628 matches
-
ȘI ADAPTARE DIN LIMBA FRANCEZĂ Autor: Adina Rosenkranz Herscovici Publicat în: Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului Te strigam Puiu mic M-ai părăsit, Puiu Mic? Ce curioasă întrebare, aberantă... Tu ești aici,alături, mereu presentă, palpitând, din aripă bătând în fața ochilor mei, adormiți sau... visători. Nu te pot atinge, din păcate, nici săruta, nici strânge în brațe... Gândurile mele în avalanșă spre tine vin. Dorul de tine mă urmărește. În oglindă,de departe, te zăresc pe măsură ce
TE STRIGAM PUIU MIC-TRADUCERE ȘI ADAPTARE DIN LIMBA FRANCEZĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1496225354.html [Corola-blog/BlogPost/377645_a_378974]
-
vor întoarce risipite în paginile albe ale clipelor noastre, printre amintirile vii, cu primul și ultimul cuvânt, șirag de mătănii în cerul oglinzii din care și-au luat zborul. Retrase în singurătate, rostite sau nerostite, continuă să respire, continuă să palpite, pe cerul nopții tale. Va veni o zi, o altă uluitoare zi, când fără cuvinte, apă și foc, sămânță și spirit, origine a lumilor, o nouă poveste tulburătoare de culoarea timpului va răsări în cerc și lumină, din templul sărutului
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464507261.html [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
cea mai frumoasă călătorie, nebunie sau nu, inconștient am fost prins în acest vârtej sau, poate, e realitatea pură, acel ceva ce noi, pământenii, încă nu avem puterea să percepem! S-a întâmplat pentru noi, să mulțumim Cerului! Simți cum palpită inima noastră, ascultă-i muzica unică, las-o să curgă prin fiecare celulă, nu o bloca, nu o mai bloca, simte tot. Când vei fi copleșit de însingurare, - deșertul în care suflă doar pustiul nisipurilor mișcătoare - vei găsi poarta mereu
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1496138445.html [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
continui calea. Asemeni soarelui, asemeni izvorului, asemeni florilor, asemeni păsării, venim să dăruim lumina, viața, culoarea și cântul. Pe cerul tău, aduși de o briză ușoară, norii apar, stau și se duc. În tine e taina, aerul, mișcarea, lumina, acolo palpită liniile calde ce dau viață pânzei lăuntrice. Alergi, sari, strigi, cânți, te-arunci în iarbă, plutești și zbori. De departe simți apropierea persoanei iubite, din câteva mișcări, fără compas, fără cumpănă, fără să ștergi, inima ta conturează prin vibrația ce
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1496138445.html [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
și tot ce-i place, să vrei cu ea să plutești, așa cum nu ai plutit toată viața! Să vrei să-i simți în vene murmurul iubirii, îmbătat de sunetele ei de dragoste, să vrei să simți cum freamătă și cum palpită, să simți susurul bucuriei și cum plăcerea vă inundă! Să vrei să te răscolească cu respirația ei sacadată, cu geamătul iubiririi să te readucă la viață, să vrei să te privească cu ochii ei mirați, de diamante negre, să vrei
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1496138445.html [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
profund decât oamenii obișnuiți. El începe acolo unde ceilalți termină... Și pentru că orice dorință, orice viciu înseamnă constrângere, fericirea e ca o amenințare care apasă făcându-te să te miști, să gândești, să iubești, să plângi, să urăști. O simți palpitând asemenea unei stridii aruncate pe nisip și răzvrătită de scurgerea valurilor mării. Vrei s-o salvezi, dar obișnuința cu care-ți compătimești destinul, te oprește. La marginea timpului care mai crede că exercițiul înțelepciunii în această lume rămâne imperfect. Ce
CE ESTE FERICIREA ¬… UN PASIONAT NEGATIV, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1469735365.html [Corola-blog/BlogPost/371110_a_372439]
-
obosit, sastisit, definitiv încovoiat... Amintirile se strecoară tiptil printre ruine. Aștept să mă vindec de maladia de tine. Viața - o spaimă continuă în așteptarea unui început absolut fără încruntări, fără grimase fără urmă de rugină pe suflet, pe oase... Sângele palpită în rană, lacrimile vorbesc de la sine... Cuvânt suspendat: nici un loc neocupat unde poate gândul să se anine... Ignoranța, sfânta ignoranță ne mănâncă de vii, Doamne, iartă-mă! Tu nu vezi că te-nvârți într-un spațiu absurd? Din cele trei
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_ii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
cât de puțin avem nevoie pentru a fi fericiți!...’ ” (Liftul) În ciuda, sau poate tocmai datorită acestei situări a poveștii în reverie sau vis („Viața e un vis”, Aleea personalităților; Calder ó n de la Barca, La vida es sueño), textul mustește, palpită de sevele vieții. Rareori am întâlnit, în lecturile mele, harnice și îndelungate, scene de dragoste mai răvășitoare, mai sfâșietoare, mai concrete, mai pure decât în prozele acestui volum. Citez, la întâmplare, Visul, Liftul, Revenirea, Apartenența. Iată un scurt fragment: „Azi
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
cu urme adânci de la dantelă pernii, o prevestire rea îi apasă sufletul că o piatră, nu-i venea nici să-și facă cafeaua-de toate zilele - amară - și cu o picătură de lapte, să-i dilueze tăria, taină, să nu-i palpite inima precum pasărea colibrii-n zbor! Era atât de tânăra și totuși matură. Virgina și matură. Școlărită în limba ebraica dar, cu cunoștințe mai vaste decât colegii de clasă, însă în limba română, tocmai aici la Haifa! Sosise în ... Citește
BIANCA MARCOVICI by http://confluente.ro/articole/bianca_marcovici/canal [Corola-blog/BlogPost/381699_a_383028]
-
cu urme adânci de la dantelă pernii, o prevestire rea îi apasă sufletul că o piatră, nu-i venea nici să-și facă cafeaua-de toate zilele - amară - și cu o picătură de lapte, să-i dilueze tăria, taină, să nu-i palpite inima precum pasărea colibrii-n zbor! Era atât de tânăra și totuși matură. Virgina și matură. Școlărită în limba ebraica dar, cu cunoștințe mai vaste decât colegii de clasă, însă în limba română, tocmai aici la Haifa! Sosise în ... VIII
BIANCA MARCOVICI by http://confluente.ro/articole/bianca_marcovici/canal [Corola-blog/BlogPost/381699_a_383028]
-
presentiment că tu ești lașul Ce calcă-a mea iubire în picioare! Un teatru ieftin joci, dar nu te prinde, Căci măștile-ți cad, toate, rând pe rând! Credeam că a mea patimă te-aprinde, Dar văd că numai eu palpit, arzând. Ce rost mai au minciunile, durerea, Când tu deja te-ai hotărât să pleci? Ți-am dat făptura mea, ca pe averea Cea mai de preț, acum și până-n veci! Sărutul tău a fost ca și-al lui Iuda
SĂRUT PERFID de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1431101008.html [Corola-blog/BlogPost/369739_a_371068]
-
de relevantă și de impresionantă privind argumentarea necesitații apariției acestei lucrări, cu acest titlu, și a altora similare, căci „personal, iubesc enorm strada, ca spațiu de întâlnire cu realitatea care nu îngăduie ifoase și jumătăți de măsură, în care viața palpită, desființând morga de falsă cumințenie în care nădijduim să ne ascundem fariseismele și jinduirile la mai bine. Iubesc strada și pentru aceea că provoacă la dialog, la atenție sporită, pentru că oferă lecții vrednice de a fi luate în seamă. Și
PARINTELE CONSTANTIN NECULA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_constantin_necula_.html [Corola-blog/BlogPost/367333_a_368662]
-
a luminii ecou. Te port în suflet tăcută icoană, Să reînvii nostalgii în amurg, Să păstrăm veșnic a iubirii taină, Să înceteze lacrimi ce curg. Inima mea să o simt neobosită, În mișcare, ca argintul viu, De iubire plină, puternic palpită, Izvorând din ceea ce-ți scriu. Referință Bibliografică: Tăcută icoană / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
TĂCUTĂ ICOANĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/T_cut_icoan_.html [Corola-blog/BlogPost/360646_a_361975]
-
ea era în așteptarea apropierii fizice care începuse să o simtă și influențată de insistențele prietenei ca și posibilitățile care pentru început le-a respins cu convingere. Devenise o adevărată femeie, iar el soțul iubitor, simțea nevoia odihnei în timp ce ea palpita de încă adevărata viață. La una din discuțiile dintre ei, el i-a spus că o reușită a vieții la vârsta lui este că a învățat să vrea doar cât poate și nu cât ar dori. Un apropo? Apropiindu-se
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1489479160.html [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
în pielea a doua doamne deosebite: Poeta Renata Verejanu și Directoarea Liceului Ion Liceul Teoretic Ion Creangă, Lia Păscări. Și eram fericită, ca bucuria era de partea noastră, a tuturor! Suflet trecător Într-un oraș cu mult soare, azi, simt palpitînd inimi într-un tempo democrat. Un trecător banal balansează într-un colaps, spulberîndu-mi gîndurile, politizate și ele, pentru salvarea unui vis prăbușit. Reculeg materia din cer și o preschimb în cosmos anesteziat. Aici, într-un spațiu poetizat, nici nu ți-
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1473703534.html [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
poporului german sau francez. Că n-avem un Goethe, dar avem un Eminescu.” Pornind de la acest citat, poeta își exprimă admirația pentru poetul neamului - Mihai Eminescu, pentru opera sa, pentru iubirea pe care el a ridicat-o la dimensiuni cosmice: “Palpit-o tresărire-n noblețea-ți sufletească,/ versul nu moare nici când sufletele-s stinse,/ te poartă barca sorții spre granița lumească,/ „...te legeni, codrule”, spre-o zare făr’ de vise.” („Sfârșit”). În aceeași manieră se va exprima și în următoarele
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1442141927.html [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
dulce, blândă și gingașă, Îmi umple sufletul de bucurie. Ochii tăi de smarald îmi desfătau privirile, Și pieptul ce ți-l atingeam, Îmi frângea inima de fericire, Iar capul tău, ți-l sprijineai de-al meu umăr Și inima îți palpita puternic, De emoția ce te stăpânea. Privirea ta dătătoare de lumină, Mă făcea să-ți jur credință Și să-ți spun cât de dragă îmi ești Și cât de mult te iubesc. Un sunet răsună din văzduh, Ș-un glas
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Motto”. / In mână cu foarfecii muți, / voi depăna din calendar / secundele când nu mă uiți/ este un fragment din poezia care leagă precum un jurământ pe cei doi, el și ea, etern nedespărțiți aici și în cerul înstelat. Această poezie palpită de inspirație, iubire și versuri scurte, foarte artistic cizelate. Este poezia ,, Atunci” Autoarea se oprește la timp din versificarea melopeei iubirii. Acum din larg bate un aer de răceală, care începe să se strecoare. Dar poeta aduce măiestrit versul dându
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/melania_rusu_caragioiu_1491258531.html [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
știi ceva în nimic. * Ce arde? Suntem oglindirea acelei oglindiri. Și este un alt an, iată, o nouă rotire a timpului. Arde și timpul înspre neantul său. Iată: numai cerul se sfarmă. * (Fulgerul verde) Raza capătă formă sub cerul tăcut. Palpită ochiul soarelui. Aerul se cutremură. Așteaptă lângă mare chipurile ce converg, fântânile invizibile ale vieții și morții. Pe marginea astrului, sub lumina ce fierbe, orizontul așteaptă raza de aur verde. Referință Bibliografică: Andres Sánchez Robayna, Umbra și aparența / Eugen Dorcescu
ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA, UMBRA ŞI APARENŢA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 by http://confluente.ro/Andres_snchez_robayna_umbra_si_apar_eugen_dorcescu_1328634993.html [Corola-blog/BlogPost/346695_a_348024]
-
tensiunea și pasiunea demonstrației, din caracterul ei irefutabil. Aspecte ale unei profunde reciprocități, filosofia poeziei și poezia filosofiei trimit imaginația spre un strat de latențe inseparabile spre un spațiu lăuntric în care organul virtual al poeziei și acela al filosofiei palpită alături. Unitatea originară determină o convergență a efectelor și astfel pagina severă de filosofie ne adduce la vibrație iar poemul ne rezervă o inițiere și un acces prețios spre cunoaștere. Unite prin rădăcinile lor în spirit, filosofia și poezia se
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_al_florin_tene_1326189591.html [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
cunoaște de undeva? Este, totuși, imposibil s-o mai fi văzut până atunci și să n-o recunosc! După câteva lungi reflecții, prin mintea lui Karl trecu o ușoară idee, ca o tresărire, care-i făcu ca inima să-i palpite cu putere: Nu cumva este profesoara cea nouă de engleză, de care auzise vorbindu-se admirativ, în cancelarie, în cercul profesorilor? Și pe care, pare-se, o zărise și el odată, în fugă, ieșind din cancelarie și intrând grăbită, cu
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Eternele_visari_viorel_darie_1394336015.html [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
îi spune: «Am văzut». Și acela îl întreabă: “Ce ai văzut, fiule?” “O lumină dulce, părinte; o lumină de așa fel, că nu am destulă pricepere pentru a-ți spune cum e.” Și în vreme ce spune aceasta, inima lui saltă și palpită și se aprinde îndată de dorul Celui pe Care L-a văzut. Apoi începe să spună cu lacrimi fierbinți și multe: “Mi s-a arătat, părinte, acea lumină. Pereții chiliei mele au dispărut îndată și lumea a trecut, fugind, socotesc
RUGĂCIUNEA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Rugaciunea_stefan_popa_1393873756.html [Corola-blog/BlogPost/340974_a_342303]
-
provincie/ am visat că voi ajunge departe/ și că nu-mi voi da de-a berbeleacul/ niciodată copilăria adolescența/ tinerețea și viața”. Neobositele peregrinări, în căutarea umbrelor, a imaginilor șterse de timp, iluzia că, undeva, într-un colț ascuns, mai palpită un rest obscur dintr-o utopică realitate ideală, sunt estompate de un discret registru autoironic, de un destul de sever autocontrol, ce înăbușă exaltarea ori afirmațiile definitive. Poetul apelează des la astfel de tehnici de schimbare a registrelor, prin care o
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1409318514.html [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
confuză a lui Sorescu iradiază uneori. Espopismul a devenit o formulă recognoscibilă. El se individualizează, înainte de toate, ca trăire și orizont ontic, nu ca limbaj. Espopismul este lirica ființei minime, a ființei reduse la trăsăturile distinctive în care încă mai palpită, întunecat și evanescent, lumina vieții, cu toate năzuințele și păcatele ei. Ioan Es. Pop este un poet luminos ce scrie întunecat, greu și grav, gândit și expresiv. Poezia sa mișcă inocent și duios marile roți dureroase ale existenței. Organizează vol
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-fiinta-minima-si-implozia-lirica-de-stefan-vladutescu-cv-2/ [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
ale plopilor uriași!...“( Extras din scrisoarea către Diliu Ioanin, din 16 august 1880, din volumul: Duiliu Zamfirescu, Scrisor inedited ediție îngrijită, note și studii introductive de Al. Săndulescu, Editura Academiei R.S.România, 1967, p.101). Este perioada când inima lui palpita pentru inaccesibila Eliza, despre care va vorbi de nenumărate ori cu emoție. Aceste sentimente inefabile le regăsim în nuvelele și poeziile romanțioase ale debutului. În anii juvenili tânărul Duiliu citește cărți potrivite vârstei sale, cum ar fi cele scrise de
CORESPONDENŢA CA MIJLOC DE COMUNICARE A ELABORĂRII OPEREI LA DUILIU ZAMFIRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Corespondenta_ca_mijloc_de_comunicare_a_al_florin_tene_1333268169.html [Corola-blog/BlogPost/358769_a_360098]