768 matches
-
lent pe parcursul istoriei omenirii. Una dintre primele „meme” a fost forma dată de strămoșii noștri uneltelor de piatră pe care le foloseau ca să scobească, să cioplească, să răzuiască și să zdrobească. Forma acestor lame-cuțit de silex a rămas neschimbată pe parcursul paleoliticului - sau epoca de piatră - aproape un milion de ani - care reprezintă pentru istoria omenirii cam 199 de părți din 200. De-abia acum circa 50 000, în paleoliticul superior, oamenii au început să folosească unelte noi: lame-cuțit speciale pentru anumite
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și să zdrobească. Forma acestor lame-cuțit de silex a rămas neschimbată pe parcursul paleoliticului - sau epoca de piatră - aproape un milion de ani - care reprezintă pentru istoria omenirii cam 199 de părți din 200. De-abia acum circa 50 000, în paleoliticul superior, oamenii au început să folosească unelte noi: lame-cuțit speciale pentru anumite operațiuni și chiar unelte cu care să se facă alte unelte. Ca să apară prima modificare a „memei” uneltei a fost nevoie să treacă aproape un milion de ani
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ARTA ANTROPOMORFĂ FEMININĂ ÎN PREISTORIA SPAȚIULUI CARPATO-NISTREAN „ Dr. Ilie Borziac este, fără îndoială, un om vrednic...”. Așa începeam, cu doi ani în urmă, Omagiul adus unui mare specialist al arheologiei paleoliticului european<footnote V. Chirica, Prof. univ. dr. habil. Ilie Borziac la 60 de ani, în ArhMol., XXXII, 2009 (2010), p. 410-411. footnote>. Acum, trebuie să spunem că Dr. habilitat Ilie Borziac a fost un om vrednic, pentru că la data de
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
care le-a făcut într-o manieră științifică deosebită, cu probitate profesională recunoscută de către toți specialiștii care au avut șansa să colaboreze cu el. Ne-am întâlnit, pentru prima dată, la Colocviul internațional organizat de Comisia a 8-a, Cercetarea paleoliticului superior european din cadrul Uniunii Internaționale de Științe Preistorice și Protoistorice, la Nitra (Cehoslovacia) și Cracovia (Polonia), în noiembrie 1989; pe vremea aceea, noi eram Republica Socialistă Românie, iar el, Ilie Borziac, aparținea Republicii Sovietice Moldovene, relațiile directe fiind interzise între
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
N. N. Moroșan, în 1927 (pe când acest teritoriu aparținea României). In primăvara anului 1997, împreună cu Ilie Borziac, am condus o echipă mixtă, formată din specialiști din Franța, Belgia, Ucraina, pentru a analiza oportunitatea reluării săpăturilor arheologice în această mare stațiune a Paleoliticului european. Până în 1997, dar și după aceea, Ilie a fost cu mine la Mitoc, pe Prut, jud. Botoșani, așa cum și eu am fost cu el la Cosăuți, pe Nistru, jud. Soroca. A participat la mai multe campanii de săpături la
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Regal de Științele Naturii de la Bruxelles) și colaboratorii săi, cu Marcel Otte (Universitatea din Liège) și colaboratorii săi, am readus în conștiința specialiștilor europeni (și nu numai) realitățile arheologice paleolitice dintr-o largă arie geografică europeană, pată albă pe harta Paleoliticului mijlociu și superior european. Împreună, noi doi am pus bazele unui Program coerent, pe lungă durată, de cercetare și valorificare a celor mai importante descoperiri paleolitice din spațiul geografic dintre Nistru și Tisa. Paleoliticul superior vechi, Paleoliticul inferior și mijlociu
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
geografică europeană, pată albă pe harta Paleoliticului mijlociu și superior european. Împreună, noi doi am pus bazele unui Program coerent, pe lungă durată, de cercetare și valorificare a celor mai importante descoperiri paleolitice din spațiul geografic dintre Nistru și Tisa. Paleoliticul superior vechi, Paleoliticul inferior și mijlociu, Paleoliticul superior recent<footnote V. Chirica, I. Borziac, N. Chetraru, Gisements du Paléolithique supérieur ancien entre le Dniestr et la Tissa, BAI, V, Iasi, 1996, 335 p. I.S.B.N. 973-95892-6-x ; V. Chirica, I. Borziac, Gisements
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
albă pe harta Paleoliticului mijlociu și superior european. Împreună, noi doi am pus bazele unui Program coerent, pe lungă durată, de cercetare și valorificare a celor mai importante descoperiri paleolitice din spațiul geografic dintre Nistru și Tisa. Paleoliticul superior vechi, Paleoliticul inferior și mijlociu, Paleoliticul superior recent<footnote V. Chirica, I. Borziac, N. Chetraru, Gisements du Paléolithique supérieur ancien entre le Dniestr et la Tissa, BAI, V, Iasi, 1996, 335 p. I.S.B.N. 973-95892-6-x ; V. Chirica, I. Borziac, Gisements du Paleolithique inferieur
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
mijlociu și superior european. Împreună, noi doi am pus bazele unui Program coerent, pe lungă durată, de cercetare și valorificare a celor mai importante descoperiri paleolitice din spațiul geografic dintre Nistru și Tisa. Paleoliticul superior vechi, Paleoliticul inferior și mijlociu, Paleoliticul superior recent<footnote V. Chirica, I. Borziac, N. Chetraru, Gisements du Paléolithique supérieur ancien entre le Dniestr et la Tissa, BAI, V, Iasi, 1996, 335 p. I.S.B.N. 973-95892-6-x ; V. Chirica, I. Borziac, Gisements du Paleolithique inferieur et moyen entre le
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
să valorificăm împreună cercetările de la Mitoc-Pârâu lui Istrati și Mitoc Valea Izvorului, de la Brânzeni, din alte stațiuni paleolitice, ca și alte lucrări consacrate vieții materiale, sociale și spirituale a comunităților umane paleolitice, urmând primei lucrări de acest gen din literatura paleoliticului românesc<footnote I. Borziac, V. Chirica, M. Văleanu, Culture et sociétés pendant le Paléolithique supérieur de la zone carpato-dniestréenne, BAM, VI, Ed. PIM, Iași, 2006, 442 p., ISBN: 978-973716-495-7. footnote>. Ilie Borziac s-a născut la data de la 22 iulie 1948
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
fost descoperirea a peste 200 de noi stațiuni paleolitice, multe dintre acestea fiind introduse în circuitul științific prin strădaniile sale de mai târziu. În această postură, de student-arheolog a fost remarcat de Profesorul P. I. Boriskovskii, Patriarhul arheologiei europene a Paleoliticului, cum l-am numit în 1980, cu ocazia unei vizite la Leningrad, la Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a URSS. La numai un an după terminarea facultății, a fost acceptat la doctorat, de către Prof. P. I. Boriskovskii, susținându
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
la Leningrad, la Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a URSS. La numai un an după terminarea facultății, a fost acceptat la doctorat, de către Prof. P. I. Boriskovskii, susținându-și, în 1978, cu un succes binemeritat Teza cu titlul Paleoliticul superior din Nord-Vestul R. Moldova, lucrare bazată aproape exclusiv pe cercetări și descoperiri proprii, dar mai ales pe o interpretare modernă a descoperirilor. În această perioadă, doctorandul Ilie Borziac a putut lua cunoștință cu literatura occidentală de profil, Școala paleolitică
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
profesionale, pe baza competențelor sale științifice, ca urmare a valorificării descoperirilor proprii sau ale altora mai vechi, dr. Ilie Borziac s-a impus și atenției specialiștilor europeni, care l-au cooptat membru-reprezentantul R. Moldova în Comisia a 8 a, Problemele Paleoliticului superior, a Uniunii Internaționale de Științe Preși Protoistorice, apoi membru al Consiliului Permanent al UISPP , aceeași calitate având-o și în cadrul Uniunii Internaționale de Studiere a Cuaternarului (INQUA). Pe teritoriul R. Moldova, Ilie Borziac a organizat și condus săpăturile arheologice
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
V. Haheu, V. Burlacu, ori paleontologii Th. Obadă, A. Prepeliță, V. Pascaru. I-a primit cu aceeași dragoste și le-a împărtășit din știința sa, pe arheologii români C. Beldiman, Em. Alexandrescu, ori pe unii membri ai Școlii de arheologia paleoliticului de la Târgoviște. Tuturor le-a fost apropiat prieten, sfătuitor, îndrumător, le-a oferit cu generozitate informații și materiale arheologice, pe care le au valorificat în studii care au îmbogățit accesul la cunoașterea realităților arheologice din Preistoria întregului spațiu carpatonistrean. Specialistul
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
epoci paleolitice, prin cele peste 70 de comunicări științifice, prezentate la reuniuni științifice interne și internaționale, la marile congrese organizate de UISPP, de Comisia a 8-a a UISPP, la colocvii speciale pe teme diverse, îndeosebi cu privire la discipline conexe arheologiei paleoliticului. În același context, se apreciază cooperarea sa la organizarea și buna desfășurare a primului Colocviu arheologic sovieto-american, cu o vizită specială pe șantierul de la Cosăuți (1989), iar în 1991 a făcut parte din delegația ruso-moldoucraineană în USA, la mai multe
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Țară (prof.dr. M. Cârciumaru și conf. dr. M. Anghelinu, Târgoviște, conf.dr. Cornel Beldiman, București, dr. Magda Lazarovici, dr. Dan Monah, dr. M.-C. Văleanu, dr. George Bodi, drd. B. Minea, Iași), și membri ai Comisiei a VIII-a - Probleme ale Paleoliticului superior : J. Kozlowski, președintele Comisiei, Josep M. Fullola, secretarul Comisiei, Dominique Sacchi, fostul secretar al Comisiei, Eugenia Adam, Igor Sapojnikov, G. Onoratini, mi-au trimis mesaje de condoleanțe, în care au exprimat profunda tristețe pentru pierderea unui mare arheolog al
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
superior : J. Kozlowski, președintele Comisiei, Josep M. Fullola, secretarul Comisiei, Dominique Sacchi, fostul secretar al Comisiei, Eugenia Adam, Igor Sapojnikov, G. Onoratini, mi-au trimis mesaje de condoleanțe, în care au exprimat profunda tristețe pentru pierderea unui mare arheolog al Paleoliticului european. Iată cuvintele prof. J. K. Kozlowski .
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
mai multe datări îl plasează între 20.076 ± 185 (ER 9.965) și 20.020 ± 11o (Beta 224.156) B.P. Această ultima etapă a cercetării de la Poiana Cireșului a demonstrat potențialul excepțional al acestei așezări în definirea aspectelor culturale ale paleoliticului superior de pe Valea Bistriței în special și din România în general. De asemenea, în ceea ce privește artefactele realizate pe materii dure animale, așezarea de la Poiana Cireșului - Piatră Neamț este fără îndoială cea mai importantă din România, atât prin numărul, cât și prin
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
din peșteră Bordul Mare de la Ohaba Ponor (România) devine destul de interesantă. Studiul geologic și implicațiile de ordin arheologic ale acestei descoperiri vor fi finalizate într-un viitor apropiat. În schimb, descoperiri similare s-au făcut destul de frecvent în așezările atribuite paleoliticului superior de pretutindeni, atribuite lui Homo sapiens sapiens, pe care însă nu le vom aminti, tocmai datorită frecventei lor deosebite. Multe dintre ele au fost amintite și comentate, de altfel, de A. Leroi-Gourhan încă din 1964. Totuși, una din descoperirile
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
peșteră Combarelles, de pe blocurile de calcar din peșteră La Ferrassie, sau cele incizate în solul peșterii Bedeilhac, desenele de vulve de pe pereții peșterii Tito Bustillo, l’abri Cellier etc. În ceea ce privește interpretarea sensului și rolului unor bivalve descoperite în așezările din paleoliticul superior, consideram util să reiteram câteva din principiile enunțate extrem de pertinent de D. Vialou. Fosilele de Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata (Deshayes, 1838) nu au fost introduse în așezarea de la Poiana Cireșului că obiecte care suscitau, prin forma
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
și fertilitatea femeii, a animalelor și a solului (J. Cauvin, 1994, p. 5152). Prezența acelorași arhetipuri culturale, întâlnite atât în Anatolia, cât și în Europa de sud-est, demonstrează existența unui sistem magico-religios cu rădăcini mult mai vechi, identificate tocmai în paleoliticul superior (M. Séfériades, 1993, p. 148-149; D. Monah, 2001; V. Chirica, M.-C Văleanu, 2008; V. Chirica, D. Boghian, 2003). Centrate în jurul zeității feminine, religiile neolitice venerează Marea Mamă, generatoare a tot ceea ce este viu, caracterul ei divin fiind sugerat
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
orantei, așa cum apare pe fragmentul de vas descoperit la Măgura, chiar și atitudinea „femeii îngenuncheate” sugerată de descoperirea de la Dudești, reprezintă o altă formă de manifestare a sacrului la nivelul colectivităților preistorice. Identificată pentru prima oară în creațiile artistice specifice Paleoliticului superior, această ipostază a Marii Zeițe cu brațele întinse lateral și îndoite uneori de la coate în sus, a cunoscut o mare răspândire în arta neo-eneolitică iar simbolistica ei, extrem de complexă, nu poate fi redusă doar la o simplă reprezentare a
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Monica Mărgărit (Târgoviște) Originile Simbolismul (≈arta) este, mai ales la nivelul Paleoliticului, asociat cu sistemul credințelor și ritualurilor religioase. Aspecte ale acestui comportament simbolic au fost recunoscute, de unii specialiști, chiar la primate (G. Ch. Westergaard, J. Suomi, 1997). Problema esențială este în ce punct acest comportament simbolic devine „artă”. În urmă
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
manieră (Z. Abramova, 1967). De la Avdeevo, atrage atenția o statuetă a cărei coafură, ce coboară în cozi pe ceafă, este prinsă în spatele urechii drepte, minuțios realizată în relief (fig. 9c). Trebuie reținut că aceasta reprezintă unica ureche umană figurată în Paleolitic. De asemenea, pe fața statuetei apare unicul tatuaj paleolitic. Ca și figurinele menționate anterior, aceasta poartă o centură vizibilă pe spate, constând într un sul relativ gros, incizat cu câteva linii transversale (N. Praslov, 1995). Grupa siberiană. Este caracterizată de
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
Eliseevici (Z. Abramova, 1995) este singura statuetă feminină, realizată în Epigravettianul din această regiune. Ea diferă de statuetele gravettiene prin aspectul zvelt și prin proporțiile dintre diferitele părți ale corpului. Elementul caracteristic este detalierea genunchilor, necunoscut la alte statuete din Paleoliticul superior. În așezarea de la Cosăuți a fost descoperită o statuetă feminină, realizată într-o concrețiune din marnă, de culoare gri. Tehnica utilizată este în ronde-bosse, artistul sugerând un corp feminin din profil, în poziție șezând. Capul și picioarele sunt aproximativ
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]