204 matches
-
Kauffman. Este interpretat de David Schwimmer. Ross este fratele mai mare al Monicăi Geller. În facultate i-a cunoscut pe Chandler Bing, cu care a format o formație de muzică și pe Carol Willick, prima sa soție. Este doctor în paleontologie și lucrează la Muzeul de Preistorie din New York. De asemenea, mai târziu, va deveni și profesor la Universitatea din New York. Este divorțat de trei ori și are doi copii. Prima soție, Carol Willick, prietena sa din facultate, descoperă că este
Ross Geller () [Corola-website/Science/307253_a_308582]
-
la Industrial Workers of the World, supranumiți "Wobblies". Conceptul de Webblies constituie partea centrală a romanului "For the Win" de Cory Doctorow, iar MacLeod este recunoscut drept inventator al termenului. De asemenea, există multe trimiteri umoristice din domeniul zoologiei și paleontologiei. De exemplu, în romanul "The Stone Canal", atât titlul cărții cât și multe locații descrise poartă nume de părți anatomice ale nevertebratelor marine. Face parte din generația de scriitori britanici de science fiction specializați în hard science fiction și space
Ken MacLeod () [Corola-website/Science/322911_a_324240]
-
în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Rocile fine, bituminoase (roci mamă ale zacămintelor de petrol) contin astfel resturi fosilifere. Fragmente de roci ce conțin resturi fosilifere, precum și roci specifice rezervației, se pot admira în cadrul Colecției de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe plăci de șist în partea de vest a stâncii, a descoperit pe unele impresiunile unor
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
concepție conform căreia formele de viață rămân neschimbate. Dar în perioada iluminismului se produce o schimbare când cosmologia evoluționistă și mecanicismul se desprind din cadrul știintelor fizice formând istoria naturală. Naturaliștii încep să-și îndrepte atenția către domeniul variabilității speciilor; apariția paleontologiei și apoi a conceptului de dispariție a speciilor determină renunțarea la imaginea statică a naturii. La începutul secolului al XIX-lea, Jean-Baptiste de Lamarck elaborează teoria transmutației speciilor, prima formă științifică a evoluționismului. În 1858, Charles Darwin și Alfred Russel
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
o lungă perioadă de timp. Deși în general se opune evoluționismului, prin această concepție uniformitarianistă, Lyell exercită o puternică influență asupra viitorilor evoluționiști, precum Charles Darwin. În lucrarea sa, "Filozofia geologică" ("Philosophie Zoologique", 1809), Jean-Baptiste de Lamarck, unul dintre fondatorii paleontologiei, propune teoria sa privind transmutația speciilor. Această "teorie a catastrofelor" presupune perindarea a 32 de catastrofe însoțite de o nouă geneză, cu acumulare de caracteristici genetice. Ajunge la această concluzie în urma studiilor asupra fosilelor în succesiunea straturilor geologice, încercând să
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
(n. 12 ianuarie 1857, Craiova - d. 16 august 1931, Sinaia) a fost un paleontolog și geolog român, profesor de paleontologie la Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Române. A absolvit liceul din Craiova (1875) și a studiat la Paris, unde a obținut licența în științe naturale (1879). Din 1881 a fost profesor de științe naturale la Școala Comercială și la
Sabba Ștefănescu () [Corola-website/Science/304006_a_305335]
-
Sava din București, al cărui director a devenit în 1893. În același timp a lucrat la prima hartă geologică a României, întocmită în acea perioadă de Biroul Geologic condus de Grigoriu Ștefănescu. În 1897 a obținut doctoratul în geologie și paleontologie la Universitatea din Paris. A devenit membru corespondent al Academiei Române în 1893. În 1905 este numit titular al unei noi catedre de paleontologie a Universității din București - apărută în urma diviziunii treptate a catedrei inițiale (1864) de geologie, mineralogie și paleontologie
Sabba Ștefănescu () [Corola-website/Science/304006_a_305335]
-
acea perioadă de Biroul Geologic condus de Grigoriu Ștefănescu. În 1897 a obținut doctoratul în geologie și paleontologie la Universitatea din Paris. A devenit membru corespondent al Academiei Române în 1893. În 1905 este numit titular al unei noi catedre de paleontologie a Universității din București - apărută în urma diviziunii treptate a catedrei inițiale (1864) de geologie, mineralogie și paleontologie, deținută de Grigoriu Ștefănescu, în cele trei ramuri componente. În această calitate, păstrată până în 1929, una din preocupările lui a fost dezvoltarea unui
Sabba Ștefănescu () [Corola-website/Science/304006_a_305335]
-
paleontologie la Universitatea din Paris. A devenit membru corespondent al Academiei Române în 1893. În 1905 este numit titular al unei noi catedre de paleontologie a Universității din București - apărută în urma diviziunii treptate a catedrei inițiale (1864) de geologie, mineralogie și paleontologie, deținută de Grigoriu Ștefănescu, în cele trei ramuri componente. În această calitate, păstrată până în 1929, una din preocupările lui a fost dezvoltarea unui laborator de paleontologie pe lângă catedră, pe care l-a înzestrat cu colecția sa proprie și din alte
Sabba Ștefănescu () [Corola-website/Science/304006_a_305335]
-
din București - apărută în urma diviziunii treptate a catedrei inițiale (1864) de geologie, mineralogie și paleontologie, deținută de Grigoriu Ștefănescu, în cele trei ramuri componente. În această calitate, păstrată până în 1929, una din preocupările lui a fost dezvoltarea unui laborator de paleontologie pe lângă catedră, pe care l-a înzestrat cu colecția sa proprie și din alte donații. În 1917 pleacă împreună cu familia de la Iași, unde locuise în timpul ocupației germane a Bucureștiului, într-o misiune diplomatică la Paris, trecând prin Rusia și ajungând
Sabba Ștefănescu () [Corola-website/Science/304006_a_305335]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", iar delimitarea s-a realizat prin "Hotărârea Guvernului României Nr. 230 din 4 martie 2003, privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora". Studii de paleontologie au fost începute în zona "Munților Hășmaș" și a actualului parc în 1866 de Franz Herbich și, au fost continuate de alții, cum ar fi Neumayr în 1873, Vadász în 1915, Jekelius în 1921. Ulterior au apărut lucrări ale unor
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
geonom, istoria naturală și istoria omenească sunt aceeași istorie. Pământul, apele, clima, viața, omenirea formează un continuum interactiv : decriptarea trecutului permite o înțelegere mai deplină a prezentului și o anticipare mai eficientă a viitorului. Astfel, decoperind (mulțumită combinării arheologiei, antropologiei, paleontologiei, sedimentologiei, palinologiei, glaciologiei si paleo-climatologiei, "geologiei scoarței terestre, a științelor și tehnicilor care permit cunoașterea directă și indirectă a substanțelor minerale din scoarța terestră și structura în profunzime a Pământului" ) că o bună parte din năvălirile, războaiele și evoluțiile istorice
Geonomie () [Corola-website/Science/313700_a_315029]
-
Geneva) a fost un botanist și naturalist elvețian de proveniență franceză. Cu toate că accentul principal al savantului a fost botanica, de asemenea, el a contribuit la domenii asociate cum ar fi fitogeografia (pe care a stabilit-o ca știință independentă), agronomia, paleontologia, botanica medicală, și botanica economică. Abrevierea numelui său în cărți științifice este DC.. Candolle s-a născut într-o familie nobilă care a avut originea în Provența (Franța). Aceasta a părăsit regiunea cu aproape 200 de ani în urmă, mai
Augustin Pyramus de Candolle () [Corola-website/Science/336692_a_338021]
-
de poziția geografică. Geologia este știința care studiază modul de formare a pământului, compoziția și structura să, la suprafață și în interiorul sau cu scopul de a găsi urme umane conservate. Pentru istorie se dovedesc foarte utile ramuri precum stratigrafia și paleontologia pentru a fi cunoscute sistemele ocupaționale ale grupurilor umane, conflictele provocate de existență sau inexistentă unor anumite resurse și datarea straturilor de cultură care se interferează cu straturile geologice. Biologia, alături de ramurile sale, Paleobotanica și Paleozoloologia oferă o serie de
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
complexe fixe-așezări, necropole, sanctuare, fortificații, drumuri și alte monumente, cât și cele mobile, cuprinzând artefacte, obiecte casnice, arme, piese de podoaba, monede etc. Arheologia colaborează cu discipline că epigrafia, numismatica, sigilografia, metrologia, cronologia, arta, arhitectura, lingvistică, toponomia, etnografia, etnologia, geografia, paleontologia, geologia, paleoantropologia, paleozoologia, arheobotanica, informatică și arhivistica. Există culturi vii ale unei populații încă active ce poate fi observată în totalitate și culturi moarte ale unor grupuri, triburi sau civilizații dispărute, a căror apartenența nu pot fi stabilite și pot
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
Gregoriu", n. 10 februarie 1836, Eliza Stoenești, Ialomița - d. 20 februarie 1911, București) a fost un geolog și paleontolog român, explorator, membru titular (1876) al Societății Academice Române. Împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul școlii române de științele pământului (geologie, mineralogie, paleontologie). A fost primul profesor în acest domeniu al Universității din București, a condus lucrările pentru elaborarea primei hărți geologice a României și este descoperitorul unor rămășițe fosile de importanță deosebită. A absolvit Liceul Sf. Sava din București și a fost
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
liceele Sf. Sava și Matei Basarab (1863) și a scris primul manual de zoologie român (1865). În anul 1864, printr-un decret al lui Alexandru Ioan Cuza, este înființată Universitatea din București unde este numit profesor la catedra de geologie, paleontologie și mineralogie în cadrul Facultății de Științe (care avea în toamna lui 1864 șase profesori). Aici a organizat un muzeu de geologie și paleontologie cuprinzând exponate rare, unele aduse din călătoriile sale numeroase. A publicat primul tratat român de geologie, "Elemente
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
lui Alexandru Ioan Cuza, este înființată Universitatea din București unde este numit profesor la catedra de geologie, paleontologie și mineralogie în cadrul Facultății de Științe (care avea în toamna lui 1864 șase profesori). Aici a organizat un muzeu de geologie și paleontologie cuprinzând exponate rare, unele aduse din călătoriile sale numeroase. A publicat primul tratat român de geologie, "Elemente de Geologie", în anul 1890. Pe măsură ce Universitatea a crescut, din catedra sa s-au despărțit o catedră de mineralogie, condusă de Ludovic Mrazec
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
publicat primul tratat român de geologie, "Elemente de Geologie", în anul 1890. Pe măsură ce Universitatea a crescut, din catedra sa s-au despărțit o catedră de mineralogie, condusă de Ludovic Mrazec în anul 1894 și în anul 1905 o catedră de paleontologie, condusă de Sabba Ștefănescu. Catedra de geologie a revenit în 1910, lui Sava Athanasiu. Grigoriu Ștefănescu a organizat și condus "Biroul Geologic", înființat în 1882 la inițiativa sa, cu sarcina de a alcătui harta geologică a României. Rezultat al eforturilor
Grigoriu Ștefănescu () [Corola-website/Science/307105_a_308434]
-
și Institute de cercetări din: Germania, Franța, Olanda, Elveția, Austria, Grecia, Anglia, SUA, Italia, Ucraina și Ungaria. Mari personalități care au predat sau s-au format aici: • Mineralogie, Petrografie, Zăcăminte: Ludovic Mrazec, Ștefan Giușcă, Alexandru Codarcea, Nicolae Petrulian ; • Geologie regională, Paleontologie, Stratigrafie: Gregoriu Ștefănescu, Sabba Ștefănescu, Sava Athanasiu, D.M. Preda, Ion Simionescu, Ion Popescu-Voitești, Ion Atanasiu, Mircea Pauca, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Grigore Răileanu, Nicolae Grigoraș, Gheorghe Macovei, Theodor Joja ; • Geologie structurală și Tectonica: Ion Dumitrescu, Vasile Lăzărescu, Vasile Dragoș ; • Hidrogeologie și Geologie
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
București - d. 15 aprilie 1994, București) a fost un geofizician român, profesor universitar, membru al Academiei Române. Este considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al școlii române de geofizică. Născut ca al treilea și cel mai mic fiu al profesorului de paleontologie Sabba Ștefănescu și al soției sale Constanța (n. Demetrescu-Negrea), a urmat clasele primare privat și, după câțiva ani la liceul Sf. Sava, a plecat în 1917 împreună cu familia la Paris, unde tatăl său avea de îndeplinit o misiune diplomatică; aici
Sabba S. Ștefănescu () [Corola-website/Science/304007_a_305336]
-
din familiile Cyprinidae și Cobitidae. În 1965 a descoperit un fenomen unic de migrație speciei "Caspialosa pontica", care are loc o dată la 10-12 ani. A scris în calitate de autor și coautor peste 150 de lucrări de sistematică, faunistică, ecologie, etologie, zoogeografie, paleontologie, protecția naturii, publicate în țară și străinătate. A participat la constituirea Colecției științifice de Pești “Bănărescu-Nalbant” donată Muzeului Grigore Antipa, care însumează peste 20.000 de exemplare, fiind considerată cea mai bogată și mai completă colecție de "Cobitidae" din lume
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
Bulgăran. Fred Vasilescu este impresionat de biblioteca teozofului, plină de lexicoane iudaice, cărți despre catolicism și istorii despre concilii. La cealaltă extremă stă biblioteca lui Bulgăran, cu tomuri savante despre originea stelelor și infinitatea cosmosului, sau tratate de biologie și paleontologie, în totul "un adevărat laborator al diavolului". E binecunoscută demonstrația lui Al. Paleologu, conform căreia o temă, predilectă a lui Camil Petrescu, este cea a duelului.59 Mutatis mutandi vom afirma că sinuciderea protagonistului stă sub semnul duelului între niște
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
afectelor este într-adevăr la baza tuturor, o simplă trimitere va fi suficientă. Mai întâi, fiindcă această falsă știință căreia i se mai întâmplă să spună adevărul domină reflecțiile actuale asupra imaginii, și încă foarte clar. Apoi, fiindcă îi preferăm paleontologia, care spune același lucru în ce privește uimitoarea putere a lucrurilor uitate, dar în mod verificabil și mai puțin literar și arbitrar. Poate că, într-adevăr, specia, prin imaginile noastre, această memorie dinaintea memoriei, le amintește indivizilor despre ea. Figura este cea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
îndoială, cu proferări verbale. Această perioadă ține de la primele crochiuri semantice pe fragmente de os până la pictograme și mitograme (construcții pluridimensionale și radiante). Inventarea trăsăturii rămâne atunci subordonată producerii unei informații (rememorare utilă, enumerare contabilă, indicație tehnică). Să amintim constatările paleontologiei: când nu se mai mulțumește cu o gestică sau o mimică, transmiterea de sens are de ales între fonație și grafie (cuplul față-mână). Sapiens articulează sunete și trasează linii, două operații fără îndoială complementare. Acestea nu mai sunt semnale, ca
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]