114 matches
-
STM-ECE 01188-1976. Violoncel: Cătălin Ilea. DISTINCȚII: FORMAȚIA: violoncel solo/ viola solo PRIMA AUDIȚIE: Cenaclul UCMR 6 oct. 1966. Wilhelm Berger (violă)<footnote Cf. Vasile Tomescu, opera citată. footnote>. ISTORIC: OBSERVAȚII: P I : tema este regăsibilă în I. D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală, 1967, p. 73. P a II-a, idem, nr. 353. P. a III-a, Studii de paleografie muzicală, vol. II. 47. TITLUL LUCRĂRII: Patru cântece pe versuri de Radu Gyr (Radu Demetrescu) Bate vântul vinerea La poartă la Ștefan
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Wilhelm Berger (violă)<footnote Cf. Vasile Tomescu, opera citată. footnote>. ISTORIC: OBSERVAȚII: P I : tema este regăsibilă în I. D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală, 1967, p. 73. P a II-a, idem, nr. 353. P. a III-a, Studii de paleografie muzicală, vol. II. 47. TITLUL LUCRĂRII: Patru cântece pe versuri de Radu Gyr (Radu Demetrescu) Bate vântul vinerea La poartă la Ștefan Vodă Doi voinici trec peste Jii De trei ori potcovii calul DURATA APROXIMATIVĂ: 10 minute ANUL TERMINĂRII: 1940
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
o viză de studii și documentare în Turcia, de unde s-a îndreptat spre Franța. Ajuns la Paris, s-a înscris la Ecole Pratique des Hautes Etudes (EPHE), pe care a absolvit-o în anul 1972, si a continuat să studieze paleografia otomană. Între 1972 și 1991 a ocupat diverse poziții de cercetător la Centrul de Studii privind URSS, Europa de Est și Spațiul Turc al Școlii de Înalte Studii de Științe Sociale (EHESS). Din anul 1977, activitatea de istoric s-a împletit cu
Mihnea Berindei () [Corola-website/Science/325438_a_326767]
-
o modalitate rațională de transliterare din chirilică, ce ține cont de achizițiile istoriei limbii române literare, pentru a furniza un text apropiat de ce va fi fost textul original, totuși accesibil și cititorului contemporan, care nu e neapărat un specialist în paleografie. Mi se pare un câștig și ideea de a „lega" studiul monografic de ediția de text printr-un repertoriu iconografic, ce parcurge, în imagini iscusit alese, traseul demonstrației din carte. Viața Sfintei Maria Egipteanca. Cele mai vechi traduceri, manuscrise și
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
că, deși pământurile aparțin prin zestre celei din urmă, pisania pare a o avantaja pe cea dintâi. Un act, așadar, de rapt simbolic căruia Andreea Răsuceanu încearcă să-i găsească un resort plauzibil. Instrumentarul folosit pentru aceasta nu ocolește nici paleografia, nici reglementările testamentare, nici istoriile orale, nici, atunci când e cazul, problematica istoriei mentalităților. Paginile despre statutul incert al văduvelor de pildă sunt remarcabile. Cum asupra morții lui Mantu nu avem nici o informație (în afara celei, rezultate prin calcul, că s-a
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
în cadrul seriei Teme ale culturii și istoriei universale și grecești (nr. 5) coordonate de profesorul A. G. K. Savvidis. Autorul, Florin Marinescu, istoric și cercetător la Institutul de Studii Neoelene din cadrul Centrului Național de Cercetare, cu o bogată experiență în domeniul paleografiei, reputat specialist în paleografia chirilică românească, s-a ocupat în cercetările sale istoriografice mai cu seamă de relațiile politice, economice și culturale româno-elene, de genealogia familiilor fanariote, de manuscrisele aflate la Athos, de istoria presei de limbă română și greacă
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
culturii și istoriei universale și grecești (nr. 5) coordonate de profesorul A. G. K. Savvidis. Autorul, Florin Marinescu, istoric și cercetător la Institutul de Studii Neoelene din cadrul Centrului Național de Cercetare, cu o bogată experiență în domeniul paleografiei, reputat specialist în paleografia chirilică românească, s-a ocupat în cercetările sale istoriografice mai cu seamă de relațiile politice, economice și culturale româno-elene, de genealogia familiilor fanariote, de manuscrisele aflate la Athos, de istoria presei de limbă română și greacă, precum și de relațiile dintre
Studii istorice by Claudiu Sfirschi-Lăudat () [Corola-journal/Imaginative/8750_a_10075]
-
dar și americană), cu un stagiu la Institutul Internațional de Bibliografie din Bruxelles (unde la cunoscut pe Paul Otlet), cu perfecționări în Italia sau la Berlin, doctor docent în bibliologie. El a fost profesor la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie din București - unde a susținut Cursul de bibliologie structurat în patru secțiuni (viața cărții, biblioteconomie, bibliografie, organizarea informației științifice) -, a organizat Biblioteca Facultății de Litere și Filosofie din București. A pus în practică termenul de bibliologie, fiind autorul primului volum
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
parte (și am exultat) despre procesul templierilor, de exemplu Monumens historiques relatifs à la condamnation des chevaliers du Temple de Raynouard, din 1813, o piesă de anticariat. Multe volume despre scrieri secrete, o adevărată colecție de criptolog, unele volume de paleografie și de scriere diplomatică. Era și un registru cu socoteli vechi și, de cum l-au răsfoit, au găsit o notă ce m-a făcut să sar În sus: se referea la vânzarea unei casete, fără alte precizări și fără numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
vârstnici invocați (mai puțin pe Valentin Georgescu, retras între timp la București), am avut șansa de a-i găsi în aceeași sală de lectură, de a-i cunoaște și de a profita de îndrumările sau de cunoștințele lor - în domeniul paleografiei chirilice, îndeosebi - începând din toamna anului 1962, când și unde mi-am început, la rându-mi, ucenicia la Institut. Cuprins în organigrama de atunci a instituției, ca cercetător științific stagiar în cadrul sectorului de Istorie modernă, colectiv care tocmai încheiase documentarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
15.I.2000, București), publicist și istoric literar. Urmează la București Liceul „Matei Basarab”, apoi Facultatea de Litere și Filosofie, fiind licențiat magna cum laude în 1931, iar în anul următor diplomat, „cu distincție”, al Institutului Superior de Arhivistică și Paleografie. În perioada 1931-1940 este secretar particular al lui Nicolae Iorga, în răstimp, în 1936, luându-și doctoratul. Bibliotecar la Arhivele Statului (1933-1934) și la Academia Română (1934-1937), profesor de limba română la Colegiul „Sf. Sava”, Liceul „Matei Basarab”, Liceul „Mihai Viteazul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
ruga să fie angajat la Arhivele Statului din Iași pe un post rămas vacant „d. Mihai Eminescu, foarte cunoscut nu numai ca scriitor, dar posedând, totodată, după cum a avut subscrisul ocaziunea de a constata însuși, cunoștințe serioase de istorie și paleografie română”, document aflat în Arhivele Statului din București, descoperit și publicat pentru prima dată în revista „Academica”, iulie 1992, de d-na Lucia Berdan. Mai multă lume se interesa, așadar, de un serviciu pentru Eminescu și chiar în octombrie 1884
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poet de mare talent, un novator în literatura românească și un arheolog dintre cei mai distinși. El singur, fără sprijinul vreunei societăți științifice sau al guvernului, a făcut cele mai importante descoperiri preistorice în România. În același timp el cultivă paleografia, epigrafia și istoria civilizației române. E un om extrem de conștiincios în toate cercetările sale, convins de înaltele datorii ale investigatorului, nu se plictisește niciodată și pentru observațiile psihice are darul de a se analiza cu o extremă finețe și fără
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Fiică de învățători, R. a urmat școala primară în comuna Bălăria, județul Teleorman, iar la București, Școala Centrală de Fete (1926-1933) și Facultatea de Litere și Filosofie, secția română-germană (1933-1937), apoi Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” (1938) și Școala de Paleografie de la Arhivele Statului (1937-1938). Încadrată la Biblioteca Academiei Române, unde lucrează până în 1975, a fost, succesiv, bibliograf, șef de serviciu, cercetător științiific. Paralel, funcționează un timp ca profesoară la Școala Normală de Fete, la Liceul „Gheorghe Lazăr”, la Gimnaziul „Costeasca” (1945-1948
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289097_a_290426]