141 matches
-
lobi de creștere, separați de două șanțuri verticale, lobul distal fiind mai mare ca cel mezial, lobul central fiind cel mai mare. Corespunzător vârfului cuspidului, prezintă o muchie axială care-i dă o orientare dublă, spre mezial și distal. Fața palatinală are contur asemănător feței vestibulare, dar dimensiuni mai reduse. Relieful este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum este foarte proeminent, fiind un rudiment de cuspid de la care pleacă două
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
central fiind cel mai mare. Corespunzător vârfului cuspidului, prezintă o muchie axială care-i dă o orientare dublă, spre mezial și distal. Fața palatinală are contur asemănător feței vestibulare, dar dimensiuni mai reduse. Relieful este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum este foarte proeminent, fiind un rudiment de cuspid de la care pleacă două creste marginale și o creastă medie ce separă depresiunea feței palatinale în două compartimente: mezial și distal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum este foarte proeminent, fiind un rudiment de cuspid de la care pleacă două creste marginale și o creastă medie ce separă depresiunea feței palatinale în două compartimente: mezial și distal. Fața mezială are contur triunghiular, cu baza spre colet, iar vârful corespunde unghiului incizo-proximal. Există o diferență foarte redusă între înălțime și lățime. Relieful este convex în dublu sens, iar în treimea cervicală există
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai voluminoasă, având cea mai mare circumferință dintre toți frontalii; marginea incizală are formă triunghiulară, reprezentând vârful cuspidului; - fața vestibulară este mai convexă decât a incisivilor, marcată de o linie de smalț ce creează două versante: mezial și distal; - fața palatinală este dominată de un cingulum proeminent din care pornesc crestele de smalț (două marginale și una mediană); - fețele proximale prezintă în treimea de colet câte o depresiunea longitudinală sub formă de șanț; - rădăcina este foarte voluminoasă, fiind triunghiulară sau ovalară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lung decât cel distal. Marginile proximale sunt ușor convergente spre colet. Relieful este convex în dublu sens, axial și mezio-distal, cu convexitatea maximă situată mezial în treimea cervicală. Prezintă două șanțuri cu direcție verticală ce delimitează lobulii de creștere. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse, cu marginea ocluzală mai rotunjită. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă la unirea treimii mijlocii cu cea mezială. Fețele proximale sunt cele mai mari fețe axiale, având
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dar cu dimensiuni mai reduse, cu marginea ocluzală mai rotunjită. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă la unirea treimii mijlocii cu cea mezială. Fețele proximale sunt cele mai mari fețe axiale, având o orientare ușor convergentă spre palatinal. Fața mezială are contur trapezoidal, cu baza mare la colet. Marginea cervicală constituie baza mare a trapezului, fiind o linie curbă cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală constituie baza mică a trapezului, având formă de “V” larg deschis. Marginea vestibulară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervicală constituie baza mare a trapezului, fiind o linie curbă cu convexitatea spre ocluzal. Marginea ocluzală constituie baza mică a trapezului, având formă de “V” larg deschis. Marginea vestibulară este o linie curbă cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Marginea palatinală are forma unei linii curbe cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Este mai scurtă decât marginea vestibulară. Relieful feței meziale este convex în treimea ocluzală, cu convexitatea mai accentuată vestibular, unde este situat punctul de contact cu vecinul, iar în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și un relief mai convex. Fața ocluzală se înscrie într-un dreptunghi mult rotunjit. Diametrul maxim este orientat vestibulo-palatinal, iar cel minim mezio-distal. Marginea vestibulară este convexă, cu depresiuni ce corespund șanțurilor ce separă cei trei lobuli de creștere. Marginea palatinală are formă de semicerc, mai mică decât cea vestibulară. Marginea mezială este o linie foarte ușor curbată. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Cele două margini proximale sunt ușor convergențe spre palatinal. Relieful feței ocluzale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de creștere. Marginea palatinală are formă de semicerc, mai mică decât cea vestibulară. Marginea mezială este o linie foarte ușor curbată. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Cele două margini proximale sunt ușor convergențe spre palatinal. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare și mai proeminent decât cel palatinal. Aceștia sunt separați prin șanțul intercus-pidian, în linie dreaptă, cu orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian se termină
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ușor curbată. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială. Cele două margini proximale sunt ușor convergențe spre palatinal. Relieful feței ocluzale este reprezentat de doi cuspizi, cel vestibular fiind mai mare și mai proeminent decât cel palatinal. Aceștia sunt separați prin șanțul intercus-pidian, în linie dreaptă, cu orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian se termină proximal în două fose, mezială și distală, delimitate la exterior de crestele marginale proximale, care se unesc cu crestele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se unesc cu crestele sagitale ocluzale ale celor doi cuspizi, delimitând depresiunile feței ocluzale. Fosele au formă triunghiulară, cea mezială fiind mai mare ca cea distală. Rădăcina - în 65% din cazuri, premolarul 1 maxilar are două rădăcini, situate vestibular și palatinal. Rădăcina vestibulară este mai mare (mai lungă și mai groasă) decât cea palatinală (mai. scurtă și mai subțire). Poate avea și o singură rădăcină, cu terminație bifidă, prezentând în interior două canale radiculare. În mod excepțional, putem întâlni trei rădăcini
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale. Fosele au formă triunghiulară, cea mezială fiind mai mare ca cea distală. Rădăcina - în 65% din cazuri, premolarul 1 maxilar are două rădăcini, situate vestibular și palatinal. Rădăcina vestibulară este mai mare (mai lungă și mai groasă) decât cea palatinală (mai. scurtă și mai subțire). Poate avea și o singură rădăcină, cu terminație bifidă, prezentând în interior două canale radiculare. În mod excepțional, putem întâlni trei rădăcini. Caracteristici pentru identificare: - coroana are formă de paralelipiped cu patru fețe laterale și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
putem întâlni trei rădăcini. Caracteristici pentru identificare: - coroana are formă de paralelipiped cu patru fețe laterale și o față ocluzală; - fața mezială este cea mai mare dintre fețele laterale; - fața ocluzală este bicuspidă, cuspidul vestibular fiind mai mare ca cel palatinal; - prezintă două rădăcini sau una bifidă aplatizată ușor mezio-distal. PREMOLARUL 2 MAXILAR (fig. 44), 1.5., 2.5. înălțime totală = 21 mm înălțime radiculară = 14 mm diametre: - coronar MD = 7 mm - cervical MD = 5 mm -coronar VP = 9 mm -cervical
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
conică, foarte ușor aplatizată mezio-distal; -apexul este înclinat spre distal și rotunjit. MOLARUL 1 SUPERIOR (fig. 47) 1.6., 2.6., 1.6., 2.6. înălțime totală = 25 mm înălțime radiculară = 17 mm diametre: - coronar MD - vestibular =10 mm MD - palatinal = 11 mm -cervical MD = 8 mm -coronar VP = 11 mm - cervical VP = 10 mm Erupe la 6-7 ani. Este cel mai voluminos dinte superior. Coroana are formă cuboidală, cu patru fețe axiale și una ocluzală. Fața vestibulară are un contur
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
convex, fiind foarte puțin convergente spre colet. Marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai convergentă. Relieful este reprezentat de un șanț vertical situat mai aproape de marginea distală, care se termină la mijlocul înălțimii acestei fețe în foseta vestibulară. Fața palatinală are un contur ce se înscrie tot într-un trapez, dar cu o diferență mai mare între baza mare și baza mică. Marginea vestibulară are o formă de “W”, cu “V”- ul mezial mult mai mare ca cel distal. Marginea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervicală a acestei fețe are forma unei linii ușor curbe, cu convexitatea spre apical. Marginile proximale sunt convergente spre colet, dar au o diferență dimensională mai mare. Relieful este convex în dublu sens, cu convexitatea maximă în treimea mijlocie. Șanțul palatinal se termină pierdut, la mică distanță de marginea cervicală. În 50-60% din cazuri există tuberculul Carabelli, proeminență situată pe lobul mezio-palatinal, considerat cuspid supranumerar ce nu atinge niciodată planul de ocluzie. Fața mezială este cea mai lată dintre toate fețele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu diametrul maxim situat între cuspidul mezio-vestibular și disto-palatinal. Unghiurile mezio-palatinal și disto-vestibular sunt obtuze, iar cele mezio-vestibular și disto-palatinal sunt ascuțite. Marginea vestibulară a feței ocluzale este convexă, bilobată și corespunde crestelor sagitale de smalț ale cuspizilor vestibulari. Marginea palatinală este de asemenea bilobată, dar cu partea mezială de două ori mai mare decât cea distală. Marginea vestibulară față de cea palatinală este convergentă spre distal. Marginea mezială este cea mai mare, formează cu cea vestibulară un unghi de 105 grade
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ascuțite. Marginea vestibulară a feței ocluzale este convexă, bilobată și corespunde crestelor sagitale de smalț ale cuspizilor vestibulari. Marginea palatinală este de asemenea bilobată, dar cu partea mezială de două ori mai mare decât cea distală. Marginea vestibulară față de cea palatinală este convergentă spre distal. Marginea mezială este cea mai mare, formează cu cea vestibulară un unghi de 105 grade. Este reprezentată de creasta marginală de smalț. Marginea distală este cea mai mică și mai convexă. Relieful feței ocluzale a molarului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de pe fața vestibulară (în foseta vestibulară). Între cele două șanțuri (mezio-central și disto-vestibular) se face un unghi de 95 grade. Al treilea șanț este disto-palatinal, situat între cuspidul mezio-palatinal și creasta oblică de smalț. Se termină prin șanțul de pe fața palatinală. Relieful feței ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală) este situată la intersecția șanțurilor vestibulo-central și mezio-central. Distanța între
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ocluzale este completat de cele trei fose, dintre care două principale și una secundară. Fosele principale (mezială și distală) sunt delimitate de crestele marginale, iar cea secundară (centrală) este situată la intersecția șanțurilor vestibulo-central și mezio-central. Distanța între vârfurile cuspizilor palatinali și vestibulari este de 7 mm, iar diametrul maxim al coroanei este mai mare decât al feței ocluzale cu 4,7 mm. Rădăcina: molarul 1 maxilar are trei rădăcini (una palatinală și două vestibulare). Rădăcina palatinală este mult mai mare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
intersecția șanțurilor vestibulo-central și mezio-central. Distanța între vârfurile cuspizilor palatinali și vestibulari este de 7 mm, iar diametrul maxim al coroanei este mai mare decât al feței ocluzale cu 4,7 mm. Rădăcina: molarul 1 maxilar are trei rădăcini (una palatinală și două vestibulare). Rădăcina palatinală este mult mai mare decât cele vestibulare, este aplatizată vestibulo-palatinal fiind orientată divergent (variabil) față de cele vestibulare. Rădăcina mezio-vestibulară este mai aplatizată decât cea disto-vestibulară în sens mezio-distal. Rădăcinile vestibulare au în general apexurile recurbate
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Distanța între vârfurile cuspizilor palatinali și vestibulari este de 7 mm, iar diametrul maxim al coroanei este mai mare decât al feței ocluzale cu 4,7 mm. Rădăcina: molarul 1 maxilar are trei rădăcini (una palatinală și două vestibulare). Rădăcina palatinală este mult mai mare decât cele vestibulare, este aplatizată vestibulo-palatinal fiind orientată divergent (variabil) față de cele vestibulare. Rădăcina mezio-vestibulară este mai aplatizată decât cea disto-vestibulară în sens mezio-distal. Rădăcinile vestibulare au în general apexurile recurbate reciproc. Ambele rădăcini vestibulare sunt
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Erupe la 12 ani. Coroana este asemănătoare cu a primului molar dar mai accentuat aplatizată mezio-distal. în secțiune orizontală se menține forma romboidală. Particularități față de molarul 1: -dimensiuni mai reduse în toate sensurile; -aplatizare mezio-distală mai accentuată; -șanțurile vestibular și palatinal mai puțin adânci; -fosa distală poate fi mult mai redusă rezultând un șanț în locul ei; -fața ocluzală are cuspizii disto-vestibular și disto-palatinal mult mai reduși, uneori cel disto-palatinal lăsând impresia că este pe cale de dispariție; -creasta oblică de smalț este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cel disto-palatinal lăsând impresia că este pe cale de dispariție; -creasta oblică de smalț este mai puțin proeminentă și în multe cazuri nu există; -nu are tuberculul lui Carabelli. Rădăcina: rădăcinile - tot trei, dar mult mai adunate; între rădăcina mezio-vestibulară și palatinală există o lamă de cement. MOLARUL 3 MAXILAR (fig. 49), 1.8., 2.8. înălțime totală = 18 mm înălțime radiculară = 11 mm diametre: - coronar MD = 8,5 mm -cervical MD = 6,5 mm -coronar VP = 9 mm - cervical VP = 10
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a înclinării dentare în grade față de verticală. Toți dinții au o înclinare proprie față sens mezio-distal și vestibulo-oral. La maxilar înclinarea în sens mezio-distal este de: Ic-2°, I1-7°, C-17°, Pm1 - doar rădăcina vestibulară - 5°, Pm2 - 10°, M1 - doar rădăcina palatinală - 10°, M2 - rădăcina palatinală 8°, iar în sens vestibulo-oral Ic - 28°, Il - 26°, C - 16°, Pml - rădăcina vestibulară - 6°, M1 - rădăcina palatinală - 8°, M2 - rădăcina palatinală - 10°. La mandibulă, înclinarea mezio-distală este de: Ic-2°, I1-0°, C-6°, Pm1-6°, Pm2-9°, Ml-10
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]