226 matches
-
Cam multi termeni barbari, dar mesajul tocmai îi cere ca remediu împotriva toxinei din fariseismul declarațiilor . Elevii claselor a dousprezecea din România învață istoria revoluției anticomuniste de la Iași 1989 - Piața Unirii, după sursa Cassian Maria Spiridon și iau de bune palavrele samsarilor din agora . CE PRĂPĂD, CE MIZERIE MORALĂ! Miza calculată corespunde realmente fostelor tentative didactice de construire a “omului de tip nou”, un rest de neoproletcultism alimentat cu modelele propuse de dl Simirad - “eroi ai neamului românesc” însângerații atroce ai
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
de la magazinul Copou . Cunoscându-ne foarte bine, m-am dus la el și aproape că l-am implorat : “ Ce faci, esti nebun? Eu abia am ieșit, vrei să intri tu ? Mi-a spus doar că dictatorul fugise”. (Ce drăguț!) N.n. - Palavre ! Basne ! George Pruteanu, în ziua de 22 decembrie ora 12,09 se afla, după programul obișnuit la locul său de muncă Librăria 29, cartierul Cetățuia, la 10 km spre sud de Copou . Varianta cu G.P.cade ca o perjă fulgerată
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Stroeștii Argeșului; de unde, poate, chipul lui, al meu și-al unora dintre nepoți cu faciesuri mediteraneene, firea lui mai răsărită și avântată În treburi, amatoare de tot ce-i nou sau depășind condiția lui de-acasă; bun de povești, de palavre și de fanfaronade omerice, ba chiar și de „teorii“, proprii sau prost asimilate, și neglijându-și pentru astea treburile până la ruină; autoritar cu noi, copiii, până la nedreptate, pentru care mi l-am și Înstrăinat devreme; lăsându-ne Însă, mie și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu voce solemnă, ironică. Măi să fie! se dezlănțuie Ștefan. M-au pus sub epitropie! Știu ei cât am plătit pentru "Podul acela"?... Eu am dat partea mea: sângele! Partea lor e mai ieftină: aurul! În schimb, mă cinstesc cu palavre, cu "ambasadori"!... Să lipsească dinaintea ochilor mei, că mătur cu el Târgul Sucevei! Mâine chiar, îi dați papucii de călătorie sprâncenată! Ba nu, spune el după câteva clipe de gândire. Să rămână! Foarte bine chiar! Să vadă cu ochii lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu plăti, a plăti cu vorba. Ar trebui, deci, ceea ce de altminteri textul permite, dar forțând puțin nota, ca „maimuța” să se refere nu la poliță, ci la „moșirea” ei ; a moși cu maimuță o poliță (adică a obține cu palavre neprotestarea și amânarea sine die). Interesantă e oricum originea acestei expresii. În Parisul medieval trecerea Senei se făcea cu un pod plutitor, la care, osebit de taxa obișnuită, se mai percepea una specială pentru fiecare maimuță de vânzare (erau pesemne
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sfatul, eu i-aș fi dat un altul decât cel pe care se pare că l-a urmat. Martori ai acestor speculații sunt amicii mei din acei ani care m-au auzit În câteva rânduri, În lungile noastre seri de palavre, schițând variante de destin pentru cei doi citați mai sus, ca și pentru alții, câțiva!... L-aș fi sfătuit, atunci, În lunile aprilie și mai ale anului 1990, pe dl Iliescu să lase altora grija Înființării unui partid, chiar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
150 kgr. ulei și 100 kgr. cartofi”. Pentru numărul destul de mare al nevoiașilor evrei nu erau cantități fabuloase dar, foarte posibil, pe parcurs s-au mai cumpărat și altele. Oricum, se poate specula că guvernul Petru Groza a ajutat cu palavre iar JOINT-ul american cu bani. În fine, la „Greutăți În muncă”, responsabilul hușean al anemicei sale turme de numai 70-80 de membri și simpatizanți, Își informase superiorii despre „...nemulțumirile unei echipe de agitație În campania electorală care nu a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-i un nepot de-al nostru, care s-a ales și el cu un aparat. CÎnd cu jaful și cu hapca. Era În garda revoluționară (subl.ns.) >>. Chiaburul, comparînd manifestele răspîndite din avioane de către diversioniști cu presa cehoslovacă actuală, spune: <<Palavre. Alea sau jurnalele noastre, totuna e... Palavre>>”. De aici se desprinde ideea clară că În Cehoslovacia comunistă puteau fi rostite astfel de fraze pe scenele teatrelor dar la noi, nu. O altă observație a cenzorului bucureștean: „Se indică eliminarea frazei
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
s-a ales și el cu un aparat. CÎnd cu jaful și cu hapca. Era În garda revoluționară (subl.ns.) >>. Chiaburul, comparînd manifestele răspîndite din avioane de către diversioniști cu presa cehoslovacă actuală, spune: <<Palavre. Alea sau jurnalele noastre, totuna e... Palavre>>”. De aici se desprinde ideea clară că În Cehoslovacia comunistă puteau fi rostite astfel de fraze pe scenele teatrelor dar la noi, nu. O altă observație a cenzorului bucureștean: „Se indică eliminarea frazei În care se vorbește la modul general
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
am oprit la cea mai simplă: când picioarele îți sunt așezate pe o netezime, limba ți-e slobodă sau nevoită să vorbească pe negândite. Ogorul nu-ți îngăduie s-o faci, fiind gloduros și avid de putreziciune. Asfaltului îi opui palavra, în vreme ce ogorului - încetineala greoaie a oaselor: lipsit de apărare, tragi de timp, șipentru că știi bine că pământu-i vorace, lași limba să-ți odihnească în gură și pământul s-aștepte. Pe asfalt, însă, te miști mai cu lejeritate - acolo unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
să primească vreo femeie evlavioasă care ar fi intenționat să-și consacre propria viață activității Operei. Iar cardinalul și-a dat încuviințarea. Bacilieri punea piedici și frâna inițiativele acestui preot umil. Dar nu a voit să-i stingă entuziasmul, în ciuda palavrelor și solicitărilor unor monseniori și profesori ai seminarului. Dimpotrivă, în privat spunea: «Nu trebuie să mergi la Lourdes ca să vezi minuni, e destul să privești la San Zeno in Monte. E o minune continuă!». În testamentul său nu a uitat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Adriana la 14 iulie 2013 doamnei Dumitrescu din Iași, scriu pe un petic de hârtie ca să-mi încapă în plic. Azi pot să mai scriu, și cum pot, și vă zic, cu căminul repede acționați, nu vă lăsați dusă de palavre. Arătați-le că vin străini din lumea întreagă și Statul român le asigură casă și masă. Ori noi suntem români-români, avem prin naștere acest drept, am muncit și am dăruit copii țării și în țara noastră avem și drepturi înaintea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
adevărat că Eminescu ar fi scris versurile: „De la beat cârciumă vin Merg pe grad de drum mă țin.” El neluând-o în seamă, Janeta a institat, Este adevărat, domnule profesor? Noi am izbucnit toate în râs (soția, fiica lui, eu). ─ Palavre, a răspuns prietenul meu nedând importanță întrebării, continuându-și șirul ideilor. Atunci mi-a dat și cartea pe care am amintit-o mai înainte „Dimensiunea românească a existenței” scrisă de Mircea Vulcănescu. Când mi-a înmânat-o, eu chiar i-
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
fost. Am mai cunoscut ceva din felul de viață al grecilor. Am avut ocazia să vedem și seara acest oraș Platamonas făcând o plimbare cu trenulețul. Stăteam pe balcon seara, la cină, la un suc, la o prăjitură sau la palavre și tot priveam jos pe stradă fiind avertizate de sunetul trompetei trenulețului care transporta turiștii în Platamonas și îndărăt. Îl urmăream cu privirea cum mergea luminat de beculețe până se pierdea după cotitura străzii ca un pui de balaur. Într-
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
de oriunde, oricând și din orice poziție, cum se spune. O productivitate halucinantă. Are timp să-mi zâmbească și mă întreabă dacă înțeleg portugheza. Îi spun că înțeleg aproape 50 la sută. Multe cuvinte sună ca în română. De pildă, „palavre” - care înseamnă... vorbe, fără conotație derizorie, ca la noi (și eu, care credeam că e un turcism, deși s-ar putea totuși să fie, pentru că Portugalia, ca și Spania, s-a aflat și ea sub ocupație arabo-musulmană, mai precis, maură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
bucăți de cărămidă spartă, cioburi de sticlă, toate acoperite cu un strat de alge verzi. Signorino Ruffolo trebuia să se gândească mai bine dacă credea că Brunetti avea să sară pe plaja aceea acoperită de mizerii ca să stea la o palavră cu el. Își pierduse deja o pereche de pantofi săptămâna aceea și lucrul ăsta nu avea să se repete. Dacă Ruffolo voia să stea de vorbă, putea urca Înapoi pe pasarelă sau putea rămâne acolo jos și să aibă grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
minți; mister; mișelie; mîrșăvenie; moldovean; motiv; nas mare; nasol; neagră; neastîmpărat; neasumare; nebun; necesară; necinste; necredință; necunoaștere; nedrept; de neiertat; neloial; neordonat; neplăcut; neputincios; nerespect; neseriozitate; nesiguranță; nesinceritate; nespusă; nevinovată; niciodată; nimeni; obicei; obișnuință; om laș; omis; ipocrit; oribil; pacoste; palavre; pariu; Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus; șapcă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumoasă; fum; gesticulație; glăsuire; glumă; idee; inteligență; interes; interesantă; inutilitate; isteață; încredere; încurajare; îndrumare; înșelătoare; judecăți; legătură; limbaj; literă; la locul ei; mare; melodie; menire; mesaj; minciuni; minune; mult și prost; multe; mută; neatenție; neplăcere; noutăți; of!; ok; oratorie; pa; palavră; palavre; parolă; părinte; părintească; părinți; pasăre; pauză; piață; pilă; plăcută; popor; povești; cele mai bune prietene; prietenie; profesor; proverbe; putere; puterea omului; puțină; rănește; relații; replică; săracă; sărăcia omului; scriitor; sec; sfîntă; silabă; simplă; sociabil; spune; spus; succes; suflu; sună
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fum; gesticulație; glăsuire; glumă; idee; inteligență; interes; interesantă; inutilitate; isteață; încredere; încurajare; îndrumare; înșelătoare; judecăți; legătură; limbaj; literă; la locul ei; mare; melodie; menire; mesaj; minciuni; minune; mult și prost; multe; mută; neatenție; neplăcere; noutăți; of!; ok; oratorie; pa; palavră; palavre; parolă; părinte; părintească; părinți; pasăre; pauză; piață; pilă; plăcută; popor; povești; cele mai bune prietene; prietenie; profesor; proverbe; putere; puterea omului; puțină; rănește; relații; replică; săracă; sărăcia omului; scriitor; sec; sfîntă; silabă; simplă; sociabil; spune; spus; succes; suflu; sună; supărare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise" -, cel care a săvârșit Sfânta Taină, asistat fiind de cei doi preoți greco-catolici: "Părintele Nicolae (N. Lupea), din Alba, tânăr, e zglobiu și agitat, glumeț și amator de palavre. Aduce foarte mult cu un seminarist dintr-un roman rusesc. Părintele Iuliu (I. Făgărășanu) e mare, voinic, sfătos și cât se poate de retras", pe Em. V. (Emanuel Vidrascu) "fost avocat și profesor", nașul de botez al lui Steinhardt. Dincolo de
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
, Raoul S. (1.XII.1881, Botoșani - 1960, Paris), gazetar și memorialist. Debutează în „Adevărul”, la rubrica „Impresii și palavre”, unde va colabora cu oarecare continuitate. În 1906 lansează revista umoristică „Țivil-Cazon”. În 1941 își pierde unicul fiu în tragedia vasului „Struma”. Persecutat de regimul comunist, R. reușește să emigreze în Israel în 1949 și se stabilește din 1950 la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
colorate!), PRO TV și Antena 1 s-au ferit ca dracul de tămâie să difuzeze clipul ce le explică românilor de ce nu trebuie să dea șpagă. Cum adică? Procurori și polițai corupți? Profesori și doctori șperțari? Baliverne, scorneli ale dușmanilor țării, palavre rostite de trădătorul Stolojan și de scufundătorul de flote Băsescu! În țara pesedizată, totul e calm, ordine și voie bună. La noi nu se dă șpagă. La noi se trag tunuri. Așa că reveniți data viitoare!
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
a înțeles, însă, ministrul Hărdău. Prins și răsprins în off-side, boss-ul învățământului românesc amenință cu groaznice represalii: că va lua măsuri împotriva profesorilor, că va desface contracte de muncă celor care nu vor corecta corect la bacalaureat și alte palavre, care de care mai comice. Adevărul e că problemele învățământului nu-l depășesc doar pe Hărdău. Europa însăși contemplă neputincioasă starea deplorabilă a educației. Arborând mereu steagul "reînnoirii" și lancea boantă a "modernizării" s-a ajuns la o veritabilă catastrofă
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
că a călcat în străchini. Din acest motiv, adeseori românul-care-se-bagă-în-seamă are câte un scutier. Un fel de cascador ce imită rolul faimosului câine de pe plăcile de gramofon de altădată: his master"s voice. Un astfel de scutier pe bază de palavre este Victor Ponta. După eșecul de proporții de la alegerile locale, el a trecut ca un titirez pe la posturile de televiziune, pentru a anunța noua politică a genialului său stăpân. Ce s-a ales de toată această vrăjeală, se vede acum
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
fi fiind vorba, fără îndoială, și de înzestrare nativă. Dar nici școala mahalalei copilăriei nu trebuie uitată. Unde, mai temeinic decât în târg, se exersează, zi de zi, asemenea practici? Comerțul, de obiecte sau de idei, de emoții și de palavre, e, acolo, la el acasă. Cu puțină imaginație, listei acesteia de subscripții morale i s-ar mai putea adăuga, de bună seamă, câteva. Dar, mă întreb, cu ce folos? Nici una nu va avea portanța mărturisirii indirecte pe care o face
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]