ca să răzbune pentru războiul ce l-a făcut pe nedrept” regele. „Căci Ștefan palatinul, neuitându-și pe nedreptatea pricinuită și de pustiirea Moldovei, scrie Wapowski, năvălind în primăvara anului următor în Polonia și Rusia, țări cu mulți locuitori pe vremea aceea și îmbelșugate, le jefui cu sabie și foc, în chipul cel mai jalnic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vârau în pântecele cailor”, dar n-au avut scăpare și s-au găsit „nenumărate leșuri omenești în pântecele animalelor”. Oastea, care a reușit să scape, a încercat să se refugieze prin Moldova, dar „fu greu încercată și măcelărită de Ștefan palatinul și de moldovenii săi, îmbrăcați mincinos în haine polone. Tot drumul până la gurile Dunării era plin de leșuri turcești”. Turcii, în retragerea lor, treceau Prutul la 5 ianuarie 1499. Drama trăită de turci a produs o puternică impresie asupra contemporanilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
amenințarea cu război și pentru că polonii pregăteau o expediție împotriva lui Frederic, marchionul de la Brandenburg și mare maestru al Ordinului prusian, regele Albert, ca să lase toate sigure în urmă-i, porunci să fie tăiat Ilie în Cichov (Czachow), în fața oamenilor palatinului Ștefan, invocând ca motiv falsificarea de către acela a unor scrisori regești. Astfel de sfârșit avu, pentru binele păcii, bărbatul de neam așa de nobil.” Regele a trimis la Suceava pe arhiepiscopul de Liov Andrei Róża (Róża Boryszewski), ca să trateze problemele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]