KorAP: Find »[drukola/base=paleolitic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...13 >

305 matches

Corola-publishinghouse/Science/303_a_645

privim existența unui minim de ierarhie socială drept esențială pentru perpetuarea, critică și evaluativă, a informației culturale (Shennan 1996). Problema escaladării complexității la vânători culegători dispune de o relevanță specială pentru orice încercare de extrapolare a modelelor etnografice asupra epocii paleolitice. În această privință, două modele majore domină bibliografia de specialitate: cel al „nevoii”, în care crizele ecologice, agravate de presiunea demografică, determină o creștere subită a complexității - exploatare intensivă, logistică a resurselor, accesul inegal la resurse, apariția liderilor etc. (Arnold

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
și spațiu, iar modelele interpretative pe care le susțin pot fi cu mare greutate extrapolate asupra datelor arheologice. Pe de altă parte, este evident că vânătorii și culegătorii actuali trăiesc într-un mediu sensibil diferit de cel al înaintașilor lor paleolitici (Huntley 1996; Mueller-White & Dickson 1991), ocupând nișe ecologice foarte diferite, în mare măsură apărute în Holocen. Cu puține excepții (Porter & Marlowe 2006), aceste populațiile ocupă zone ecologice marginale, majoritatea celorlalte fiind ocupate de societăți industriale, agricole sau păstorești. O altă

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
societățile „primitive” cunoscute de etnografia prezentului sunt mai degrabă componente și nu antecedente ale societăților complexe (Sassaman 2004: 229; pentru o perspectivă similară, dar diferit argumentată, vezi Binmore 2001). Ironic, sunt tocmai populațiile care au servit drept arhetip pentru societățile paleolitice, boșimanii din Kalahari, cele care, în loc să descrie starea umanității de dinainte de apariția complexității, sunt, în realitate, produsul istoric al unor puternice forțe instituționalizate. Astfel că, ignorând istoria populațiilor actuale de vânători și culegători, riscăm să idealizăm, să portretizăm ca anistorică

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
ajuns acolo prin presiunea altor populații, în decursul unei istorii lungi, punctată de reculuri, acumulări gradate sau reveniri ciclice la economia de timp prădător (Kusimba 2005; Sassaman 2004; Stiles 1992). Nu este greu de remarcat că „modelul mediu” de societate paleolitică nu ia în calcul decât în parte eterogenitatea sugerată mai sus, și că tinde să ignore limitele analogiilor etnografice. Corupt de prezența mitică a vânătorului culegătorului „etern” și încurajat de slaba rezoluția documentară, el apare inevitabil tentat să amalgameze societățile

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
nu ia în calcul decât în parte eterogenitatea sugerată mai sus, și că tinde să ignore limitele analogiilor etnografice. Corupt de prezența mitică a vânătorului culegătorului „etern” și încurajat de slaba rezoluția documentară, el apare inevitabil tentat să amalgameze societățile paleolitice la umbra „modului de producție” prădător. Aceasta în ciuda faptului că societățile epocii au cunoscut o diversitate uriașă de contexte ecologice și, la rigoare, nu există nici un motiv pentru a refuza existența, în decursul epocii paleolitice, cel puțin a întregului spectru

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
inevitabil tentat să amalgameze societățile paleolitice la umbra „modului de producție” prădător. Aceasta în ciuda faptului că societățile epocii au cunoscut o diversitate uriașă de contexte ecologice și, la rigoare, nu există nici un motiv pentru a refuza existența, în decursul epocii paleolitice, cel puțin a întregului spectru de societăți vânătorești documentate etnografic. Ceea ce ne oferă, în fapt, etnografia nu este atât un model social trans-istoric, cât o serie de parametri, analitic eficienți - ecologia, productivitatea mediului și eficiența pachetului tehnologic disponibil - cu ajutorul cărora

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
cât o serie de parametri, analitic eficienți - ecologia, productivitatea mediului și eficiența pachetului tehnologic disponibil - cu ajutorul cărora se poate estima și dinamica socială din Pleistocen. Nu ne propunem aici obiectivul nerealist de a realiza o cronică exhaustivă a variabilității social-economice paleolitice. Ne propunem, în schimb, o nuanțare a schiței de „societate paleolitică”, dintr-o perspectivă larg diacronică și decis infrastructurală. Simpla subsumare, chiar dacă prezumtivă, a societăților paleolitice unui singur model demografic și socio-economic atrage după sine ideea unor ponderi și statute

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
eficiența pachetului tehnologic disponibil - cu ajutorul cărora se poate estima și dinamica socială din Pleistocen. Nu ne propunem aici obiectivul nerealist de a realiza o cronică exhaustivă a variabilității social-economice paleolitice. Ne propunem, în schimb, o nuanțare a schiței de „societate paleolitică”, dintr-o perspectivă larg diacronică și decis infrastructurală. Simpla subsumare, chiar dacă prezumtivă, a societăților paleolitice unui singur model demografic și socio-economic atrage după sine ideea unor ponderi și statute permanente ale diverselor grupuri de sex și vârstă. Din perspectiva obiectivelor

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
ne propunem aici obiectivul nerealist de a realiza o cronică exhaustivă a variabilității social-economice paleolitice. Ne propunem, în schimb, o nuanțare a schiței de „societate paleolitică”, dintr-o perspectivă larg diacronică și decis infrastructurală. Simpla subsumare, chiar dacă prezumtivă, a societăților paleolitice unui singur model demografic și socio-economic atrage după sine ideea unor ponderi și statute permanente ale diverselor grupuri de sex și vârstă. Din perspectiva obiectivelor alese de noi, cea mai importantă consecință a acestui set de prejudecăți rezidă în concentrarea

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
unor ponderi și statute permanente ale diverselor grupuri de sex și vârstă. Din perspectiva obiectivelor alese de noi, cea mai importantă consecință a acestui set de prejudecăți rezidă în concentrarea asimetrică a energiilor analitice asupra activităților segmentului masculin al comunităților paleolitice și corolarul său, ideea unui statut, dacă nu subordonat, cel puțin secundar sau neglijabil al femeilor și copiilor. Această predispoziție datorează mai mult, în opinia noastră, mentalității agro pastorale<footnote Antropologii au remarcat de multă vreme o restructurare a statutului

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
a ansamblului comunității din care fac parte. Deloc în ultimul rând, ignorarea activității și amprentei acestor categorii de persoane asupra contextelor arheologice are consecințe dintre cele mai neplăcute asupra modului în care este studiată și interpretată cultura materială de vârstă paleolitică. În cele ce urmează, ne propunem o detaliere, însoțită de o estimare generală a relevanței trăsăturilor înseriate mai sus, în contextul particular al epocii paleolitice, însoțită de o sintetică schiță de reevaluare a statutului categoriilor de sex și vârstă amintite

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
cele mai neplăcute asupra modului în care este studiată și interpretată cultura materială de vârstă paleolitică. În cele ce urmează, ne propunem o detaliere, însoțită de o estimare generală a relevanței trăsăturilor înseriate mai sus, în contextul particular al epocii paleolitice, însoțită de o sintetică schiță de reevaluare a statutului categoriilor de sex și vârstă amintite. În final, dorim să avansăm câteva sugestii legate de vizibilitatea lor în contextele arheologice. 5. Epoca paleolitică? Invocarea termenului „paleolitic” stârnește, în imaginația mai mult

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
înseriate mai sus, în contextul particular al epocii paleolitice, însoțită de o sintetică schiță de reevaluare a statutului categoriilor de sex și vârstă amintite. În final, dorim să avansăm câteva sugestii legate de vizibilitatea lor în contextele arheologice. 5. Epoca paleolitică? Invocarea termenului „paleolitic” stârnește, în imaginația mai mult sau mai puțin instruită a contemporanilor, o serie de asocieri reflexe: epoci glaciare, oameni adăpostiți în peșteri (eventual pictate), unelte de silex cioplit etc. Uităm frecvent că această spontană înlănțuire de idei

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
științifică de la finele secolului al XIX-lea. Doar viguroasele ei rădăcini mitice pot explica de ce această construcție de gust victorian, susținută multă vreme doar de descoperirile dintr-un colțișor al lumii, Europa occidentală, continuă să materializeze, până astăzi, stereotipul epocii paleolitice, în ciuda oceanului de informații arheologice care tind să indice tocmai contrariul: diversitatea cadrelor ecologice paleolitice, în care episoadele riguroase nu constituiau deloc regula; raritatea efectivă a locuirii în peșteri (facilitate naturală nu întotdeauna prezentă în peisaj, sau măcar apreciată); importanța

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
această construcție de gust victorian, susținută multă vreme doar de descoperirile dintr-un colțișor al lumii, Europa occidentală, continuă să materializeze, până astăzi, stereotipul epocii paleolitice, în ciuda oceanului de informații arheologice care tind să indice tocmai contrariul: diversitatea cadrelor ecologice paleolitice, în care episoadele riguroase nu constituiau deloc regula; raritatea efectivă a locuirii în peșteri (facilitate naturală nu întotdeauna prezentă în peisaj, sau măcar apreciată); importanța prezumtivă a instrumentarului din materiale organice, rar conservate etc. Însă cel mai important aspect ține

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
peșteri (facilitate naturală nu întotdeauna prezentă în peisaj, sau măcar apreciată); importanța prezumtivă a instrumentarului din materiale organice, rar conservate etc. Însă cel mai important aspect ține, fără îndoială, de durata uriașă a epocii și de extensiunea geografică a fenomenului paleolitic, care expediază în ridicol pretențiile celui mai bine studiat areal, Europa, de a oferi modelul (inclusiv social) al epocii (McBrearty & Brooks 2000). Amplasarea geografică și profilul climatic al acestui „fund de sac” continental pare a fi oferit un context cultural-istoric

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
oferi modelul (inclusiv social) al epocii (McBrearty & Brooks 2000). Amplasarea geografică și profilul climatic al acestui „fund de sac” continental pare a fi oferit un context cultural-istoric și de mediu particular, de minimă utilitate pentru înțelegerea, de exemplu, a comunităților paleolitice contemporane din Siberia, Coreea, sau Africa de Sud. În fapt, originea instituțiilor sociale paleolitice trebuie căutată, natural, în arealul de geneză al umanității, Africa (dar vezi și Roebroeks 2006) și, implicit, într-un context ecologic care nu are nimic în comun cu

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
profilul climatic al acestui „fund de sac” continental pare a fi oferit un context cultural-istoric și de mediu particular, de minimă utilitate pentru înțelegerea, de exemplu, a comunităților paleolitice contemporane din Siberia, Coreea, sau Africa de Sud. În fapt, originea instituțiilor sociale paleolitice trebuie căutată, natural, în arealul de geneză al umanității, Africa (dar vezi și Roebroeks 2006) și, implicit, într-un context ecologic care nu are nimic în comun cu climatul ocazional riguros din zonele septentrionale ale lumii. Această constatare ne apropie

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
umanității, Africa (dar vezi și Roebroeks 2006) și, implicit, într-un context ecologic care nu are nimic în comun cu climatul ocazional riguros din zonele septentrionale ale lumii. Această constatare ne apropie de alt aspect, aparent la fel banal: epoca paleolitică nu există! Cele aproximativ 2,5 milioane de ani de evoluție psihosomatică și culturală pe care îi acoperă au presupus mutații majore, asincronice (Gowlett 1996, 2009), doar parțial sau deloc surprinse chiar și de diviziunea tripartită convențională. Dar, chiar și

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
mutații majore, asincronice (Gowlett 1996, 2009), doar parțial sau deloc surprinse chiar și de diviziunea tripartită convențională. Dar, chiar și conservând aceste repere grosiere, așa cum ne propunem în continuare, ne pare evident că, date fiind specificitățile fiecărei subdiviziuni, evoluția socială paleolitică trebuie să fi cunoscut un ritm variabil, care amenință nu doar realitatea „omului etern”, ci și utilitatea modelului etnografic. Imaginea de carnivor, a omului paleolitic, și extensia sa inevitabilă, ideea unor societăți paleolitice predominant vânătorești, se bazează pe premisa - poate

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
ne propunem în continuare, ne pare evident că, date fiind specificitățile fiecărei subdiviziuni, evoluția socială paleolitică trebuie să fi cunoscut un ritm variabil, care amenință nu doar realitatea „omului etern”, ci și utilitatea modelului etnografic. Imaginea de carnivor, a omului paleolitic, și extensia sa inevitabilă, ideea unor societăți paleolitice predominant vânătorești, se bazează pe premisa - poate reală în contextul tehnologic contemporan -, a speciei umane ca vârf al piramidei trofice (cf. Hart & Sussman 2009), ca și pe asocierea, frecvent nejustificată, dintre „comunitățile

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
date fiind specificitățile fiecărei subdiviziuni, evoluția socială paleolitică trebuie să fi cunoscut un ritm variabil, care amenință nu doar realitatea „omului etern”, ci și utilitatea modelului etnografic. Imaginea de carnivor, a omului paleolitic, și extensia sa inevitabilă, ideea unor societăți paleolitice predominant vânătorești, se bazează pe premisa - poate reală în contextul tehnologic contemporan -, a speciei umane ca vârf al piramidei trofice (cf. Hart & Sussman 2009), ca și pe asocierea, frecvent nejustificată, dintre „comunitățile din paleolitic” și societățile vânătorești actuale și subactuale

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
vârf al piramidei trofice (cf. Hart & Sussman 2009), ca și pe asocierea, frecvent nejustificată, dintre „comunitățile din paleolitic” și societățile vânătorești actuale și subactuale din medii ecologice reci. Există suficiente rațiuni pentru a contesta ambele sugestii. Imaginea arhetipală, a omului paleolitic viețuind constant în condiții riguroase, trebuie serios ajustată, ideea însăși de „epocă glaciară” solicitând o drastică adnotare. Precizia reconstituirilor paleoclimatice actuale, permise, de exemplu, de geocronologia izotopică, indică scenarii complicate, deloc dominate de perioade riguroase (de exemplu, pentru OIS 3

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
europene (45-40 ka BP) fiind grăitor în sine. Astfel că, în măsura în care se poate stabili o corelație fină între extensiunea populației și oscilațiile climatice - Pleistocenul superior oferind cel mai solid exemplu (Finlayson 2004, 2005; Van Andel & Davies 2003) - reiese că, „oamenii paleolitici” nu erau vânători arctici și evitau condițiile climatice extreme, fapt valabil inclusiv pentru speciile presupus adaptate mediului rece, ca omul de Neanderthal. Limitele de toleranță fiziologică ale ultimilor nu erau fundamental diferite de cele ale omului modern (Davies & Gollop 2003

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
ultima parte a epocii. Pe scurt, în stadiul actual al cunoașterii, extrapolarea modului de viață pur „vânătoresc” asupra epocii anterioare ultimelor 200.000 ani rămâne pur prezumtivă. Această ultimă observație trebuie în mod necesar corelată cu indiciile privind tehnologia epocii paleolitice. Cu excepția aborigenilor australieni și a vecinilor lor tasmanieni, majoritatea comunităților actuale de vânători-culegători din mediile calde utilizează arcul și săgețile otrăvite, practicând o vânătoare în grupuri mici (Marlowe 2005), în timp ce, în mediile temperate și reci, tehnicile de stocare joacă un

Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă (2010) [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]