139 matches
-
multiflorum Lam.) (originare din Argentina, Australia, Bolivia, Chile, Noua Zeelandă, Uruguay) ex 1209 25 90 - - - - De raigras peren (Lolium perenne L.) (originare din Argentina, Australia, Bolivia, Chile, Noua Zeelandă, Uruguay) ex 1209 29 45 - - - - Semințe de timoftică; măzăriche; firuță de baltă (Poa palustri L.) și șuvăr (Poa trivialis L.); golomăț (Dactylis glomerata); iarba-vântului (Agrostis) (originare din Argentina, Australia, Bolivia, Chile, Noua Zeelandă, Uruguay) ex 1209 29 80 - - - - Altele (din familia Gramineae, originare din Argentina, Australia, Bolivia, Chile, Noua Zeelandă, Uruguay) ex 1209 99 99 - - - - - Altele
ORDIN nr. 234 din 13 februarie 2014 privind stabilirea listei codurilor tarifare la care se clasifică în nomenclatura Tarifului vamal comun plantele, produsele vegetale şi alte obiecte care fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260175_a_261504]
-
industriale și domestice - substanțe caustice ● gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon) ● mușcătura de șarpe Leziuni datorate temperaturii a. Hipertermia, șocul termic b. Hipotermia, degerăturile Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea) Răul de altitudine Răul de decompresie Accesul palustru grav Îngrijirea pielii și a rănilor Terorismul biologic și chimic MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE ● Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital) ● Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism ● Imagistica la politraumatizați ● Traumatisme craniocerebrale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
specii importante: Limonium gmelini, Plantago maritima, Suaeda maritima, Juncus gerardi, Centaurium pulchellum, C. spicatum, Rumex maritimus, Lactuca tatarica, Agrostis pontica, Cynodon dactylon, Chenopodium glaucum, Triglochin palustris, Juncus bufonius, Daucus guttatus, Silene conica. Habitatul R3714 Comunități daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre și Chaerophyllum hirsutum Răspândire: Locuri umede, din lungul văilor colinare și montan inferioare, din Transilvania, Muntenia, Moldova. Suprafețe: de la 200-500 m² până la 4-5 ha în terenurile înmlăștinate. Stațiuni: Altitudine: 500-800 m. Clima: T = 7,5-6,00°C; P = 700-950 mm
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
mare, care atinge 1,5-2 m. Aceasta realizează etajul superior, în amestec cu: Lythrum salicaria, Valeriana officinalis, Telekia speciosa, Chaerophyllum hirsutum, Epilobium parviflorum. Etajul inferior este realizat de plante mai scunde, cum sunt: Mentha longifolia, Crepis paludosa, Scirpus sylvaticus, Geranium palustre, Equisetum palustre, Caltha palustris, Myosotis scorpioides. Valoare conservativă: redusă. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Filipendula ulmaria, Chaerophyllum hirsutum, Telekia speciosa. Specii caracteristice: Filipendula ulmaria, Geranium palustre, Chaerophylum hirsutum, Telekia speciosa. Alte specii importante: Crisium canum, C. oleraceum, Scirpus sylvaticus, Deschampsia caespitosa
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
atinge 1,5-2 m. Aceasta realizează etajul superior, în amestec cu: Lythrum salicaria, Valeriana officinalis, Telekia speciosa, Chaerophyllum hirsutum, Epilobium parviflorum. Etajul inferior este realizat de plante mai scunde, cum sunt: Mentha longifolia, Crepis paludosa, Scirpus sylvaticus, Geranium palustre, Equisetum palustre, Caltha palustris, Myosotis scorpioides. Valoare conservativă: redusă. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Filipendula ulmaria, Chaerophyllum hirsutum, Telekia speciosa. Specii caracteristice: Filipendula ulmaria, Geranium palustre, Chaerophylum hirsutum, Telekia speciosa. Alte specii importante: Crisium canum, C. oleraceum, Scirpus sylvaticus, Deschampsia caespitosa, Impatiens noli-tangere
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
este realizat de plante mai scunde, cum sunt: Mentha longifolia, Crepis paludosa, Scirpus sylvaticus, Geranium palustre, Equisetum palustre, Caltha palustris, Myosotis scorpioides. Valoare conservativă: redusă. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Filipendula ulmaria, Chaerophyllum hirsutum, Telekia speciosa. Specii caracteristice: Filipendula ulmaria, Geranium palustre, Chaerophylum hirsutum, Telekia speciosa. Alte specii importante: Crisium canum, C. oleraceum, Scirpus sylvaticus, Deschampsia caespitosa, Impatiens noli-tangere, Agrostis stolonifera, Equisetum palustre, Lychnis flos-cuculi, Lysimachia vulgaris. 2.3.3. Flora de interes conservativ: plante superioare În lista floristică a sitului sunt
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
scorpioides. Valoare conservativă: redusă. Compoziție floristică: Specii edificatoare: Filipendula ulmaria, Chaerophyllum hirsutum, Telekia speciosa. Specii caracteristice: Filipendula ulmaria, Geranium palustre, Chaerophylum hirsutum, Telekia speciosa. Alte specii importante: Crisium canum, C. oleraceum, Scirpus sylvaticus, Deschampsia caespitosa, Impatiens noli-tangere, Agrostis stolonifera, Equisetum palustre, Lychnis flos-cuculi, Lysimachia vulgaris. 2.3.3. Flora de interes conservativ: plante superioare În lista floristică a sitului sunt specii de plante de importanță comunitară, menționate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/ CEE : iris sălbatic - Iris aphylla ssp
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Rothm. Boleum asperum (Pers.) Desvaux Brassica glabrescens Poldini Brassica insularis Moris *Brassica macrocarpa Guss. Coincya cintrana (P. Cout.) Pinto da Silva *Coincya rupestris Rouy *Coronopus navasii Pau Diplotaxis ibicensis (Pau) Gomez-Campo *Diplotaxis siettiana Maire Diplotaxis vicentina (P. Cout.) Rothm. Erucastrum palustre (Pirona) Vis. *Iberis arbuscula Runemark Iberis procumbens Lange subsp. microcarpa Franco & Pinto da Silva *Ionopsidium acaule (Desf.) Reichenb. Ionopsidium savianum (Caruel) Ball ex Arcang. Sisymbrium cavanillesianum Valdes & Castroviejo Sisymbrium supinum L. CYPERACEAE *Carex panormitana Guss. Eleocharis carniolica Koch DIOSCOREACEAE *Borderea
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
Pers.) Desvaux Brassica glabrescens Poldini Brassica insularis Moris * Brassica macrocarpa Guss. Braya linearis Rouy * Coincya rupestris Rouy * Coronopus navasii Pau Diplotaxis ibicensis (Paul) Gomez-Campo * Diplotaxis siettiana Maire Diplotaxis vicentina (P. Cout.) Rothm. Draba cacuminum Elis Ekman Draba cinerea Adams Erucastrum palustre (Pirona) Vis. * Iberis arbuscula Runemark Iberis procumbens Lange subsp. microcarpa Franco & Pințo da Silva * Jonopsidium acaule (Desf.) Reichenb. Jonopsidium savianum (Caruel) Ball ex Arcang. Rhynchosinapis erucastrum (L.) Dandy ex Clapham subsp. cintrana (Coutinho) Franco & P. Silva [Coincya cintrana (P. Cout
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
1624 Erica scoparia L. azorica (Hochst.) D.A. Webb X X 1789 Erigeron frigidus Boiss. ex DC. X X 1570 * Erodium astragaloides Boiss. & Reuter X X 1569 Erodium paularense Fernandez-Gonzalez & Izco X X 1568 * Erodium rupicola Boiss. X X 1502 Erucastrum palustre (Pirona) Vis. X X 1604 Eryngium alpinum L. X X 1603 * Eryngium viviparum Gay X X 1578 * Euphorbia handiensis Burchard X X 1576 Euphorbia lambii Svent X X 1575 * Euphorbia margalidiana Kuhbier & Lewejohann X X 1577 Euphorbia stygiana H.C. Watson
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
cefalee, dureri dorsale, frisoane, transpirație, mialgie, greață, vomă, diaree și tuse. Criterii de laborator pentru diagnostic - Evidențierea paraziților de malarie în frotiuri sangvine - Detectarea acidului nucleic al Plasmodium Clasificare a cazurilor Posibil: N.A. Probabil: N.A. Confirmat: Un acces de parazitemie palustră confirmat în laborator la orice persoană (simptomatică sau asimptomatică). RUJEOLĂ Descriere clinică Tablou clinic compatibil cu rujeola, adică o erupție cutanată generalizată ce durează 3 zile și o temperatură 38,0 C și unul sau mai multe dintre simptomele următoare
jrc5505as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90675_a_91462]
-
ale lecitinelor cu dietanolamina Agent antistatic/agent de reglare a vâscozității/agent de ameliorare a spumării/agent de condiționare a părului Ledum Groenlandicum Extract este un extract din planta înflorită uscată de Ledum groenlandicum, Ericaceae Tonic/agent de mascare Ledum Palustre Extract este un extract din planta înflorită uscată de Ledum palustre, Ericaceae Tonic/agent de mascare Lens Esculenta Extract este un extract din fructe de linte, Lens esculenta, Leguminosae Emolient/agent de mascare Leptospermum Scoparium Oil este uleiul volatil extras
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
agent de ameliorare a spumării/agent de condiționare a părului Ledum Groenlandicum Extract este un extract din planta înflorită uscată de Ledum groenlandicum, Ericaceae Tonic/agent de mascare Ledum Palustre Extract este un extract din planta înflorită uscată de Ledum palustre, Ericaceae Tonic/agent de mascare Lens Esculenta Extract este un extract din fructe de linte, Lens esculenta, Leguminosae Emolient/agent de mascare Leptospermum Scoparium Oil este uleiul volatil extras din frunze și ramuri de manuka, Leptospermum scoparium, Myrtaceae Tonic Lespedeza
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
în suprafață de 2.877 ha. Este un lac de luncă situat pe dreapta drumului național București - Călărași, legat de Borcea printr-un prival Jirlău. Rezervația naturală Iezerul-Călărași cuprinde luciul de apă (bazine piscicole, canale navigabile și de desecare), vegetația palustră pe o bandă de 50 m lățime ce înconjoară lacul și bazinele piscicole (stuf, papură, rogoz) precum și o zonă de pajiști umede, culturi agricole și pădure. Partial desecat și îndiguit, el a funcționat ca o întinsă depresiune lacustră având 2-3
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
din NV, iarna bate crivățul. Predomină solurile silvestre brun podzolice, cu reacție acidă. Pe văile pâraielor se află soluri aluvionare, în diferite stadii de evoluție. Vegetația este alcătuită din păduri de "Querqus-Carpinus" și "Fagus". Dintre plantele colectate : "Equiesetum arvense, "Equisetum palustre", "Polypodium vulgare L", "Pteridium Quilinua L", "Amaranthus retroflexus L", etc. Vegetația lemnoasă abundentă contribuie la existența multor specii nevertebrate care alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc. Dintre vertebrate amintim: veverița ("Sciurus
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Agrostis stolonifera(iarba de câmp), Poa nemoralis(iarba deasă), Galium aparine(sânzâiene), Dactylis glomerata(golomăț). etc.(N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația acvatică. În bazinul văii Borod, de-a lungul malurilor(mai ales în cursul inferior) se dezvoltă o vegetație palustră bistratificată: - un strat cu o înălțime medie de până la 1-1,5 metri unde predomină papura (Typha latifolia), rogozul (Carex pseudocyperus); - un strat bazal cu o înălțime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile și hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
relativă a zonei forestiere din vest. Această concurență este marcată atât prin compoziția forestieră cât și prin distribuirea asociațiilor vegetale și a zonelor de vegetație în general. Astfel vegetația naturală spontană s-a împărțit astfel : vegetația pădurilor de deal vegetația palustră vegetația pajiștilor naturale Vegetația pădurilor de deal sete alcătuită din : Quercus robur (gorun), Quercus sesiliflora (stejar), Ulmus foliaceae (ulm). Pe marginea pădurilor se întâlnesc în mod frecvent specii de Cerasus (cires salbatic), Corylus allvelana (alun), și Prunus spinosa (porumbar). Pe lângă
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
aprilie 1991 în scopul ocrotirii florei și faunei din lacul Beleu și a luncilor inundabile din împrejurimile lui. Suprafața rezervației este de 1691 ha, circa ⅓ din suprafața rezervației este ocupată de apele lacului Beleu, restul teritoriului este prezentat prin vegetația palustră și de luncă inundabilă. Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației, este reprezentată de desișurile de trestii și stuf, sălcișuri, precum și de un covor bogat de plante de apă, de luncă inundabilă (papura, pipiriga, nufărul, crinul de apă
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
saci de hartie sau din material textil. A se culege doar de persoane inițiate, deoarece există plante asemănătoare din aceeași familie, care sunt otrăvitoare! Se pot face confuzii cu alte specii de Equisetum, dintre care cea mai "toxică" este Equisetum palustre (Barbă ursului de bahne), care are, în general, un singur fel de tulpini, cu spice sporifere terminale, iar ramificațiile în secțiune au 5 muchii și sunt goale la interior (la "Equisetum arvense" sunt pline). Alte specii:"Equisetum silvaticum" (Rușinea ursului
Coada-calului () [Corola-website/Science/308760_a_310089]
-
practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă; pe versanți cu soluri erodate predomină comunitățile de bărboasă. Pe fondul vegetației zonale de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită. Asemenea fragmente sunt răspândite nu numai în lunci și văi, dar și pe pante, pe culmile dealurilor, îndeosebi, ale Ciulucului. Această mozaicitate se datorează neomogenității structurii geologice, regimurilor hidrologice și structurii învelișului de sol.
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
specii de plante inferioare. Răspândirea plantelor este sub influența reliefului și a elementelor pedoclimatice. După compoziția floristică cele mai bogate sunt ecosistemele forestiere (peste 800 specii), de stepă (peste 600 specii), de luncă (circa 600 specii), petrofite (circa 200) și palustre (cca 100 specii). Pădurile foioase sunt predominate de speciile de stejar, și carpen. Vegetația de stepă s-a păstrat doar pe alocuri în formă de terenuri aparte și fragmente de asociații vegetale de stepă. Fauna este variată și bogată și
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
variază între 550-600 mm/an. Dintre fenomenele extreme în Hlinaia se manifestă viscolul, chiciura, poleiul, canicula. Flora locală este reprezentată de vegetație de luncă care s-a păstrat pe versanții văilor, o bună parte a teritoriului fiind valorificată, de vegetația palustră și acvatică. Vegetația forestieră lipsește. După cum spune legenda, dumult, în locul unde este situat satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul că era foarte hleos și mai ales pe timpul ploilor era imposibil de trecut prin această localitate. Cum spune Legenda
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
ciucuraș(Adenostyles alliariae), stirigoaie(Veratrum album), mușchi(Minium punctatum), pufulița(Epilobium mutans), sovar de munte(Poa trivialis). "Apele curgatoare" constituie mediu prielnic pentru mana de apă(Glyceria aquatica), șovar(Sparganium erectum), floarea de lac(Ranunculus repens), sânziene de apă(Galium palustre). În etajul alpin pot fi văzute nenumărate păsări, așa cum sunt: ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris), pasărea omătului (Plectrophenax nivalis), fâsa de munte (Anthus spinolleta), pietrarul (Oenanthe oenanthe), brumărița (Prunella collaris) și mierla de piatră. În zilele călduroase, pe pajiștile alpine se
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus sceleratus), gălbășoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) și zăloaga (Salix cinerea). Uneori se desprind porțiuni din plaur sub forma unor insule
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]